O incercare subtila de manipulare

Ati vazut pe undeva stirea asta? Pacat, tocmai asta era menirea sa! A fost gandita pentru a fi preluata, data ca link pe facebook, comentata de postaci indignati, etc. Din nefericire pentru "creierul" din spatele sau, era totusi prea gogonata. Despre ce e vorba? O anume Mirela Prodan, scrie in "ilustra" publicatie online europaliberadesnagov.com (la asa nume, nimeni nu si-a pus problema sa faca trafic), de fapt un blog, cum a aflat ea ca in Snagov, la o adunare electorala a PSD, s-a dat mita 50 de lei pentru participare. Acum, de ce ar fi luat oamenii aia mita doar pentru participare si nu, ceva mai tarziu, pentru vot, nu imi e foarte clar. Mirela Prodan spune ca stie ea cativa care au primit banii, dar nu da nume, si ca va depune o plangere penala pe numele, aici e cheia, lui Dragnea (seful partidului) si Gabrielei Firea (candidata de la Bucuresti n-are totusi nicio legatura cu Snagovul care e comuna in afara Bucurestiului). Ei bine, cotidianul.ro descopera articolasul asta de cateva propopzitii de pe blogul obscur al alegatoarei din Snagov, si poc cu ea in online ca publicatia lui Nistorescu are trafic mai bun.....Ma intreb doar cat o fi costat "stirea" respectiva?

De ce Loteria nu dă dependenţă, dar pariurile sportive o fac

N-am auzit de vreun împătimit la 6/49 care să-şi toace sistematic averea pentru nimerirea combinaţiei norocoase, dar ştiu mulţi dependenţi de drogul agenţiilor de pariuri. Asta probabil pentru că, la pariuri, ai senzaţia (mai mereu falsă) că poţi obţine prin "competenţă" şi "experienţă" ce nu-ţi dă hazardul. În plus, pariurile pot oferi suplimentar senzaţia de confirmare, că eşti mai bun decât bookmakerii, ceea reprezintă un stimulent în sine. Proliferarea fenomenului pariurilor, cu agenţii la fiecare colţ de stradă, se explică şi prin faptul că statul, care ia 5% taxă de autorizare şi între 1-25% impozit pe câştigul jucătorilor, plus casele de pariuri care opresc la fiecare eveniment un comision din încasări, merg la câştig indiferent de rezultat. Mai departe

Votați anti-DNA? Votați ALDE!

După non-combatul suspect în afacerea Hexi Pharma, DNA revine în forță și pune sub acuzare singura voce critică din Parlament. Justiția noastră nu l-a considerat pe șeful Hexi Pharma pericol social, n-a crezut că poate influența martori, că poate fugi din țară sau șterge probe astfel încât să fie plasat în arest preventiv. Până să-l audieze într-un final, acuzatul murise oportun. Iată însă că DNA a identificat adevăratul pericol social-Călin Popescu Tăriceanu, vocea care critică consecvent republica procurorilor. Evident, acuzația este deosebit de gravă în comparație cu afacerea Hexi, e vorba de mărturie mincinoasă. Ocazie cu care mausoleul moralității politice autohtone, Vasile Blaga, el însuși implicat în afacerea EADS despre care nu se mai vorbește însă nimic pe culoarele DNA, a ieșit în public cerând demisia acestua din fruntea Senatului. De aici

Oferta DNA: n-avem Hexi dar luati niste HP cu apa

DNA este acuzata de pasivitate , de neglijenta criminala chiar nedeschizand un dosar macar in rem pentru afacerea Hexi. Mai era acuzata ca anchetele sale ocolesc multinationalele, nu? Ei bine, na popor, un os de ros: HP e acuzata oficial! Este ca e bun DNA, este ca ia partea poporului in fata corporatistului strain?...sigur, mai are si scapari, pe Condrea l-a scapat intr-un pom...dar ce la tanc pica ancheta asta impotriva HP, Hotnews ar trebui sa o puna in chenar!

