miercuri, 2 decembrie 2015

Legea dării în plată e profitabilă (inclusiv) pentru bănci

Lobby-ul bancar atacă din toate poziţiile legea care permite debitorilor să scape de datorii dând cheile băncii. La o privire mai atentă însă nici băncile nu pierd. Să presupunem că cineva a luat un credit pe vârful bulei imobiliare: 100.000 euro apartamentul de 3 camere din Militari, 50.000 valoare actuală. Rezultă o pierdere de 50.000 euro pentru bănci, cel puţin aparent, nu? Voi arata însă că nu e chiar aşa... La cei 100.000 de euro debitorul nostru a participat cu aproximativ 10.000 avans restul de 90.000 fiind oferiţi de banca. În cei 7 ani de plată a ratelor din cei 30 de ani perioada de maturitate a creditului, clientul a mai achitat băncii dobânzi şi comisioane plus o felie din principal. Acceptând că în 30 de ani cine s-a împrumutat în 2007-2008 ajungea să plătească cam de 3 ori suma acordată, rezultă că în 7 ani a plătit băncii aproape un sfert din total, adică aproximativ 60.000 euro (grosul fiind dobânzile şi comisioanele). Tragem linie, debitorul a primit 90.000 euro de la banca, a rambursat cam 60.000 şi poate da casa băncii înapoi pierzând şi avansul de 10.000 euro. Aşa arată profilul unui câştigător în faţa băncii? Dar câţi bani a avut banca din cei 90.000? Păi, fix 40% din cei 90.000 euro, cât o obligau în acel moment rezervele minime obligatoriii impuse de BNR, adică 36.000 euro. Restul sunt creaţie monetară ca urmare a folosirii pârghiei rezervelor fracţionare. Banca a avut deci 36.000, a primit deja 60.000 şi se alege şi cu o casă care mai valorează încă 50.000 euro. Nu trebuie decat sa faca un provizion de 90.000 si ramane cu diferenta (110.000 -90.000) plus jumatate din cei 36.000 pe care i-a primit inapoi intre timp deoarece RMO-urile s-au injumatatit....Dar a pierdut, a pierdut, preşedintele Johannis nu trebuie să promulge legea dăriii în plată!!!

4 comentarii:

  1. Nu e normal sa consideri ca avansul de 10 000 a fost data bancii deoarece el a fost dat vanzatorului. Deci banca ramane cu 60 000 plus apartamentul.

    RăspundețiȘtergere
  2. Creatia monetara s-ar putea sa se regaseasca in depozitele unor romani daca bancile mama si-au luat inapoi imprumuturile, iar bancile din Romania stau exclusiv pe resurse locale.
    Deci daca e sa se piarda banii din creatia monetara ei trebuie sa duca si la pierderea unor depozite. Cred! nu-s sigur

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Vrei să spui că depozitele din băncile românești nu pot fi retrase decât dacă toate cloacele din România sunt supraevaluate? :D

      Zvonerii BNR fac apel la bank run? :))))))))))

      Ștergere
  3. Cestia cu rezerva fractionara este o .. manarie!!
    Original prin rezerva fractionara se intelegea cantitatea de moneda care trebuia pastrata in seif ca sa se poa face restituirile .. fara sa puna in pericol banca ... Adica banca trebuia sa tina in seif 1/3 si purea imprumuta 2/3 din depozite.
    Atat : 2/3 din depozit !(plus intreaga suma a capitalului propriu al bancii .. Si sunt unele banci- de investitii - care pot imprumuta 100% din capital si apoi sa inchida ... asteptand ratele fimdca lucreaza cu capital propriu sau capital de risc)
    Rezerva farctinara nu insemna ca ptr un depozit de 1000 sa imprumuti 1020 .. sa nu zic ca azi se imprumuta 5,000- 10.000 ptr 1000!!!

    RăspundețiȘtergere