Sub aparenta scădere a preţurilor după apariţia hipermarketurilor se ascund pierderea de locuri de muncă şi închiderea micilor afaceri din retail, reducerea calităţii produselor comercializate, salariile mici şi descurajarea sindicalizării, reducerea producţiei autohtone în dauna celei din import, sufocarea traficului urban.
Apariţia reţelelor de magazine din “comerţul modern”, cum le place patronilor de hipermarketuri să se alinte, şi creşterea lor rapidă până la dominarea retailului autohton presupune o serie lungă de dezavantaje ascunse abil sub aparenţa scăderii preţurilor. Cu numai 1,1% din totalul magazinelor de pe piaţă şi 25% din suprafaţa de vânzare, cele 12 reţele mari de retail cumulau încă de la finalul anului 2013 jumătate din cifra totală de afaceri a pieţei de retail (comerţ modern şi comerţ tradiţional), potrivit unui studiu Vektor Marktforschung, iar în acest moment au deja partea leului. Românii lăsau în 2015 în hipermarketuri o treime din bugetul lor pentru alimente şi produse de îngrijire personală şi a locuinţei (evident, ponderea este mult mai mare în zona urbană, n.n), fiind în fruntea clasamentului din Europa alături de ţări ca Franţa şi Rusia, aşa cum arată un studiu Planet Retail. Dincolo de succesul de suprafaţă sunt însă şi dezavantaje evidente.
marți, 29 decembrie 2015
duminică, 27 decembrie 2015
Alternanta serviciilor la putere
Steaua SIE a inceput sa urce cand Basesecu l-a adus pe MRU (si coditele sale) la Guvern. Apoi am a vut celebrul filmulet de la Paris, cu Udea si Bica la shopping, o realizare artistica de care serviciul extern nu are cum sa fie strain. Curand a inceput declinul lui Udrea, Bica dar si Ponta (plagiatul) si a insusi sefului de la Cotroceni. Apoi spectacolul de sunet si lumini cu alegerile prezidentiale, regia de la ambasade (fara SIE n-ar fi mars, corect?) si algoritmii Facebook folositi corect pentru a ne lua tara inapoi de la...De la cine? Ponta avea o relatie frumoasa cu demisionarul Maior, de el nu s-a prins nimic serios in timpul mandatului lui Basescu in ciuda aparentei disensiuni dintre ei....Dupa pierderea alegerilor si debarcarea lui Maior tirurile s-au concentrat pe Ponta si apropiatii sai (vezi Sova, scurtatura spre Ponta) totul culminand cu Colectiv.
Pretext sau nu, tragedia de la Colectiv, a desavarsit miscarea inceputa cu demisia lui Ponta din fruntea PSD (plecarea de la sefia partidului i-a fragilizat pozitia lui VVP, totul depinzand apoi de bunavointa lui Dragnea, el insusi santajabil). Imi amintesc cum imediat dupa demisia lui Ponta a inceput un pelerinaj suspect al sefului ambasadei SUA pe la Presedentie si Guvern, postura care sugereaza ca omul cerea lamuriri nu oferea instructiuni....Asta nu s-ar fi intamplat pe timpul lui Maior, debarcat intr-o pozitie calduta tocmai in SUA, cand ambasada cu pricina era mai degraba actor decat martor...Deci ce avem acum? Noua putere se bazeaza mult mai mult pe sprijinul SIE, este mai aproape de actorii principali din Europa (Germania si Franta) in ceea ce priveste interesele geostrategice dar si pe cele corporatiste (companiile nemtesti si franceze domina de altfel impreuna retailul, utilitatile, sectorul telecom)...SRI-ul si pariul sau american par un pic in pierdere de viteza (sunt curios daca Kovesi chiar va fi conservata la sefia DNA) de aici si aliantele aparent contra-naturii (Antena 3 facand campanie pro-Busoi, amicul lui Helvig, candidatul PNL la primaria Bucurestiului, iar Hotnews atacandu-l hotarat pe acelasi Busoi)...
Pretext sau nu, tragedia de la Colectiv, a desavarsit miscarea inceputa cu demisia lui Ponta din fruntea PSD (plecarea de la sefia partidului i-a fragilizat pozitia lui VVP, totul depinzand apoi de bunavointa lui Dragnea, el insusi santajabil). Imi amintesc cum imediat dupa demisia lui Ponta a inceput un pelerinaj suspect al sefului ambasadei SUA pe la Presedentie si Guvern, postura care sugereaza ca omul cerea lamuriri nu oferea instructiuni....Asta nu s-ar fi intamplat pe timpul lui Maior, debarcat intr-o pozitie calduta tocmai in SUA, cand ambasada cu pricina era mai degraba actor decat martor...Deci ce avem acum? Noua putere se bazeaza mult mai mult pe sprijinul SIE, este mai aproape de actorii principali din Europa (Germania si Franta) in ceea ce priveste interesele geostrategice dar si pe cele corporatiste (companiile nemtesti si franceze domina de altfel impreuna retailul, utilitatile, sectorul telecom)...SRI-ul si pariul sau american par un pic in pierdere de viteza (sunt curios daca Kovesi chiar va fi conservata la sefia DNA) de aici si aliantele aparent contra-naturii (Antena 3 facand campanie pro-Busoi, amicul lui Helvig, candidatul PNL la primaria Bucurestiului, iar Hotnews atacandu-l hotarat pe acelasi Busoi)...
vineri, 18 decembrie 2015
Duios asigurarea privată de sănătate trecea
“Discuţii despre posibila introducere a unor asigurări medicale private în România au început în ultimele săptămâni la Cotroceni, au confirmat pentru HotNews mai multe surse guvernamentale”. Este fraza cu care îşi începe editorialul de vineri specialistul în sănătate de la Hotnews, Vlad Mixich. Or, dacă nici Mixich sau Hotnews nu au surse credibile din interiorul Guvernului “meu”, nu are nimeni.
