Cât pierzi cumpărând un telefon scump

Costul de producție al vedetei Samsung, Galaxy S5, este de 251 dolari. Proaspăt lansat, se comercializează în România la peste 3.000 lei (930 dolari). HIS Technology estimează costurile de producție ( materiale plus manoperă) pentru smarphone-ul Galaxy S5 iar acestea sunt-surpriză!-sub 30% din prețul său de comercializare în România (de pildă, 3099 lei la eMag, adică peste 950 dolari).

Sigur, în prețul afișat de retailerii români intră pe lângă TVA și marjele lor de profit, costurile cu softul, licențele, etc suportate de producătorul coreean. Totuși, marja de profit a Samsung în aceste condiții are toate șansele să sară de 50%. Ne ghidăm în acest sens după o estimare mai veche a HIS, cea privind costurile de producție pentru modelul mai vechi, Samsung Galaxy S4, cu numai 12 dolari sub cele ale S5.

Or, în acest moment, prețul său de comercializare tot la Emag este de 1.649 lei (510 dolari). Scăzând TVA-ul de 24%, ajungem deci la 438 dolari la comercializare, o sumă care nu mai pare enormă raportat la costul de producție efectiv de 239 dolari în cazul lui Galaxy S4 (eventual doar piperată). Ce concluzii se desprind de aici?

1.Telefoanele scumpe includ și cele mai mari marje de profit pentru producători
2. La 6 luni de la lansare, aveți șanse bune să găsiți telefoanele la 60% din prețul inițial (chiar mai jos dacă producătorul a mai lansat ceva asemănător între timp).

Cât costă câteva componente din S5, potrivit HIS
-procesorul Qualcomm MSM8974AC-41 dolari.
-procesor plus memorie RAM și memorie internă-109 dolari
-display-63 dolari
-camerele foto de 16 MP și 2 MP-18 dolari
-baterie-11 dolari
-senzor citire amprente-4 dolari

Vom avea tribunalul datornicilor la bănci

 

Sub umbrela evitării instabilițății sistemului bancar, Guvernul trece în memorandumul cu FMI înființarea unui tribunal specializat unde să se judece procesele colective cu băncile. Dacă soluțiile rămân în defavoarea băncilor autoritățile promit să apeleze la CE și FMI pentru instrucțiuni.

Legea care pune în aplicare noul Cod de procedură civilă a creat deja probleme băncilor, mai mulțe acțiuni fiind deschise de asociații ale clienților ce vor să anuleze toate contractele-tip de credit cu clauze abuzive. Iar asta a stârnit îngrijorarea FMI. “Riscul de instabilitate financiară care decurge din recent adoptatul Cod de procedură civilă trebuie atenuat” începe abrupt pasajul din raportul de țară al FMI privind sectorul financiar. Instituția financiară detaliază apoi: “intrarea în vigoare de la 1 octombrie 2013 a noului Cod a creat anumite interpretări ale prevederilor clauzelor abuzive care, odată aplicate la contractele de credit, pot duce la neplata unor dobânzi și comisioane, cu caracter retroactiv, și acțiuni colective împotriva băncilor. Decizii în acest sens au fost deja adoptate de instanțele inferioare  și pot deveni sursă de instabilitate (citește pierderi, n.n) pentru anumite bănci”. Raportul subliniază că autoritățile române s-au angajat să înființeze un tribunal specializat care să judece aceste cauze.

Falimentul personal, victimă colaterală

În memorandumul semnat cu FMI, Guvernul certifică această afirmație din Raportul de țară și plusează,  promițând că pe lângă Tribunalul specializat va descuraja adoptarea legislației privind falimentul personal. “Deoarece păstrarea disciplinei de plată în rândul debitorilor contribuie în mod semnificativ la consolidarea stabilității financiare, vom evita adoptarea de inițiative legislative privind falimentul personal care ar spori hazardul moral și pot genera abuzuri pe scară largă ce ar submina disciplina de rambursare a împrumuturilor. Mai mult, pentru a evita amenințările la adresa stabilității finaciare din legislația de aplicare a Codului civil privind clauzele abuzive din contractele de credit, ne vom asigura că noua instanță specializată va deveni repede operațională (incluzând alocări bugetare pentru un sediu și angajarea de personal) și va lua toate măsurile necesare pentru aplicarea acestor dispoziții, inclusiv instruirea judecătorilor”.

Și dacă nici în acest mod “stabilitatea finaciară” nu se simte bine? Se cer noi instrucțiuni. “În cazul în care noul aranjament instituțianal nu reușeste să elimine amenințările la adresa stabilității financiare, ne vom consulta cu toate părțile interesante relevante precum și cu FMI și CE, pentru a oferi soluții alternative” afirmă Guvernul în Memorandum.

O premieră românească?

De ce nu se pot judeca procesele clienți-bănci cum se judeca până acum orice proces care implică prevederi contractuale între furnizorul și beneficiarul de servcii? De ce e nevoi de un Tribunal specializat? Nu sunt judecătorii pregătiți să ofere soluții la astfel de cazuri  “complexe” sau e nevoie de soluții “cuminți”? Am vrut să aflu dacă Tribunalul specializat care să judece procesele colective ale clienților băncilor este o soluție originală, românească. La BNR am fost însă redirecționat. “Chiar dacă va începe judecând procesele colective ale clienților ce reclamă clauze abuzive ale băncilor, cred că acest tribunal specializat va deveni pe parcurs unul comercial. Dar nu știu foarte multe despre asta, întrebați la Ministerul Justiției, ei se ocupă cu așa ceva” spune Adrian Vasilescu, consilierul Guvernatorului BNR. Nu am primit în timp util un răspuns nici din partea ministerului Justiției. Din surse neoficiale ni s-a precizat că este vorba de o discuție mai veche care privea însă înființarea unui Tribunal comercial.