Am aflat cine a lansat informatia cu vecina lui Condrea

De fapt, l-am intrebat pe mail pe Catalin Tolontan pe blogul caruia o vazusem ieri, iar acesta mi-a spus ca ei au aflat-o inca de acum o saptamana...Deci ne-am lamurit de unde vine informatia (vecina care declara ca l-a vazut abatut iar Condrea i-am marturisit ca daca ar trebui sa fie inchis mai bine se omoara)... O informatie care a contribuit la detensionarea situatiei duminica si la concluzia ca e sinucidere curata si nu una asistata...Acum, eu nu-mi amintesc sa fi aparut prin serialul Hexi din GSP, prin episoadele anterioare, o atare informatie, dar poate am citit eu pe diagonala si mi-a scapat....Cert este ca daca era publicata, vazuta si trase concluziile de rigoare, poate se gandea cineva ca seful Hexi merita ceva arest preventiv (spre binele sau) sau macar un filaj de Doamne ajuta....ce sa-i faci, ghinion!

O sinucidere oportuna-firmele Secu' merg mai departe

Condrea a fost sinucis exact cand incepuse sa se vorbeasca mai raspicat despre firmele SRI si ajutorul dat Hexi de "baieti" pentru insurubarea in pozitia monopolista in care o gaseau anchetele lui Tolontan...ah, va amintiti, cu cateva zile inainte Condrea incercase sa-si lichideze firma....n-a reusit dar au reusit sa-l lichideze altii pe el...oricum, Codruta nu se grabise prea tare cu ancheta Hexi iar de acum incolo de ce atata graba, doar s-a facut dreptate, nu?

Statul securist a mai sacrificat un pion pentru a ramane in avantaj pe tabla de sah a economiei....ramane cu nebunii personificati de madam Pruna (si noile ei limitari ale libertatilor cetatenesti) si deontologul Tapalaga amorezat de binecunoscutele clante, cu caii de la ambasada SUA si boii din DNA...mai are o tura la Deveselu care ne apara de super-puterille nucleare Iran si Corea de Nord, regele e la Bruxelles iar regina e bine aparata de sistemul militarizat si secretizat cu care defileaza serviciile in Romania ...va e dor de nelipsitele ticuri ale omniprezentului Coldea?...n-o sa le revedeti la comisia de ancheta a SRI, nu face deranjul pentru un amarat ca seful Hexi...

Semne de intrebare:
-in statul procurorilor, unde arestarile se fac la vedere pentru suspiciuni rezonabile, pentru Condrea nu se gasise inca timp...ce pacat, in arest ar fi trait si acum
-Condrea se decisese brusc sa nu mai foloseasca bolidul din dotare ci un jaf tocmai bun sa te sinucizi pe sosele uscate
-impactul psihologic maxim fusese depasit pentru patronul Hexi...chiar si Tolontan o rarise cu articolele, urma ancheta, un proces de cativa ani, poate arest la domiciliu, etc...cam putin pentru o sinucidere pe varful dezechilibrului emotional, nu?
-politia rutiera era sigura ca a fost sinucidere....ce convenabil!...mai exista sabotaje, atentate, ca sa nu mai zic de infarct dar politia rutiera era foarte sigura ca e sinucidere de la prima vedere....