Ciudat, tot de câteva săptămâni bune se poartă un atac la baionetă la imaginea sistemului public de sănătate. Mai întâi, că au reacţionat greu. Apoi, că n-au mobilizat destui oameni (dacă citiţi interviul cu Arafat din GSP de azi o să vedeţi că n-a fost aşa). Că la ISU se încurajau şpăgile. Că în spitalele româneşti mori cu zile şi oamenii trebuie transportati de urgenţă la spitalele străine în cazurile grave (au murit destui de la Colectiv şi acolo). Că la stat pândesc bacterii ucigaşe (pe când la privat, ştie toată lumea, se cultivă bacterii benefice organismului, care cresc imunitatea-glumă). Că Arafat nu i-a lăsat pe privaţi să intervină la Colectiv, cele două Salvari întoarse din drum putând salva vieţi (aici e obligatoriu un tremolo inserat în foile cititorilor de prompter). Deci sistemul de sănătate de stat e un rahat de unde se fură, se cultivă incompetenţa şi mori cu zile. Iar purtătorul sau de drapel, Arafat, e un arab de doi lei, mincinos, incompetent şi egolatru cum rezultă din anchetele lui Tolontan.
Soluţia? Hai la privat neamule! Plăteşti un ban, dar face. Şi face atât de mult încât dacă nu eşti asigurat mori cu zile că nu îţi mai permiţi costurile. Cam ce spune specialistul Mixich în articol? Începe angelic că disputele ideologice vor îngropa subiectul neuitând să se plaseze strategic între cele două tabere, dojenind blând şi postandu-se deasupra, strategia Andrei Pleşu. Apoi ne explică patern că nu putem avea servicii medicale de calitate dacă plătim atât de puţine contribuţii iar sisteme private de sănătate au toate ţările civilizate din Vest, mai puţin înapoiaţii din Europa de Est (cu excepţia Sloveniei). Apoi Mixich moare puţin de grijă noastră şi ne arată cum în sistemul public subfinanţat “se moare cu zile” când ai ceva mai grav, că nu poţi să-ţi permiţi investigaţiile suplimentare din privat, plăţile informale, şpăgile, etc. Nimic despre sistemul privat unde mori cu zile când nu eşti asigurat (am mai pomenit de SUA, da?) că nu îţi permiţi costurile, dar cine nu are scăpări? Iar în România sunt doar 10 miloane de asiguraţi care pot suferi...decent din cauza precarităţii sistemului de stat dar încă pe atâţia neasiguraţi care nu şi-ar permite deloc un tratament la privat plătit din buzunar, dacă privaţii intră în legalitate, dand ortu’ popii la propriu.
Mixhich expediază repede adevărul că există costuri administrative mai mari la privat decât la stat şi pune degetul pe rana...Ce fel de privaţi ar fi buni pentru Sănătate? Mai întâi un ocol. “Trei modele diferite au fost propuse în ultimii patru ani în România. Cel al guvernului Boc care dădea asigurărilor private rolul central în sistem, un model de care astăzi fug cam toate guvernele din lume pentru că s-a dovedit ineficient. Un model propus de Vasile Cepoi, ministru al sănătăţii în primul guvern Ponta, bazat pe asigurări complementare şi mutualităţi, probabil cel mai adecvat României dar abandonat rapid de un prim-ministru populist. Şi modelul propus de Dorel Sandesc şi Nicolae Bănicioiu, proiect aflat acum în Parlamentul României, care nu introduce direct asigurările private dar creează un mediu propice lor şi are impardonabilul păcat al lipsei de reguli clare şi stricte”. Apoi concluzia. “Realitatea, susţinută de majoritatea studiilor în domeniu, este că asigurările private complementare sunt o etapă necesară pentru o ţară cu profilul actual al României, dar nu sunt o soluţie definitivă pe termen lung”. În traducere, să începem cu varianta-soft, asigurări complementare, să nu speriem peştii, şi să venim apoi în forţă cu varianta maximală, gândită de Boc, cea în care apar rechinii care profită. Până atunci, jos Arafat!- indignarea sa a stopat o dată modelul impus de Băsescu, trebuie tocat mărunt până lumea ajunge să exclame “ce mai vrea şi Arafat?!”. În fond, ce servicii publice mai are România de privatizat şi companiile străine de presat pentru a le căpuşa? Distribuţiile de energie-bifat, cu poliţia& armata mai greu dar avem totuşi firmele private de pază cu duiumul,serviciile speciale sunt stat în stat şi n-ar accepta asta decât cu suplimentari ale bugetelor şi aşa uriaşe, învăţământul de masă nu rentează, sănătatea scăpase până acum. Să ne luăm deci Sănătatea înapoi, neapărat în varianta sa privată!
