miercuri, 17 august 2016
Scandalul permisul auto schimbat peste rând de Tăriceanu seamănă izbitor cu filmarea întâlnirii Geoană-Vântu care l-a făcut președinte pe Băsescu
Ca și atunci, avem o echipa de jurnaliști aflați întâmplător pe teren înainte de eveniment. Unii ar putea afirma că s-a mers la pont, atunci ca și acum, alții că e vorba doar de coincidență și de urmărirea subiectului unei posibile știri (atunci candidatul Geoană, acum cozile de la schimbarea permiselor auto) care au generat, prin ricoșeu, adevărate bombe de presă. Nu putem ști cu precizie dacă episodul de acum e rodul unei pure întâmplări, putem însă urmări cum este împachetat subiectul de către cei care l-au lansat și de cei care îl propagă, cu dezvoltările sale ulterioare. Știrea cu Tăriceanu apărea joi 11 august la ora 14 pe news.ro sub semnătura lui Raul Giuglea..Continuarea
marți, 16 august 2016
SRI curtează presa: ziariștii de la mai multe publicații au primit mailuri cu prezentarea liniștitoare a noului sistem informatic Big Brother
"SII Analitics” se dorește a ușura conectarea între bazele de date în scopul eficientizării activității administrative, combaterii evaziunii, crimei organizate și terorismului și nicidecum un instrument care face serviciul de informații atotputernic, se arată în prezentarea primită prin poșta electronică de la SRI. La câteva paragrafe distanță apar contradicțiile...
Noutatea care merită subliniată în comunicarea SRI este că deja serviciul a făcut descărcări ale bazelor de date de la mai multe institutii publice. Asta deoarece "astăzi, conform reglementărilor în vigoare, Serviciul Român de Informații este autoritate coordonatoare a acestei structuri IT&C pentru realizarea schimbului de date între instituțiile din Sistemul Național de Apărare. SII ESTE OPERAȚIONAL ÎNCĂ DIN ANUL 2006”.
Să spunem că "SII” vine de la sistem informatic integrat. În anul 2015 SRI lansa o licitație privind proiectul "SII Infrastructură” care presupunea exact achiziționarea de echipamente care să permită "consolidarea bazelor de date preluate de la instituțiile publice participante în proiect cu calitatea de furnizor de date, într-o singură instanță de bază de date, și ulterior regăsirea datelor". Avem deci un sistem care centralizează aceste date existente la mai toate autoritățile publice relevante iar instituția care se ocupă de coordonarea procesului este, surpriză!, SRI. Adică exact instituția care a fost acuzată tot mai des în ultima vreme că intervine partizan în jocurile politice și că impreună cu DNA-ul (celebrul binom!) este adevărata sursă de putere în România.
Iată cum încearcă SRI-ul să ne liniștească temerile legate de noul Big Brother informatic..Continuarea
Noutatea care merită subliniată în comunicarea SRI este că deja serviciul a făcut descărcări ale bazelor de date de la mai multe institutii publice. Asta deoarece "astăzi, conform reglementărilor în vigoare, Serviciul Român de Informații este autoritate coordonatoare a acestei structuri IT&C pentru realizarea schimbului de date între instituțiile din Sistemul Național de Apărare. SII ESTE OPERAȚIONAL ÎNCĂ DIN ANUL 2006”.
Să spunem că "SII” vine de la sistem informatic integrat. În anul 2015 SRI lansa o licitație privind proiectul "SII Infrastructură” care presupunea exact achiziționarea de echipamente care să permită "consolidarea bazelor de date preluate de la instituțiile publice participante în proiect cu calitatea de furnizor de date, într-o singură instanță de bază de date, și ulterior regăsirea datelor". Avem deci un sistem care centralizează aceste date existente la mai toate autoritățile publice relevante iar instituția care se ocupă de coordonarea procesului este, surpriză!, SRI. Adică exact instituția care a fost acuzată tot mai des în ultima vreme că intervine partizan în jocurile politice și că impreună cu DNA-ul (celebrul binom!) este adevărata sursă de putere în România.
Iată cum încearcă SRI-ul să ne liniștească temerile legate de noul Big Brother informatic..Continuarea
vineri, 12 august 2016
10 exerciţii de transparenţă pentru BNR
Reprezentanţii Băncii Centrale se plâng pe toate canalele pe care le au la dispoziţie că sunt atacaţi pompieristic şi populist, fără argumente. Un motiv foarte serios de a da ocazia BNR să răspundă argumentat la principalele reproşuri care s-au auzit din media în ultima vreme. Iată care ar fi întrebările la care e binevenit un răspuns detaliat, argumentat şi netehnic din partea instituţiei. Continuarea
luni, 8 august 2016
Lui Mugur Isărescu i-au pus rușii gând rău
Când cineva e contestat iar argumentele pentru a-l apăra lipsesc sau pălesc în fața contraargumentelor criticilor, e momentul să aflăm că linșarea acestuia "e mâna rușilor”. De cele mai multe ori merge.