Interviu de duminică Denise Rifai-Mugur Isărescu*

Denise Rifai (DR): Domnule Guvernator, recent a intrat în vigoare legea dării în plată, un act normativ profund incorect din punct de vedere...
Mugur Isărescu (MI): Asta este şi părerea noastră şi comunităţii banc...
DR: Profund incorect din punct de vedere logic, să nu ne întrerupem. Cum adică legea “dării în plată”, că oamenii aia nu mai plătesc deloc, trebuia ca legea să se numească a dării în neplată, nu? Dai casa şi nu mai plăteşti...
MI: De fapt, în opinia mea problema aici este legată de retroactivitate cât şi de de faptul că beneficiază şi cei care ar mai putea plăti, neexistând un prag referitor la...
DR: Să lăsăm chestiunile tehnice, trebuie să vorbim pe limba oamenilor care ne privesc...Ce sunt banii domnule Mugur Constantin?
MI: Banii sunt un mediu de schimb, un mijloc de plată...
DR: Cum adică ”mijloc”? În opinia dumneavoastră plăţile se fac indiferent de mijloc?Nu scopul ar trebui să primeze? Câţi bani încap într-un autobuz domnule Isărescu?
MI: Depinde de rezerva fractionara aplicabilă. Dacă rezerva e mică se pot fabrică bani care să umple foarte multe autobuze...
DR: Să nu divagăm, să vorbim pe înţelesul oamenilor. Veţi fi din nou prim ministru?
MI: Nu, nu am ambiţii politice
DR: Dar obligaţii politice aveţi? Şi vă rog să nu va enervaţi. Dacă eu pot fi calmă poate fi şi BNR calmă.
MI: Nu, nu, sunt independent. Nu răspund în faţa politicienilor.
DR: Ba să le răspundeţi domnule Guvernator, cum vreţi să faceţi treabă dacă tăceţi şi înghiţiţi tot ce va cer ăştia?Să le răspundeţi şi să le spuneţi că nu se poate...Aveţi prieteni la BNR, mai aveţi timp să socializaţi sau vorbiţi doar despre cifre şi după program?
MI: Bineînţeles că am mulţi prieteni la BNR după mai bine de 25 de ani acolo...
DR: Sunteţi acolo de 25 de ani? Şi nu s-a plictisit nimeni? Oricum, vă dau un sfat. Să nu împrumutaţi bani prietenilor din BNR că ştiţi cum se spune, pierzi şi banii pierzi şi prietenii...
MI: Riscul e destul de mic, noi facem cu uşurinţă bani la BNR. Iar dacă ai bani ai şi prieteni....
DR: Dacă tot am vorbit de bani, ce salariu aveţi? Dacă e greu de pronunţat în lei ne puteţi oferi în franci elveţieni...
MI: La noi salariile sunt secrete. Nici în declaraţiile de avere nu le trecem...
DR: Păi, ce treceţi atunci în declaraţia de avere? Lista pentru Moş Crăciun? Mă rog, o ultima întrebare. Am văzut că aveţi mulţi foşti ziarişti la BNR care scriu multe articole ca analişti independenţi prin presa economică. De ce nu-şi face Banca Naţională ziarul ei? “Leul carpatin” ar fi chiar un nume sic
MI: Ne-am gândit şi noi la asta dar există riscul să adunăm mai puţini cititori dacă ne îngrămădim toţi sub acelaşi acoperiş. Plus că ne-am temut să nu cumpere Piperea spaţii publicitare în ziarul nostru cu mesaje gen “Nu citi mai departe, spun numai minciuni” şi noi am fi fost obligaţi să le publicăm, să vadă lumea că suntem echidistanţi...
DR: Mulţumesc, anunţ pe această cale telespectatorii că următorul invitat va fi Carmen Hara.

*interviu imaginar, ca sa n-avem vorbe

Umilinţa ca politică de stat

Un ambasador are canalele diplomatice la îndemână pentru a încerca să schimbe ceva în politica statului în care este acreditat. Cum se explică atunci ieşirile în public ale ambasadorului american? Vineri 13 am asistat la două evenimeente halucinante. Mai întâi, ambasada SUA dă un comunicat în care ceartă BNR pentru că a îndrăznit să emită o colecţie numismatică cu foşti şefi ai instituţiei din perioada interbelică, printre care şi Mihail Manoilescu (economist de anvergură dar şi simpatizant legionar). Iar BNR care face pe toate canalele paradă de independenţa sa, care protestează vehement oridecâte ori politicienii bat apropouri că ar trebui să existe şi ceva responsabilităţi pentru politicile greşite, instituţia care niciodată în ultimii 26 de ani de când e condusă de Mugur Isărescu nu şi-a recunoscut vreo greşeală, ei bine BNR reacţionează umil şi promite că nu se va mai repeta. „ BNR analizează în prezent semnalele recente referitoare la această emisiune numismatică. Totodată, BNR va face demersuri pentru stabilirea unor proceduri de lucru cu instituţii reprezentative de specialitate în vederea evitării unor potenţiale situaţii regretabile în viitor.”

Tot vineri 13 ambasadorul Klemm se întâlnea cu preşedintele Camerei Deputaţilor Zgonea, declarând apoi presei că ar trebui ca acesta să rămână în funcţie iar România să nu insiste pe anumite modificări legislative. Ocazie cu care o judecătoare de la Curtea de Apel Oradea a făcut o plângere penală celor doi pentru trafic de influenţă, având în vedere influenţa pe care o au acestia asupra unor instituţii publice, inclusiv DNA (aici se referea evident la amabasadă). Imediat, Inspecţia Judiciară s-a sesizat din oficiu şi o verifică pe judecătoare dacă n-a comis cumva vreo abatere disciplinară! Singurul politician de marcă ce a făcut o declaraţie mai acidă împotriva stilului ambasadarului Klemm a fost preşedintele Senatului, Tăriceanu, în rest linişte şi voie bună.