Ciudat, tot de câteva săptămâni bune se poartă un atac la baionetă la imaginea sistemului public de sănătate. Mai întâi, că au reacţionat greu. Apoi, că n-au mobilizat destui oameni (dacă citiţi interviul cu Arafat din GSP de azi o să vedeţi că n-a fost aşa). Că la ISU se încurajau şpăgile. Că în spitalele româneşti mori cu zile şi oamenii trebuie transportati de urgenţă la spitalele străine în cazurile grave (au murit destui de la Colectiv şi acolo). Că la stat pândesc bacterii ucigaşe (pe când la privat, ştie toată lumea, se cultivă bacterii benefice organismului, care cresc imunitatea-glumă). Că Arafat nu i-a lăsat pe privaţi să intervină la Colectiv, cele două Salvari întoarse din drum putând salva vieţi (aici e obligatoriu un tremolo inserat în foile cititorilor de prompter). Deci sistemul de sănătate de stat e un rahat de unde se fură, se cultivă incompetenţa şi mori cu zile. Iar purtătorul sau de drapel, Arafat, e un arab de doi lei, mincinos, incompetent şi egolatru cum rezultă din anchetele lui Tolontan.
Soluţia? Hai la privat neamule! Plăteşti un ban, dar face. Şi face atât de mult încât dacă nu eşti asigurat mori cu zile că nu îţi mai permiţi costurile. Cam ce spune specialistul Mixich în articol? Începe angelic că disputele ideologice vor îngropa subiectul neuitând să se plaseze strategic între cele două tabere, dojenind blând şi postandu-se deasupra, strategia Andrei Pleşu. Apoi ne explică patern că nu putem avea servicii medicale de calitate dacă plătim atât de puţine contribuţii iar sisteme private de sănătate au toate ţările civilizate din Vest, mai puţin înapoiaţii din Europa de Est (cu excepţia Sloveniei). Apoi Mixich moare puţin de grijă noastră şi ne arată cum în sistemul public subfinanţat “se moare cu zile” când ai ceva mai grav, că nu poţi să-ţi permiţi investigaţiile suplimentare din privat, plăţile informale, şpăgile, etc. Nimic despre sistemul privat unde mori cu zile când nu eşti asigurat (am mai pomenit de SUA, da?) că nu îţi permiţi costurile, dar cine nu are scăpări? Iar în România sunt doar 10 miloane de asiguraţi care pot suferi...decent din cauza precarităţii sistemului de stat dar încă pe atâţia neasiguraţi care nu şi-ar permite deloc un tratament la privat plătit din buzunar, dacă privaţii intră în legalitate, dand ortu’ popii la propriu.
Mixhich expediază repede adevărul că există costuri administrative mai mari la privat decât la stat şi pune degetul pe rana...Ce fel de privaţi ar fi buni pentru Sănătate? Mai întâi un ocol. “Trei modele diferite au fost propuse în ultimii patru ani în România. Cel al guvernului Boc care dădea asigurărilor private rolul central în sistem, un model de care astăzi fug cam toate guvernele din lume pentru că s-a dovedit ineficient. Un model propus de Vasile Cepoi, ministru al sănătăţii în primul guvern Ponta, bazat pe asigurări complementare şi mutualităţi, probabil cel mai adecvat României dar abandonat rapid de un prim-ministru populist. Şi modelul propus de Dorel Sandesc şi Nicolae Bănicioiu, proiect aflat acum în Parlamentul României, care nu introduce direct asigurările private dar creează un mediu propice lor şi are impardonabilul păcat al lipsei de reguli clare şi stricte”. Apoi concluzia. “Realitatea, susţinută de majoritatea studiilor în domeniu, este că asigurările private complementare sunt o etapă necesară pentru o ţară cu profilul actual al României, dar nu sunt o soluţie definitivă pe termen lung”. În traducere, să începem cu varianta-soft, asigurări complementare, să nu speriem peştii, şi să venim apoi în forţă cu varianta maximală, gândită de Boc, cea în care apar rechinii care profită. Până atunci, jos Arafat!- indignarea sa a stopat o dată modelul impus de Băsescu, trebuie tocat mărunt până lumea ajunge să exclame “ce mai vrea şi Arafat?!”. În fond, ce servicii publice mai are România de privatizat şi companiile străine de presat pentru a le căpuşa? Distribuţiile de energie-bifat, cu poliţia& armata mai greu dar avem totuşi firmele private de pază cu duiumul,serviciile speciale sunt stat în stat şi n-ar accepta asta decât cu suplimentari ale bugetelor şi aşa uriaşe, învăţământul de masă nu rentează, sănătatea scăpase până acum. Să ne luăm deci Sănătatea înapoi, neapărat în varianta sa privată!
miercuri, 16 decembrie 2015
Moise Guran, Goebbels-ul analizei economice
Moise se cutremura mai nou de indecenta cresterilor salariului minim din ultimii ani in Romania. Stiti cine e principala victima a salariului minim in viziunea moiseguraneasca? Salariul mediu! Dar sa citam clasicul economiei-pop de la Digi: ” Este nu indecent, ci chiar strigător la cer faptul că rata susţinută de creştere a salariului minim din ultimii ani nu le-a mai lăsat patronilor din România posibilitatea de a creşte salariile în funcţie de merite, iar cei care au muncit şi reuşiseră în ani să se apropie de un salariu mai degrabă mediu decât minim, au rămas cu salariile pe loc. I-au ajuns din urmă cei cu salariul minim, căci acesta este reglementat şi obligatoriu pentru patroni. Iar celelalte salarii nu sunt obligatorii, ele cresc sau scad în funcţie de performanţele firmei”.
