Oficialii americani arată că bursa autohtonă este
printre cele mai scumpe din regiune din cauza comisioanelor ASF și BVB. În
condițiile în care costurile de tranzacționare cumulate datorate celor două
entități nu sar, în medie, de 0,12%, trimiterea se face spre fondurile închise,
în special Fondul Proprietatea, “asuprite” suplimentar de comisionul anual
de supraveghere datorat ASF (0,1% din active).
Sub afirmația că prețul unui serviciu e
mare se poate ascunde constatarea că nu e pentru toți la fel de mare. “Reducerea
taxelor de tranzacționare și a cerințelor birocratice ar putea face piața de
capital românească mai atractivă pentru investitori. Accesul pe piața locală
rămâne încă o provocare. Conform unui studiu recent, e nevoie de 6 luni pentru
a deschide un cont pentru a tranzacționa în România în timp ce în țările mai
dezvoltate din Centrul și Estul Europei același lucru ia doar câteva ore. În
plus, piața românească de capital este printre cele mai scumpe din regiune, din
cauza taxelor administrative și a comisioanelor de tranzacționare percepute
împreună de operatorul de piață și organismul de rereglementare (BVB și CNVM,
n.n.)” se exprima recent însărcinatul cu afaceri al SUA în România, Duane
Butcher, la un aveniment aniversar legat de listarea Fondului Proprietatea. Chiar
așa să fie?
Să vedem ce taxe iau BVB și ASF investitorilor ce doresc să tranzacționeze acțiunile românești. CNVM are un comision de 0,08% aplicat tranzacțiilor de cumpărare iar BVB percepe 0,117% din tranzacțiile de vânzare și 0,045% din cele de cumpărare. Trăgând linie, avem aproximativ 0,12% din suma adusă în România. Atenție, asta nu reprezintă costul final. La acest procent adaugă și brokerii procentele lor (nu se poate tranzacționa decât prin intermediar la BVB). Cât de mari sunt acestea? “Dacă un investitor ar aduce 2-3 milioane de euro la Intercapital, ar obține un comision de 0,2%?” l-am întrebat pe Răzvan Pașol, președintele Intercapital, o societate de brokeraj medie. “ La noi sigur nu, poate la alții. Păi, 0,08% dintr-un million de euro (diferența dintre comisionul de 0,2% și cei 0,12% datorați ASF+BVB) fac doar 800 de euro. Cu banii aștia mergem toți la un film” mi-a răspuns Pașol. Cu alte cuvinte, brokerii locali se codesc să se mulțumească cu un comision comparabil cu cel al ASF deși primesc indirect o parte din comisionul bursei ca dividende (toți brokerii sunt acționari la BVB).
Întrebat dacă piața de capital românească e scumpă, Pașol a fost imediat de acord cu ambasada SUA, e scumpă. “Ar deveni ieftină dacă mâine ar fi eliminate comisioanele ASF și BVB?”. “Din păcate, doar puțin mai ieftină” mi-a răspuns Pașol, care a recunoscut că pe lângă costurile impuse de operatorul de piață și reglementator, cea mai mare contribuție o au cele percepute de brokeri. Iar brokerii din România sunt scumpi pentru că avem o piață mică și se câștigă mai puțin din rulaje aici-a fost concluzia comună (de pildă, un investitor local cu un rulaj lunar de aproximativ 100.000 lei rar coboară sub un comison al brokerului de 0,5%). De ce ambasada SUA n-a spus însă nimic de brokeri, ci doar de ASF și BVB?
Legătura cu Fondul Proprietatea
Un investitor nu suportă doar taxele de tranzacționare, ci indirect și pe cele de menținere la cota bursei și reglementare (ambele reduc profitul companiei în care a investit și pe cale de consecință și dividendele sale potențiale). Dacă în cazul majorității companiilor listate acestea sunt de regulă modice (Fondul Proprietatea plătește doar 4.000 lei pe an pentru menținerea la cota bursei, potrivit departamentului său de comunicare), în cazul fondurilor închise (SIF-uri, Fondul Proprietatea) listate ASF-ul face o excepție și ia 0,1% din activul mediu lunar, deci aproximativ 0,1% pe an. Cea mai grasă vacă de muls din acest punct de vedere este evident tot Fondul Proprietatea, care are un activ de aproape 3 miliarde euro. Iar Fondul Proprietatea are în acționariat mai multe fonduri americane de investiții (vezi Manchester Securities New York, fondurile Elliott, etc) care au ajuns să facă jocurile în AGA.Cele 0,1% procente pe an care dispar din averea acestora “mulțumită” ASF aproape că dubleaza ponderea costurilor de tranzacționare cauzate de binomul BVB-ASF. Iată de ce ambasada SUA se arată interesată de costurile din piața românească de capital. În încheiere, să mai spunem că problema costurilor de intermediere/listare/supraveghere s-a pus doar în momentul în care acțiunile sunt relativ corect evaluate de piață. Cât sunt ieftine prin prisma raportului preț/profit, preț/active investitorii par dispuși să ignore comisioanele. Așa a ajuns de altfel Fondul Proprietatea controlat de investitori străini.
PS: Articolul asta ar fi trebuit sa apara in ziarul Romania Libera. N-a aparut pentru ca Ambasada nu formulase un punct de vedere (desi i se solicitase unul).A trebuit deci amanat in asteptarea unui raspuns care intr-o saptamana n-a mai venit. Apoi...era deja perimat.Ghinion....