Cu disciplină, poţi BATE uşor un fond de pensii

Cu un portofoliu asemănător (85% din bani plasaţi în instrumente monetare, 15% în acţiuni) poţi obţine randamente superioare unui fond de pensii facultativ, fără să-ţi blochezi banii pe termen lung. Vezi mai jos cum.

În momentul în care eşti arondat unui fond de pensii ţi se reţin lunar un comision de subscriere (2,5% din orice sumă nouă adusă în fond) şi unul de administrare (0,05% pe lună din activul net acumulat-comision ce se “îngreunează” pe măsură ce contribuţiile în fond cresc în timp ca valoare). Per total, uşor peste 3,1% este handicapul fondului de pensii facultativ (am construit exemplul pornind de la un fond de pensii facultativ pentru că la cele obligatorii nu prea există alternativă dacă ai ales/ai fost deja alocat unuia). 

Competiţie în zona monetară

Ce avantaje competitive au fondurile faţă de simplu deponent? Au acces la titlurile de stat, unde valoarea nominală cam exclude acumularea lunară din partea unui mic jucător (10.000 lei). Asta înseamnă că nu mai plătesc impozitul pe dobândă, ca la orice titlu de stat. Cu alte cuvinte, au un radament cu 0,16% mai mare la orice procent de dobândă. Dacă deponentul şi fondul de pensii ar primi fiecare o dobândă de 7%, una la depozitul la termen, alta pentru un certificat de trezorie, fondul de pensii ar primi în final cu 1,12% mai mult (7 x 0,16%). Certificatele de trezorerie au însă dobânzi uşor mai mari decât depozitele uzuale, cu 1-2%, în funcţie de banca unde economiseşti. Să presupunem un plus de 1,5% la dobândă care face ca în final, avantajul competitiv al fondurilor de pensii în faţa deponentului simplu să fie de aproximativ 2,6% (1,12% + 1,5%). Ce procent din activul fondurilor merge în astfel de instrumente? Incluzând şi obligaţiunile municipale care au acelaşi regim fiscal şi randamene asemănătoare, aproximativ 70% (67% sunt ttitlurile de stat). Trâgând linie, din acest plasament, fondul de pensii obţine un avantaj competitiv egal cu 1,8% (0,7 x 2,6%) la nivelul întregului portofoliu.

Depozitele bancare reprezintă 9% în acest moment în portofoliile fondurilor facultative de pensii, potrivit statisticilor APAPR. Aici nu mai există avantaj competitiv în ceea ce priveşte impozitarea dobânzii, ci doar randamentul în sine (cu sume mai mari îţi poţi negocia dobânzi mai bune). Să presupunem că un fond obţine cu 2-4% mai mult. Aceeaşi situaţie în cazul obligaţiunilor corporative (5% este media din portofolii)-cu generozitate presupunem că bonusul este în acest caz de 3-5%. Contribuţia plusului de randament din obligaţiuni este de 0,2% (0,05 x 4%) iar cea din depozite de 0,27% (0,09 x 3%). Tragem acum linie şi însumăm plusul de randament al fondului din instrumentele cu venit fix la nivelul întregului portofoliu: 1,8% (din titluri de stat) + 0,27% (din depozite la termen) + 0,2% (din obligaţiuni corporative) =2,27%.

Acţiunile nu pot face diferenţa, ponderea lor e “decorativă”

Mai rămâne o singură componentă în discuţie, cea rezultată din investiţia la bursă. Cum fondurile au mai puţin de 15% din active în acţiuni contribuţia lor nu prea poate face diferenţa. Să presupunem însă că portofoliul fondului obţine un câştig dublu faţă de cel al unui mic investitor (mergem până la acordarea unui avans mediu de 10% pe an pentru componenta bursieră din portofoliul acestuia, deci 5% în plus pentru fond). Ponderând aceast câştig cu cota deţinută de acţiuni obţinem 0,75 (0,15 x 5).

"Bilanţ"

Per total, fondul de pensii aduce un randament suplimentar de 3,02%, avantaj anulat însă de comisioanele percepute (3,1%-şi am făcut abstracţie de comisioanele de tranzacţionare introduse recent!). Faptul că am fost foarte generoşi în estimări este reliefat de performanţele fondurilor facultative de pensii anul trecut: valoarea medie a unităţii de participare a crescut cu numai 1,6%, de la 13,58 lei la 13,80 lei. Atenţie, este vorba de randamente obţinute de sumele nete intrate în fond , după reţinerea comisioanelor. Performanţele fondurilor pot creşte doar în ipoteza în care randamentele intrumentelor monetare urcă spectaculos iar băncile/statul oferă bonusuri semnificative de dobândă la sumele mari atrase. În condiţiile unei pieţe “liniştite” şi pe termen lung, cine economiseşte pe cont propriu poate bate în final fondul de pensii având în plus confortul de a putea dispune de bani când doreşte (într-un fond retragerea prematură e suprataxată).

Cum 0,05% e mai mare decât 2,5%

 În extrasul de cont pe care îl primiţi de la administratorul fondului de pensii veţi observa că sunt evidenţiate doar comisioanele de subscriere, nu şi cele de administrare. Explicaţia? Pentru “moralul” viitorului pensionar. Deşi par mici (0,05% pe lună) acestea vor ajunge să cântărească mai mult, peste câţiva ani, când suma acumulată în fond va creşte. Să presupunem că  cineva acumulează 100 lei pe lună. Pentru primul an, comisioanele de subscriere sunt de 30 lei iar cel de adminstrare aproximativ 7,2 lei. Peste 10 ani, cand a acumulat cel puţin 12000 lei, comisioanele de subscriere vor fi tot 30 lei pe an dar cele de administrare vor însuma cel puţin 72 lei.