Cat e musiu Guran ponderea salariilor in PIB? Cumva sub 40% pe toata economia, salarii de stat si salarii private? Fata de peste 60% in lumea civilizata? Cat ia capitalul si cat ia munca in Romania domnu' analist? Nu cumva apropierea salariilor minime de fostele salarii medii se datoreaza nesimtirii si dorintei nesatioase de profit in special a patronilor straini din sfera privata, ca ei domina economia (profit bine optimzat insa fiscal, nu va ganditi ca ia statul ceva de la acesti privati, ei si in 2014 au fost in pierdere)? Guran iar n-a vazut padurea din cauza copacilor. Sau asa i-au dictat superiorii...In loc sa observe ca singura sansa de a urca ponderea salariilor in PIB este sa le crestem pe cele minime fortandu-le pe restul sa urmeze poticnit trendul, Guran pune iar placa aia prafuita cu cresterea productivitatii....Si se joaca de-a divide et impera plangand pe umarul angajatilor super-calificati si prost remunerati din cauza loazelor cu salariu minim....
Sigur, daca ii explici ca nu mai are sens sa ne duelam in comparatii privind productivitatea in economii post-industriale bazate acum pe servicii si comert (casiera de la Kaufland munceste mai putin ca cea de la Munchen, taximetristul din Bucuresti e mai lenes ca cel din Paris?) sare de fund in sus si se da lovit in orgoliul sau de expert. Cum s-a inflamat si cand l-am bagat in orchestra laudatorilor BNR din media, in ultimul meu articol preluat de Hotnews la inceputul anului. Atunci mi-a raspuns cu un link in care il ironiza pe Isarescu pentru nu stiu ce declaratie...Dar o critica sistemica, pe fond, privind efectele deciziilor BNR asupra oamenilor simpli coplesiti de rate si cu pofta de legea falimentului personal sau a darii in plata pusa in cui, cand ne arati Moise?
Cat e musiu Guran ponderea salariilor in PIB? Cumva sub 40% pe toata economia, salarii de stat si salarii private? Fata de peste 60% in lumea civilizata? Cat ia capitalul si cat ia munca in Romania domnu' analist? Nu cumva apropierea salariilor minime de fostele salarii medii se datoreaza nesimtirii si dorintei nesatioase de profit in special a patronilor straini din sfera privata, ca ei domina economia (profit bine optimzat insa fiscal, nu va ganditi ca ia statul ceva de la acesti privati, ei si in 2014 au fost in pierdere)? Guran iar n-a vazut padurea din cauza copacilor. Sau asa i-au dictat superiorii...In loc sa observe ca singura sansa de a urca ponderea salariilor in PIB este sa le crestem pe cele minime fortandu-le pe restul sa urmeze poticnit trendul, Guran pune iar placa aia prafuita cu cresterea productivitatii....Si se joaca de-a divide et impera plangand pe umarul angajatilor super-calificati si prost remunerati din cauza loazelor cu salariu minim....
Sigur, daca ii explici ca nu mai are sens sa ne duelam in comparatii privind productivitatea in economii post-industriale bazate acum pe servicii si comert (casiera de la Kaufland munceste mai putin ca cea de la Munchen, taximetristul din Bucuresti e mai lenes ca cel din Paris?) sare de fund in sus si se da lovit in orgoliul sau de expert. Cum s-a inflamat si cand l-am bagat in orchestra laudatorilor BNR din media, in ultimul meu articol preluat de Hotnews la inceputul anului. Atunci mi-a raspuns cu un link in care il ironiza pe Isarescu pentru nu stiu ce declaratie...Dar o critica sistemica, pe fond, privind efectele deciziilor BNR asupra oamenilor simpli coplesiti de rate si cu pofta de legea falimentului personal sau a darii in plata pusa in cui, cand ne arati Moise?
vineri, 11 decembrie 2015
Cum ajungi ca jurnalist in echipa BNR
Ideea mi-a venit de la un comentariu interesant la postarea mea anterioara. Zice un ilustru anonim : “Asa e in sah. Sacrifici un pion ca sa obtii o pozitie mai buna pe tabla. Cu cati ai mai multi pioni disponibili, cu atat mai bine in jocul general. Acum i-a venit randul saracului Popa sa fie sacrificat. Urmeaza probabil "parcarea" lui. Desi la memoria de caras auriu a cititorului de Hotnews, este posibila pastrarea pieselor si pentru alte situatii. A ajuns Hotnews un fel de gazeta a sistemului ...” (bravo Anonim, te invit ca premiu la o bere). Eu cred deci ca in BNR ajungi dupa ce ai fost ziarist din trei ipostaze.