Ce putem desprinde de aici? Un ambasador are toate canalele diplomatice existente pentru a protesta, trimite sugestii, încerca să intervină în procesul decizional din ţara în care este acreditat. De ce ţine cu tot dinadinsul Klemm să ne arate cine e stăpânul aici făcându-ne să regretăm perioada când SUA nu avea ambasador (între numirile lui Gitenstein şi Klemm au trecut 2 ani şi jumătate)? Chiar cred americanii că au atâta influenţă încât nici nu mai contează cum şi-o exercită? Că populaţia e atât de îndoctrinată cu anticomunismul şi pericolul rusesc încât ar trece cu vedere orice mârlănie? Că pot da ordine în direct Guvernului, Preşedintelui, Parlamentului şi oricărei instituţii autohtone iar lumea o va lua ca mostră de educaţie democratică, ca de la profesor eminent la elev zurbagiu? Probabil că da, altfel nu îmi imaginez cum ne pot umili atat de mult păstrându-şi mai departe bonomia şi aerul superior. Şi nici măcar n-au învăţat bine numele slugii-Budapest, Bucharest, whatever....

Cred însă că sentimentele anti-americane se umflă treptat la afişarea stilului de vechil practicat de americani şi celui de slugă arătat de oficialii români. Că numărul vocilor critice va creşte treptat, că ideea de independenţă va surâde mai mult decât cea de apartenenţa la structuri care te tratează ca a cincea roată la căruţă, că întoarcerea la specificul naţional va fi cu atât mai puternică cu cât globalizarea devine mai agresivă. Să aşteptăm doar contextul favorabil pentru ca aceste tendinţe să capete forţă pentru a se manifestă deschis. În definitiv şi revoluţia din 1989 ne-a prins în coada unor mişcări similare din Polonia, Ungaria, Cehia. Iar polonezii, cehii, ungurii au acum partide şi personalităţi care pun mare preţ pe cartea independenţei şi pe, oricant de ridicol ar suna în Piaţă Victoriei din Bucureşti, apărarea interesului naţional. Cu un decalaj mai mic sau mai mare le va ajunge din urmă şi România în direcţia asta...

Despre ura mea "abjecta" fata de banci....Update

Alina Daneasa, comunicator pentru BCR, are vineri o postare pe Facebook despre intentia sa de a alerga pentru copii, mai exact pentru Organizatia Salvati Copii. Un gest frumos iar daca nu era mentionata organizatia in cauza, ce are de altfel printre finantatori BCR-ul, m-as fi abtinut. Mi-am adus insa aminte ca in timpul dezbaterii legii darii in plata ONG-ul mentionat a iesit cu un comunicat in care se pronunta ...impotriva legii, desi nu era prea clar ce legatura exista intre obiectul sau de activitate si legea darii in plata. Ulterior, organizatia a revenit cu un nou comunicat explicand ca de fapt se teme ca multi copii din medii defavorizate ar putea sa aiba accesul ingreunat la o locuinta pe credit avand in vedere ca bancile vor majora avansul, etc, etc (greu de crezut ca ar avea si veniturile necesare pentru un credit ipotecar astfel de familii, dar sa trecem peste). Ei bine, amintindu-mi de cazul de mai sus pun un comentariu, cam malitios e drept, la postarea Alinei “da, da, sa alergam pentru Salvati Copiii, ca si ei o sa alerge pentru noi cand vine o lege ca aia a darii in plata”. Ce urmeaza, ma amuza si ma sperie in egala masura. Intervine seful comunicarii din BCR, Ionut Stanimir.

“Draga Cristi, o asemenea lipsa de politete, umanitate si bun simt mi-a fost dat sa vad in rarisime ocazii. Cred ca efectiv ar trebui sa iti ceri scuze pentru scaparea lipsita de onoare si sa stergi un comentariu lipsit de orice virtute. Nu sunt dezamagit ca ai pareri negative despre banci, sunt dezamagit de exemplul de ura gratuita si abjecta pe care il oferi ca jurnalist si potential lider de opinie...” Accept lipsa de politete, accept (treaca de la mine) si mentiunea privind bunul simt dar carente la...umanitate? Si cine ma acuza de lipsa de umanitate, reprezentatul unei banci cu destule executari silite la activ si popriri pe veniturile debitorilor ramasi fara case? Imi sare in ochi si “exemplul de ura gratuita si abjecta”...Sa privim inca o data comentariul care a generat acest raspuns-“ura gratuia si abjecta”? Cred ca la ura sta foarte bine seful comunicarii din BCR, bancherii isi urasc si ei oponentii, desi n-as merge pana acolo sa o cataloghez si “abjecta”.