"Dacă lărgim puțin poza, vedem că, pe rând, instituțiile statului sunt supuse unui asalt violent, menit să le arunce într-o defensivă care să le afecteze credibilitatea și a cărei gestionare să le ocupe mult din acțiune. Iar BNR este doar cea mai recentă pe o lista lungă pe care s-au aflat în diverse momente SRI, ICCJ, DNA, SPP etc. Și când vorbesc de asalturi, nu mă refer la semnalarea și critica unor reale disfuncționalități, adică la demersuri legitime, ci la atacuri populiste, pe teme cu mare impact emoțional. Cine are interesul unor asemenea acțiuni, cine are interesul unor instituții decredibilizate, deci al unui stat cât mai slab? Va las să apreciați uitându-va în țară, dar și dincolo de granițele ei, spre est”. Iată finalul apoteotic al articolului Ioanei Ene Dogioiu, senior editor la ziare.com, "De ce trebuie linșat Mugur Isărescu”. E vorba despre tevatura stârnită în media de discuțiile privind veniturile Guvernatorului, subiect pe care comunicarea din BNR a vrut să-l închidă după dezvăluirea salariului șefului BNR, dar care s-a dovedit strategie ieftină de vreme ce n-a fost dezvăluit și venitul Guvernatorului (salariu plus bonusuri, indemnizații, etc). Continuarea
"Dacă lărgim puțin poza, vedem că, pe rând, instituțiile statului sunt supuse unui asalt violent, menit să le arunce într-o defensivă care să le afecteze credibilitatea și a cărei gestionare să le ocupe mult din acțiune. Iar BNR este doar cea mai recentă pe o lista lungă pe care s-au aflat în diverse momente SRI, ICCJ, DNA, SPP etc. Și când vorbesc de asalturi, nu mă refer la semnalarea și critica unor reale disfuncționalități, adică la demersuri legitime, ci la atacuri populiste, pe teme cu mare impact emoțional. Cine are interesul unor asemenea acțiuni, cine are interesul unor instituții decredibilizate, deci al unui stat cât mai slab? Va las să apreciați uitându-va în țară, dar și dincolo de granițele ei, spre est”. Iată finalul apoteotic al articolului Ioanei Ene Dogioiu, senior editor la ziare.com, "De ce trebuie linșat Mugur Isărescu”. E vorba despre tevatura stârnită în media de discuțiile privind veniturile Guvernatorului, subiect pe care comunicarea din BNR a vrut să-l închidă după dezvăluirea salariului șefului BNR, dar care s-a dovedit strategie ieftină de vreme ce n-a fost dezvăluit și venitul Guvernatorului (salariu plus bonusuri, indemnizații, etc). Continuarea
duminică, 7 august 2016
De ce a acceptat Mugur Isărescu creditele în franci elvețieni? Pentru că le recomanda Money Channel!
Analistul Radu Soviani disecă pe blog salariul lui Mugur Isărescu și cum s-ar putea verifica dacă acesta își ascunde sau nu veniturile.Soviani postează și un filmuleț savuros în care Isărescu explică de ce a permis ca persoane cu venituri mici și riscuri asociate mari să se împrumute în CHF și cui aparține "o bună parte din responsabilitate".
Este o selecție dintr-o conferință de presă urcată pe YouTube în ianuarie 2015, în care Guvernatorul răspunde la interpelarea "Ați prezentat faptul că 75% dintre debitorii în franci au venituri mai mici de 2.500 lei. Aș vrea să va întreb cum explicați această apetență a băncilor, de a îndrepta un instrument exotic-creditul în franci elvețieni pentru români, către cei cu venituri mici?” Iar Mugur Isărescu spune textual (vezi video). "Unul dintre motive a fost, să zicem, activitatea dumneavoastră extrem de activă la Money Channel, să spuneți că este bine să se ia credite în franci elvețieni. Eu țin minte foarte bine”. "În lei”, intervine Radu Soviani, "să se ia în lei”. "No-no, hai să nu ne certăm aici, am memorie foarte bună”, replică Guvernatorul. "Că sunt cele mai ieftine...și când noi spuneam că prezintă risc...adică, ce faceți domnu’Guvernator, există și în România un credit cu dobânda mai mică și mai ieftin și dumneavoastră vreți p-ăla să-l descurajați. Deci aveți o bună parte din responsabilitate”.