Primo, dupa un ocol prin servicii sau ca urmare a unei racolari anterioare. As avea ceva sugestii aici, nume mai vechi si mai noi, dar ma abtin totusi...Cine sunt eu sa ma pronunt doar in baza unor suspiciuni rezonabile, DNA?
Secundo, mai poti patrunde in acest club select ca urmare a unor servicii din trecut ca purtator de condei. Aici nu ma refer numai la comentariul de mai sus (remarcati insa momentul ideal cand a picat articolul de pe Hotnews, aproape de momentul cand Iohannis va trebui sa promulge legea darii in plata sau sa o paseze inapoi Parlamentului), ci si la genul asta de pozitii. Le esti util in mai multe situatii delicate apoi te tragi la vatra BNR-lui cand fie ai devenit prea “transparent”, fie ti s-a subrezit tribuna media. Interesant de remarcat, dupa articolul lui Hostiuc au inceput sa apara pozitii pro-legea darii in plata din partea unor debitori-victime pe ZF iar Dan Popa a tinut sa posteze pe blog imediat dupa articolul cu creditele lui Piperea de pe Hotnews o pozitie in care isi justifica prin linkuri pozitia sa critica fata de banci in alte situatii, ca sa nu fie acuzat de pretenie cu sectorul cel mai antipatizat din Romania in momentul de fata....S-ar putea deci ca cei doi sa mai ramana o vreme ziaristi si, evident, influenceri...
Terzo, sunt scribii racolati pentru diseminarea unor atitudini “corecte” prin media, nu la tribune de prim rang ca sa nu bata la ochi implicarea BNR in educarea poporului, dar la vehicule mai mici si bune de oferit linkuri cand e cazul si lucrurile se ingroasa....Aici i-as pune pe Daniel Oanta, Ionut Balan, Dan Cristian Palangean....Sunt chiar mai activi venind la BNR ca editorialisti decat erau ca ziaristi-lefegii, cred ca le pune bunicul Vasilescu energizante in cafea.
Primo, dupa un ocol prin servicii sau ca urmare a unei racolari anterioare. As avea ceva sugestii aici, nume mai vechi si mai noi, dar ma abtin totusi...Cine sunt eu sa ma pronunt doar in baza unor suspiciuni rezonabile, DNA?
Secundo, mai poti patrunde in acest club select ca urmare a unor servicii din trecut ca purtator de condei. Aici nu ma refer numai la comentariul de mai sus (remarcati insa momentul ideal cand a picat articolul de pe Hotnews, aproape de momentul cand Iohannis va trebui sa promulge legea darii in plata sau sa o paseze inapoi Parlamentului), ci si la genul asta de pozitii. Le esti util in mai multe situatii delicate apoi te tragi la vatra BNR-lui cand fie ai devenit prea “transparent”, fie ti s-a subrezit tribuna media. Interesant de remarcat, dupa articolul lui Hostiuc au inceput sa apara pozitii pro-legea darii in plata din partea unor debitori-victime pe ZF iar Dan Popa a tinut sa posteze pe blog imediat dupa articolul cu creditele lui Piperea de pe Hotnews o pozitie in care isi justifica prin linkuri pozitia sa critica fata de banci in alte situatii, ca sa nu fie acuzat de pretenie cu sectorul cel mai antipatizat din Romania in momentul de fata....S-ar putea deci ca cei doi sa mai ramana o vreme ziaristi si, evident, influenceri...
Terzo, sunt scribii racolati pentru diseminarea unor atitudini “corecte” prin media, nu la tribune de prim rang ca sa nu bata la ochi implicarea BNR in educarea poporului, dar la vehicule mai mici si bune de oferit linkuri cand e cazul si lucrurile se ingroasa....Aici i-as pune pe Daniel Oanta, Ionut Balan, Dan Cristian Palangean....Sunt chiar mai activi venind la BNR ca editorialisti decat erau ca ziaristi-lefegii, cred ca le pune bunicul Vasilescu energizante in cafea.
joi, 10 decembrie 2015
Cum a gasit Hotnews scheletul din dulapul initiatorului legii darii in plata? Update
Conform BNR, onor sefului serviciului de supraveghere care a declarat asta intr-o emisiune pe TVR, sunt aproximativ 18.000 de debitori cu restante la plata unor credite cu ipoteci de sub 150.000 euro si putin peste 200 de persoane cu restante la creditele cu ipoteci de peste 1 milion de euro. Concluzia? Este o lege pentru bogati! Huo! Cum adica, e o lege pentru 200 de oameni si nu pentru 18.000? Sa lasam insa intrebarile provocatoare...
Daca am sta putin stramb si am judeca drept si bogatii si saracii cu credite au luat respectivele imprumuturi conform veniturilor declarate si verificate de banca. Unii aveau venituri pentru apartamente de sub 150.000 euro, altii pentru vile de peste 1 milion iar daca nu aveau dar au luat totusi credite, e vina bancilor care au acordat respectivele credite. Tot bancile si-au asumat evaluarea proprietatilor astfel incat suma acordata sa fie acoperita de valoarea ipotecii. Si asta si pentru casele mici de 150.000 euro si pentru casoaiele de 1 milion. De ce tot insistam cu bogatii si saracii?