Imi aduc aminte de un alt caz in care acesta a intervenit in spatiul virtual, ca postac la un articol de pe profit.ro. Era vorba de articolul “După ce au distrus economia şi clasa mijlocie, băncile vor să distrugă şi democraţia”. Prima frază din articolul lui Adrian Panaite sintetizează foarte bine întreaga sa demonstraţie: “Aceleaşi bănci care au umflat aberant balonul creditării la jumătatea deceniului trecut - trimiţând economia într-o recesiune prelungită şi împovărând cu datorii nesustenabile pe ani de zile pe cei mai productivi dintre români - vor să scape de consecinţele finanţării curbei speculative din imobilare prin intervenţii nevăzute în zona politicului”. Ei bine, şeful comunicării BCR se simte dator să intervină prin comentarii la articol, ca orice postac. “Ridicol şi bolshevik articolul. Demn de Vocea Rusiei. 1. Băncile au adus capital într-o economie decapitalizată 2. Clasa de mijloc nu se naşte din credit ci din competitivitate 3. Democraţia se bazează întâi de toate pe dreptul de proprietate (împrumuţi 1 leu, e dreptul tău să ceri 1 leu înapoi) 4. Legea Dării în Plata nu e problema, ci faptul că nişte penali vor să ascundă sub ea rezolvarea propriilor afaceri nereuşite...”. Mai există însă un detaliu de mentionat în legătură cu acest caz. BCR l-a dat anul trecut în judecată pe Adrian Panaite pentru că s-a considerat prejudiciată de articolele sale privind fraudele de la Harinvest (o societate de brokeraj falimentară), operaţiuni la care BCR era market maker pe anumite titluri, cerându-i 50.000 de euro daune morale. Credeam că toate punţile între părţi sunt rupte cu această ocazie dar iată că o legătură se mai păstrează încă: şeful comunicării din BCR se comportă că orice troll în josul articolelor lui Adrian Panaite care nu sunt pe placul sectorului bancar din România, chiar dacă numele băncii sale nu este menţionat direct.

UPDATE. Ionut Stanimir a considerat ca postarea de fata ofera o imagine incorecta despre persoana sa asa ca m-a rugat sa atasez la textul de mai sus un raspuns la un comentariu la fel de malitios pe care il lansasem in momentul in care BCR isi anunta profitul pe 2015 (unul foarte bun, ceea ce m-a facut sa afirm ca banca si-ar putea deci asuma si pierderile rezultate din aplicarea legii darii in plata. Textual, mesajul meu suna asa "frumos! ma bucur! deci puteti suporta lejer efectele introducerii legii darii in plata..."). Aveti mai jos raspunsul lui Ionut generat de remarca respectiva si apoi replica mea (a fost un schimb de mailuri la finalul lunii februarie, deci nu le cautati pe blog).

