marți, 18 decembrie 2012

BNR a contribuit la supraevaluarea garantiilor din sistemul bancar

Cazurile recente de fraudare a băncilor prin supraevaluarea garanţiilor au repus pe tapet efectele spargerii bulei imobiliare asupra ratei creditelor neperformante. Umflarea preţurilor imobilelor a fost încurajată indirect prin relaxarea normelor de creditare operată de BNR în 2007 (raport rată/venituri majorat de la 30% până la 70%, avans scăzut de la 25% la 5%, etc).
 
Un amic şi-a vândut apartamentul în 2006. Pentru ca banca (BCR) să acorde creditul respectiv un evaluator a venit să aprecieze valoarea casei. Metoda folosită? În principal, media aritmetică a 3 oferte din ziarele de anunţuri. Când amicul l-a întrebat pe "expert" de ce nu ia în calcul mai ales valoarea de reconstrucţie ponderată cu gradul de uzură a proprietăţii, respectivul l-a privit cu milă "vreţi să vă luaţi banii pe casă la valoarea pieţei sau la jumătate din aceasta?" Febra creşterii cotelor de piaţă, bonusurile acordate bancherilor care atingeu sau băteau targeturile impuse au contribuit la umflarea bulei speculative din imobiliare. Iar când cererea n-a mai ajuns cu veniturile până la ştacheta ridicată de ofertă a intervenit Banca Centrală schimbând normele de creditare chiar în 2007.
Până atunci, un credit ipotecar se acorda cu un raport rată/venituri de 30-40% şi o garanţie de 25-30% din valoarea creditului. BNR a permis băncilor să acorde credite cu avans de numai 5-15% (rezolvat uzual printr-un credit de nevoi personale) şi un raport rată/venituri de 65-70%. A rezultat un val proaspăt de creditaci chiar pe varful bulei, absolut întâmplător la un curs euro/leu care tindea spre 3. Şi nu a fost vorba doar de credite ipotecare aici, ci şi de o sumedenie de credite de nevoi personale cu ipotecă, care au complicat foarte mult viaţa celor loviţi de ajustările de venituri aduse de criză.
Acum, rata creditelor neperformante tinde spre 20% şi vin din urmă multe împrumuturi cu probleme ale companiilor. Asta în condiţiile în care, speriate de perspectiva constiturii unor provizioane uriaşe, multe bănci au inventat tot soiul de vehicole cărora le-au pasat împrumuturile care începeau să scârţâie la plată. Care ar fi fost rata reală a creditelor cu probleme în lipsa acestor artificii contabile? 30%? 40%? Garanţiile imobiliare supraevaluate sunt vizibile şi din ofertele băncilor provenite din executări sillite (nimeni nu se apropie la primele etape de reducere cu câte 5% a preţului iniţial, până când banca, speriată că îşi va marca o pierdere babană, întrerupe licitaţiile) sau din procentele derizorii la care se cedează firmelor de recuperare portofoliile de credite ipotecare (25-35% din valoarea iniţială).

"Noi nu suntem evaluatori"
Ce părere are BNR despre "oportunitatea" schimbării normelor de creditare tocmai pe varful bulei imobiliare? " Vă amintiţi cum vuia presa în 2007 despre condiţiile restrictive impuse de BNR, cum ieşeau preşedinţii de bănci să declare că RMO-urile trebuie reduse? Oricum noi am fost printre ultimii din UE care am liberalizat condiţiile de acordare ale împrumuturilor. Cum puteam impune unei persoane să ia un anumit credit dacă avea banii pentru plata ratelor? Apoi, nu uitaţi că BNR nu este agenţie de evaluare a împrumuturilor. Evaluările sunt făcute de bănci, ele puteau decide dacă imobilele erau supra-evaluate sau nu şi să ajusteze în consecinţă valoarea sumei împrumutate. Aveţi în vedere şi cât de greu este identifici dacă preţul unui activ este supraevaluat sau nu. Cu ce instrumente faci asta?" spune Mugur Şteţ, purtător de cuvânt al BNR.
Credeam că BNR este totuşi mai mult decât un simplu executant al sugestiilor media. La ce trebuia să ne aşteptăm în momentul în care erau întrunite condiţiile ca piaţa să fie inundată de un val de credite proaspete forţând creşterea preţurilor? Ca bancherii să-şi limiteze bonusurile viitoare reducând valoarea creditelor acordate, simţind riscurile bulei imobiliare? Argumentul "noi nu suntem evaluatori" n-ar trebui să scuze lipsa de reacţie când bula creditului se umflă ameninţător. Şi ce semn mai bun de a recunoaşte o bulă când preţurile ţi-au crescut cu 4-500% în mai puţin de 5 ani? De altfel, dovada că BNR a învăţat câte ceva din criză reiese din normele recente de limitare a creditului de consum în valută, adoptate fără nici o presiune din partea presei, în ciuda cârcotelilor bancherilor şi eventualilor consumatori cărora li se cenzurează "libertatea de opţiune". Pentru mulţi creditaci, infuzia recentă de prudenţă din sistem vine însă prea târziu.

vineri, 7 decembrie 2012

Va fi Maior de la SRI prima optiune a lui Basescu?