Domnul Dan Popa, jurnalist reputat, a facut insa o descoperire epocala. Fratele deputatului Zamfir, initiatorul legii, are un credit de 720.000 euro si se judeca cu banca pentru acesta. Deci....faceti dvs legatura zice Hotnews. Acum, eu ma intreb un singur lucru. Cum naiba de l-a gasit Dan Popa pe fratele Zamfir pe just.ro? Surfa asa pe net, cu gandul la snitzele si hop da peste procesul unui anumit Zamfir cu o anumita Credit Europe Bank pe portalul ministerului. “Stai asa” si-a spus atunci Danutz in barba, “n-o fi cumva....?”. “ Si n-o avea cumva credit de peste 720.000 euro?”. Ca alta sansa decat intuitia feminina nu vad cum i-ar fi permis sa afle jurnalistului Hotnews ca tocmai fratele deputatului are credit mare si proces in derulare. Sau o fi vorba de un pont din mediul bancar? Nooo, nu pot sa cred asa ceva despre Dan Popa, un om obiectiv, un jurnalist cu J mare deosebit...
In alta ordine de idei, ca sa nu ramaneti cu argumentul BNR pe retina (ala cu bogatii), luati de aici un calcul estimativ. Sa spunem ca jumatate din cei 18.000 de restantieri “mici” si cu ipoteca, adica 9.000, dau casa bancii. La o valoare medie de 40.000 euro per imprumut, asta inseamna provizioane de 360 milioane euro....Olala, asta da suma. Merita fiecare banutz lobby-ul, mai ales ca mamiticile bancilor au inceput de ceva vreme sa retraga banuti din Romania, dezintermedierea reducand la numai 8,5 miliarde euro in iunie 2015 (din 17 miliarde in 2010) fondurile alocate fiicelor din Romania.
Later edit: Tot de la domnnul Popa, care o afirma intr-un comentariu pe Facebook la postarea lui Lucian Davidescu, aflu ca si Piperea are credite de 800.000 euro. Deci de asta tot dadea Piperea cu procesele, spera sa trecem la sistemul britanic de justitie iar deciziile anterioare sa devinia precedente, astfel incat solutiile din procesele castigate de el impotriva bancilor sa i se aplice la un moment dat...!
Update: Am vorbit cu Dan Popa si am aflat si cum au aparut informatiile in presa. Creditul lui Piperea apare in arhiva garantiilor imobiliare...sunt destui pasi de urmat pentru a ajunge la informatia asta, dar se poate...iar cu fratele lui Zamfir lucrurile au stat asa zice Dan: prin redactia Hotnews circula vorba ca omul are un frate, de acolo pornind se putea afla si numele lui iar mai departe-arhiva garantiilor si just.ro, daca ai suspiciuni ca are probleme cu banca si a dat-o in judecata...Si daca vrei sa demonstrezi neaparat ca e o lege cu dedicatie
Update: Am vorbit cu Dan Popa si am aflat si cum au aparut informatiile in presa. Creditul lui Piperea apare in arhiva garantiilor imobiliare...sunt destui pasi de urmat pentru a ajunge la informatia asta, dar se poate...iar cu fratele lui Zamfir lucrurile au stat asa zice Dan: prin redactia Hotnews circula vorba ca omul are un frate, de acolo pornind se putea afla si numele lui iar mai departe-arhiva garantiilor si just.ro, daca ai suspiciuni ca are probleme cu banca si a dat-o in judecata...Si daca vrei sa demonstrezi neaparat ca e o lege cu dedicatie
miercuri, 9 decembrie 2015
Câţi securişti ne apară de terorişti?
Cazul puştiului de 17 ani, arestat pentru că aderase la Islam, distribuia pe internet filmuleţe cu decapitări şi vroia să facă un pelerinaj la locurile sfinte din Arabia Saudită-deci nu Irak/Siria, la ISIS acasă, da?-e arhicunoscut. Că Luigi, în lipsa unor frustrări culturale/istorice, suferea de teribilism specific vârstei şi trebuia dus mai degrabă la pshiholog decât la procuror cu propunere de arestare (parcă pe sataniştii puberi nu-i arestează nimeni deşi au şi ei nevoie de pshiholog la greu) mi se pare de domeniul evidenţei. Dar nu despre Luigi şi islamiştii radicali vreau să vorbesc aici, ci despre cei care ne apară de ei, băieţii cu ochii albaştri ce tocmai au primit o suplimentare de buget de aproape 20%. Mai exact despre numărul lor. Circulă pe internet un mic studiu legat de asta, găsiţi aici. O fi adevărată cifra de 12. 000?