Cu alte cuvinte, șeful instituției de supraveghere, ia deciziile în funcție de ce opinii se vehiculează în media? De ce mai primește atunci 13.600 de euro pe lună, conform propriilor declarații? Care mai este responsabilitatea instituției? Mă rog, aici am văzut din filmuleț că responsabilitatea BNR poate fi pasată presei la nevoie. Oricum, în legătură cu recomandările Money Channel, n-ar trebui exclusă premisa că și ilustrul Guvernator mai minte câteodată, cum insistă Radu Soviani. Continuarea
Este o selecție dintr-o conferință de presă urcată pe YouTube în ianuarie 2015, în care Guvernatorul răspunde la interpelarea "Ați prezentat faptul că 75% dintre debitorii în franci au venituri mai mici de 2.500 lei. Aș vrea să va întreb cum explicați această apetență a băncilor, de a îndrepta un instrument exotic-creditul în franci elvețieni pentru români, către cei cu venituri mici?” Iar Mugur Isărescu spune textual (vezi video). "Unul dintre motive a fost, să zicem, activitatea dumneavoastră extrem de activă la Money Channel, să spuneți că este bine să se ia credite în franci elvețieni. Eu țin minte foarte bine”. "În lei”, intervine Radu Soviani, "să se ia în lei”. "No-no, hai să nu ne certăm aici, am memorie foarte bună”, replică Guvernatorul. "Că sunt cele mai ieftine...și când noi spuneam că prezintă risc...adică, ce faceți domnu’Guvernator, există și în România un credit cu dobânda mai mică și mai ieftin și dumneavoastră vreți p-ăla să-l descurajați. Deci aveți o bună parte din responsabilitate”.
Cu alte cuvinte, șeful instituției de supraveghere, ia deciziile în funcție de ce opinii se vehiculează în media? De ce mai primește atunci 13.600 de euro pe lună, conform propriilor declarații? Care mai este responsabilitatea instituției? Mă rog, aici am văzut din filmuleț că responsabilitatea BNR poate fi pasată presei la nevoie. Oricum, în legătură cu recomandările Money Channel, n-ar trebui exclusă premisa că și ilustrul Guvernator mai minte câteodată, cum insistă Radu Soviani. Continuarea
luni, 1 august 2016
Despre castraveți, economie de piață și competența PR-ului Kaufland
Sunt de două ori mai scumpi în România ca în Germania castraveții murați ungurești sau angajații Kaufland România sunt de două ori mai incompetenți/hoți decât cei germani?
Un articol a stârnit multe comentarii și un drept la replică din partea companiei Kaufland. Pe scurt, era vorba despre un român ce a postat pe net două fotografii care înfățișează același produs-castraveciori murați ungurești, la Kaufland Turda din România și Kaufland Aachen, din Germania. Priviți cu atenție fotografia. Vedem două prețuri, exprimate în lei și euro pentru același produs, vândut în același borcan de 720 ml. Prețul în euro este de 1,69 iar cel în lei de 14,99 (prețuri psihologice). Faci conversia euro/leu la cursul zilei și descoperi că e de două ori mai scump în România. Ocazia cu care PR-ul companiei Kaufland a trimis un drept la replică în care explică mecanismele economiei de piață și grija față de clienți (îl găsiți în textul original intregral), sugerând un proces dacă nu va fi publicat integral și nu se vor face corecțiile în text...Continuarea
Un articol a stârnit multe comentarii și un drept la replică din partea companiei Kaufland. Pe scurt, era vorba despre un român ce a postat pe net două fotografii care înfățișează același produs-castraveciori murați ungurești, la Kaufland Turda din România și Kaufland Aachen, din Germania. Priviți cu atenție fotografia. Vedem două prețuri, exprimate în lei și euro pentru același produs, vândut în același borcan de 720 ml. Prețul în euro este de 1,69 iar cel în lei de 14,99 (prețuri psihologice). Faci conversia euro/leu la cursul zilei și descoperi că e de două ori mai scump în România. Ocazia cu care PR-ul companiei Kaufland a trimis un drept la replică în care explică mecanismele economiei de piață și grija față de clienți (îl găsiți în textul original intregral), sugerând un proces dacă nu va fi publicat integral și nu se vor face corecțiile în text...Continuarea
Abonați-vă la:
Postări (Atom)