Cainii media latra de zor, caravana alegerilor s-a apropiat iar Presedintele a schitat azi cateva trasaturi de caracter pentru viitorul Prim Ministru. Mai lipsea sa lanseze si invitatia celor interesati de a depune CV-urile pe site-ul publicjob.

In ceea ce-l priveste pe seful SRI, evident ca e si proeuropean si proatlantist, e si strain de puciul din vara, nimeni nu pare sa-l critice decis, toti il curteaza discret, in plus ar breveta rocada SIE-SRI, intrerupta de paranteza „plagiatorului”. Toti ne plangem ca in Romania conduc serviciile, n-ar fi mai onest sa recunoastem asta la vedere?...Ca la cati „acoperiti” s-or afla prin viitorul parlament, la cati santajabili cu dosare de coruptie si stenograme, n-ar fi chiar imposibil de rupt vreo 15% din USL pentru un Guvern cu PDL, UDMR si PP-DD, unul „european”, „al statului de drept”, de larga uniune informativa, nu?

Vad ca domnul Maior a raportat deja prima realizare, prima salvare a natiunii de sub bombele teroriste. Suspectii care planuiau atentatul, simpatizanti al-Qaeda (dintre care unul „avea cunostiinte sa fabrice o bomba!” iar altul 19 ani), au fost impachetati de urgenta si expulzati (n-ar fi trebuit totusi judecati, condamnati, etc?) iar SRI-ul poate obtine deplin justificat o noua suplimentare de buget pentru 2013. De ce n-ar merita si Maior o nominalizare cu ocazia asta?


sâmbătă, 1 decembrie 2012

CNVM dă dividende la…Fondul Proprietatea

Prin modificarea Regulamentului 4/2010 decisă de CNVM, administratorul FP poate alege dacă va trece acţiunile insolventei Hidroelectrica la valoare zero (forma iniţială), sau la una rezultată dintr-o evaluare independentă. Cum prin trecerea lor la valoare zero Fondul nu mai putea acorda dividende, acţionarii vor avea sărbători mai liniştite.

Insolvenţa Hidroelectrica, deşi iniţial arăta bine din perspectiva participaţiei de 20% a Fondului Proprietatea (renunţarea la băieţii deştepţi lasa loc de profituri mai mari)-punea simultan pofta în cui acţionarilor FP amatori de dividende. Asta pentru că Regulamentul CNVM 4/2010, în forma iniţială, prevedea că acţiunile unei companii intrate în insolvenţă sau reorganizare se vor trece la valoarea zero în activul net iar potrivit legii româneşti, Fondul nu putea distribui dividende dacă valoarea activului său net era inferioară capitalului subscris (valoarea activului net unitar, inferioară valorii nominale a unei acţiuni).

Cum în prezent VUAN-ul este de 0,96 lei iar valoarea nominală 1 leu/acţiune, administratorul Franklin Templeton se gândea deja cum să utilizeze în alte scopuri profitul Fondului, cea mai vehiculată opţiune fiind utilizarea sa pentru răscumpărarea de acţiuni proprii (prin scăderea numărului de acţiuni cu 7-8%, cât reprezintă dividendul, valoarea lor de piaţă se majora proporţional).

Până la urma n-a fost nevoie de aşa ceva, nici măcar de lobby la Ministerul Finanţelor-CNVM a rezolvat comod dividendele de la FP lansând o nouă formă a Regulamentului cu pricina. Aceasta se află în dezbatere publică până pe 9 decembrie, poate fi vizualizată pe site-ul instituţiei (în mod simpatic, pasajul referitor la implicaţiile pentru FP e scris cu caractere diferite), iar dacă nimic nu intervine administratorul FP va fi liber să aleagă dacă trece acţiunile Hidroelectrica la valoare zero (şi nu mai dă propriilor acţionari dividende) sau alege un evaluator independent care să le calculeze valoarea, caz în care activul său net unitar va sări de 1 leu (să nu uităm că în momentul declarării insolvenţei Hidroelectric aproape 3,3 miliarde de lei s-au evaporat din activul net) al Fondului iar acţionarii FP îşi vor primi anul viitor dividendele din profitul FP.
Cum toată lumea e fericită în varianta B (acţionarii şi administrtorul FP, statul care nu se mai grăbeşte cu ieşirea Hidroelectrica din insolvenţă, CNVM care se reconciliază cu Templeton după acuzele că întârzie dupa listare a Fondului la Varşovia), pariem şi noi pe ea. Sigur, mai trebuie rezolvate câteva bariere proceduale şi organizatorice-evaluatorul trebuie numit repede şi odată numit, să se mişte şi mai repede-dar bănuim că AGA FP ar putea vota dividende şi fără o evaluare pe masă, cu menţiunea că acestea se plătesc dacă procesul se încheie la 6 luni de la momentul votului.