Nu ştiu, e secret de stat, dar pentru a aproxima numărul de lefegii din SRI, să pornim de la bugetul instituţiei. Din ZF-ul de miercuri citire “Serviciul Român de Informaţii va avea un buget de 1,84 miliarde de lei în 2016 (...). Banii vor merge în primul rând pe salarii, alocarea pentru cheltuieli de personal crescând de la 896 milioane de lei la 902 milioane de lei”. Deci 900 milioane lei sunt salariile. Cât să câştige, net, un SRI-ist astfel încât statutul jobului să fie respectat iar înregimentarea acolo să reprezinte o tentaţie dar în acelaşi timp să nu genereze frustrări şi să ridice prea multe semne de întrebare din alte zone bugetare mai ales că SRI-istul în cauză are şi ceva avantaje speciale la pensionare? Eu zic că aproximativ dublul salariului nominal net pe economie ar fi ok. Deci aproximativ 3500 lei. Pentru asta instituţia cheltuie aproximativ 6.000 lei (consultaţi unul din calculatoarele care transformă salariul net în slariu brut arătând şi costurile totale ale angajatorului). La 3.500 lei net, salariul brut este de aproape 5000 de lei iar angajatorul cheltuie în total 6100 de lei. Dacă împărţim 900 de milioane la 6.100 şi apoi la 12 (luni), avem fix 12.322 de lefegii. Sigur, nu toţi sunt angajaţi full-time, unii sunt colaboratori/informatori şi sunt plătiţi cu minimul pe economie astfel încât veniturile unui angajat operativ pot fi sensibili mai mari pentru a conserva media. Mai multe despre colaboratori aici. Să remarcăm în final o anomalie. Costurile totale cu armata de securişti pe stil nou (1,84 miliarde lei) sunt de numai 5 ori mai mici decât cele cu Armata şi Internele, luate separat. Sau, dacă asta nu pare relevant, bugetul SRI pe 2016 este de peste două ori mai mare decât cel al Culturii (773 milioane lei) în condiţiile în care cheltuielile de personal sunt de...62 de ori mai mari (doar 14,5 milioane lei la Cultură).
luni, 7 decembrie 2015
Femeista de la Finante n-are nimic impotriva salariilor de 2 lei
Va amintiti ce-au mai sarit de fund in sus d-alde BNR si Consiliul Fiscal cand a aparut primul proiect de Cod Fiscal? Zarva declansata atunci de independentii mari specialisti macro s-a reflectat, coincidenta!, in schimbarea Guvernului Ponta cateva saptamani mai tarziu. Le pute cresterea veniturilor populatiei desi stam bine la ponderea cheltuielilor de personal in PIB (ceva peste 7%), pe ultimele locuri din Europa. Privatii care domina economia n-ar vrea sa bage mai adanc mana in buzunar cu salariile, suntem sau nu suntem colonie? Din trompeta corporatismului citire (ZF), selectiuni din gandirea femeistei Dragu, cyborgul tehncrat de la Finante: “Pe salariul minim vom analiza impactul creşterii şi, eventual, vom recomanda ce creşteri pot avea loc. Dar acest studiu trebuie să fie într-adevăr foarte serios, nu-l facem peste noapte. Din câte ştiu, şi alte instituţii europene fac un studiu similar, pentru că această măsură poate afecta semnificativ competitivitatea României“, a declarat Dragu vineri seara, la o întâlnire cu jurnaliştii. Ea a dat exemplul statelor BRICS, care cuprind Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, unde locuitorii „sunt săraci şi mulţi şi toţi ştiu să facă câte ceva pe doi lei, fac ceva ce românul nu mai face de ceva vreme“. Cu alte cuvinte, salariul minim impiedica romanul sa munceasca...angajatorul i-ar da ceva de facut pe 2 lei, dar l-a obligat Ponta sa foloseasca minim 1.000 de lei si e tare incurcat cu asta...basca ca a crescut si somajul la tineri pe acelasi considerent, cum analiza prompt economistul Catu, uitand insa ca si rata de promovare la Bac a scazut in ultimii ani iar cei care nu-l iau merg direct in somaj....Ce sa-i faci, am vrut Guvern tehnocrat....Sa ne bucuram insa, nu mai creste salariul minim dar creste bugetul serviciilor speciale....Ca doar asta a dorit si strada...La SRI chiar cu 20% spre extazul ambasadorului american...Multumita acestor baieti de nadejde nu se va mai juca niciun iredentist cu pedarda prin Ardealul nostru, nici teroristii ISIS nu o sa mai dea cu spamuri inspre noi...
vineri, 4 decembrie 2015
Cât de imoral e “hazardul moral”?
De ce nu negociază băncile direct cu rău-platnicii în loc să le vândă creditele unor recuperatori la 5-10% din valoare? Scuza cu hazardul moral vă anunţ că nu ţine.
Cazuri multe şi concrete: credite de nevoi personale cu probleme la rambursare vândute unor firme de recuperare la 5-15% din valoare după care urmează avalanşa de telefoane, ameninţări, şantaje emoţionale la care datornicul e supus dar în care bancherii nu îşi mai prind gulerele albe. De ce nu negociază băncile direct cu rău-platnicii, nu ar fi mai indicat să încerce să obţină 15-30% din soldul restant sau chiar peste în loc să se mulţumească cu mult mai puţin de la recuperatori? Eventual să-i pună pe recuperatori şi debitori să-şi canibalizeze ofertele în goana lor de vânare a discounturilor?
“Noo, e hazard moral, cum să-i permit eu lui Ionescu să-şi cumpere creditul cu numai un sfert din valoare..ce-o să facă după asta Popescu, evident că n-o să mai plătească nici el” e raţionamentul din spatele acestei afaceri aparent proaste a băncilor. Dar cum să invoci hazardul moral indiferent de context? Ionescu care a primit o oferta de a-şi răscumpăra creditul la o valoare sub soldul la zi a primit-o pentru că nu mai face faţă ratelor cu veniturile din prezent, nu pe ochi frumoşi. Dacă Popescu are resurse suficiente (raport rată/venituri îndestulător) şi cu toate astea nu mai plăteşte doar pentru că a auzit de oferta lui Ionescu poate fi executat silit bine mersi..Dar dacă Popescu e într-o situaţie la fel de proastă, de ce n-ar primi şi el o oferta similară?
În fond, negocierile de acest tip s-ar putea produce doar pentru debitorii de bună credinţă care au suferit o contractare demonstrabilă a veniturilor de dată recentă, nu pentru toţi ţeparii. N-au băncile cum să-i selecteze din paleta rău-platnicilor pe cei de bună credinţă şi să refuze orice negociere cu cei care vor doar o reducere de rate sau o diminuare a soldului fără să o ducă neapărat mai rău cu banii? Ba bine că nu! Atunci? Eu zic să nu excludem din ecuaţie o relaţie privilegiată între conducătorii unor instituţii de credit şi anumite firme de recuperare şi ceva cointeresări pentru prelungirea periodică a acesteia. Că prea e ne-economică fixaţia din prezent pentru recuperatori şi ocolirea sistematică a discuţiilor cu debitorii de bună credinţă care se confruntă cu probleme reale la plata ratelor....
miercuri, 2 decembrie 2015
Legea dării în plată e profitabilă (inclusiv) pentru bănci
Lobby-ul bancar atacă din toate poziţiile legea care permite debitorilor să scape de datorii dând cheile băncii. La o privire mai atentă însă nici băncile nu pierd.
Să presupunem că cineva a luat un credit pe vârful bulei imobiliare: 100.000 euro apartamentul de 3 camere din Militari, 50.000 valoare actuală. Rezultă o pierdere de 50.000 euro pentru bănci, cel puţin aparent, nu? Voi arata însă că nu e chiar aşa...
La cei 100.000 de euro debitorul nostru a participat cu aproximativ 10.000 avans restul de 90.000 fiind oferiţi de banca. În cei 7 ani de plată a ratelor din cei 30 de ani perioada de maturitate a creditului, clientul a mai achitat băncii dobânzi şi comisioane plus o felie din principal. Acceptând că în 30 de ani cine s-a împrumutat în 2007-2008 ajungea să plătească cam de 3 ori suma acordată, rezultă că în 7 ani a plătit băncii aproape un sfert din total, adică aproximativ 60.000 euro (grosul fiind dobânzile şi comisioanele).
Tragem linie, debitorul a primit 90.000 euro de la banca, a rambursat cam 60.000 şi poate da casa băncii înapoi pierzând şi avansul de 10.000 euro. Aşa arată profilul unui câştigător în faţa băncii? Dar câţi bani a avut banca din cei 90.000? Păi, fix 40% din cei 90.000 euro, cât o obligau în acel moment rezervele minime obligatoriii impuse de BNR, adică 36.000 euro. Restul sunt creaţie monetară ca urmare a folosirii pârghiei rezervelor fracţionare. Banca a avut deci 36.000, a primit deja 60.000 şi se alege şi cu o casă care mai valorează încă 50.000 euro. Nu trebuie decat sa faca un provizion de 90.000 si ramane cu diferenta (110.000 -90.000) plus jumatate din cei 36.000 pe care i-a primit inapoi intre timp deoarece RMO-urile s-au injumatatit....Dar a pierdut, a pierdut, preşedintele Johannis nu trebuie să promulge legea dăriii în plată!!!
Unde greseste (interesat) Cristian Hostiuc
Seful ZF a gasit buba legii darii in plata. Cica nu e moral ca debitorii sa imparta totul cu bancile doar la pierdere (pretul apartamentelor a scazut) nu si la castig (cine a luat un apartament in 2006 si l-a vandut in 2007-2008 a facut un profit frumos). Hostiuc, care a demonstrat in mai multe randuri ca poate interveni in favoarea lobby-ului bancar in momentele critice, uita cateva lucruri:
1. numarul creditelor ipotecare date in 2005-2006 e insignifiant in raport cu cel acordat intre 2007-2008.
2. la bula creditului au pus umarul bancile dand sute de mii de euro pentru apartamente ceausiste. daca ar fi operat legea darii in plata nu mai era cazul poate sa asistam la aberatii imobiliare....
3. la profitul bancilor ar fi participat si cei care au luat credite intre 2005-2006 daca, dintr-un motiv sau altul, n-au mai putut plati si au fost executati.
4. a auzit Hostiuc de apartamente vandute pe valori simbolice in procesul de executare silita? asa de curiozitate....apropo de bietele banci...
Hostiuc, ca si Guran, Dan Popa, etc sunt genul de "acoperiti" care se vor activa doar in momentele critice aparand interesele lobby-ului bancar. Spre deosebire de fostii lor colegi trecuti cu arme si bagaje in barca BNR-ului, "acoperitii" vor iesi stratgic doar cand corul nemultumitilor tinde sa acopere vociferarile lobby-ului....vezi momentul conversiei CHF-lei la creditele cu probleme....
Abonați-vă la:
Postări (Atom)