"Cristi, nu te supara, te intreb ca om… ce te face sa fii atat de agresiv? … Fiecare conversatie cu tine musteste, de frustrare, de repros, de propaganda unei cauze… de fiere amara si imbufnata… De cand te-am cunoscut pana acum, marturisesc sincer ca ai trecut printr-o transformare care imi este absolut inexplicabila Nu inteleg ce imi propui… ca om Nu inteleg ce ne propui … ca formator de opinie… Daca bunicii nostri ar fi avut astfel de conversatii (publice sau in privat) ar fi spus lumea ca nu au bun simt unul fata de celalalt Ma scuzi ca ti-o spun atat de direct, dar mi se pare ca momentul in care incerci sa imi arunci in fata un argument de genul asta, ma tratezi cu lipsa de bun simt, de pe o pozitie de superioritate de unde poti afirma orice spui orice, pentru ca rolul conversatiei nu este acela de a fi un dialog ci de a arunca reprosuri acuze, de a-I baga celuilalt pe gat parerile tale…de a-l umple de laturi si a-l umili… Sunt siderat de faptul ca tu ca formator de opinie promovezi deschis … ei bine, ura… nediscriminata, oarba, ideologica… Avem exemple contemporane unde duce ura asta… dintr-un patrimoniu cultural al umanitatii Siria s-a transformat intr-un abator… Dintr-un leagan al civilizatiei…Europa are dileme despre cine este om de rangul 1 si cine este om de rangul 2… Cu respect te rog sa meditezi si sa consideri ca lucrurile nu sunt cum le vezi tu, nu sunt cum le vad eu… sunt cum le vedem impreuna. Iar fara respect, bun simt si cinste (inclusiv in prezenta fapte nu pareri, adevaruri nu ideologii) mi-e teama ca nu ajungem nicaieri… Te rog nu imi mai scrie daca tot ceea ce vrei este sa imi transmiti ura, repros, fiere, ideologie… Te rog sa imi scrii daca vrei sa purtam o conversatie respectuoasa, profesionala, care sa ne imbogateasca intelectual ori altfel pe amandoi…Poti sa imi scrii si daca doresti sa ma tragi de maneca ca voi fi gresit si eu afirmand grozavii despre ceva sau cineva… sunt gata sa imi recunosc greselile. Cu toate acestea nu mi se pare demn nici pentru tine sa ma tragi de maneca doar ca sa imi arunci laturi in fata… si nici pentru mine sa accept asta…Daca ai ceva de spus sau de intrebat, te rog pe tine personal Cristi Dogaru, omul sa o faci in spiritul in care ai dori sa traim noi, parintii nostri, bunicii nostri, sau, si mai important copii nostri. Iti multumesc si iti doresc o zi buna si un sfarsit de saptamana linistit…"

"Draga Ionut, Multumesc pentru raspunsul atent elaborat. As fi putut paria ca va depasi ca lungime modestul meu comentariu dar mi-a intrecut toate asteptarile. Este aproape un eseu, unul bine scris (trebuie sa recunosc) , sper ca este si sincer. Punctual, mesajul meu continea in acest caz un strop de ironie...E un profit apreciabil al BCR-ului pe 2015, deci motive de ingrijorare mai mici cu pierderile aduse de legea darii in plata. Unde e deci ura? Legat de “ura”. Ura e ceva obositor, trebuie sa fi mereu in apropierea obiectului urii , sa-i numeri pasii pana la groapa...cam multa energie de consumat, iesi sleit...Da, eu am urmarit consecvent cu pozitii critice sectorul bancar, dar fara ura..fac ce ar trebui sa faca fiecare ziarist onest-isi directioneaza spiritul critic spre interesul publicului si spre apararea intereselor publicului. Iar relatia banci-debitori a fost catastrofala din perspectiva incalcarii intereselor publicului (clauze abuzive, dobanzi enorme, lipsa de transparenta si flexibilitate din partea bancilor). N-am nimic de castigat din focalizarea asta, n-am credite. Nici apropiatii mei n-au datorii presante. De ppierdut am insa categoric: nu voi mai putea intra in echipele unor publicatii care capuseaza sectorul financiar oferind o imagine buna, mi-am stricat ceva relatii prin industrie, am ratat ceva piscoturi pentru ziaristi...Suportabil. Ce vreau de la BCR/banci...Dincolo de conditii decente de creditare si comisionare, transparenta, flexibilitate (aici nu s-a schimbat mai nimic, incearca sa negociezi individual un contract tip la o sucursala de duzina), da, mai vreau ceva: educatie financiara asumata pentru publicul lor. Nu pretexte de vanzari si popularizari transparente de produse, educatie financiara reala: despre cicluri economice si riscul creditului pe varf de bula, relatia dobanzi-preturi ale activelor, costuri implicite si explicite, ceva psihoologie investitionala elementara....Ma rog, nu e simplu si asta pune pe fuga ceva clientela saraca cu duhul, dar pe termen lung merita...altfel veti avea spirit de fronda din timp in timp si clienti in cautarea salvarii din mediul politic...."

Un insider vorbeşte despre manipulările Facebook

Comisia pentru comerţ din Senatul american, care are jurisdicţie şi asupra problemelor legate de media, protecţia consumatorilor şi comunicaţiile prin internet, i-a trimis o scrisoare lui Mark Zuckerberg solicitând un răspuns în legătură cu afirmaţiile unui fost angajat Facebook care avea ca responsabilitate gestionarea fluxului de ştiri, potrivit căruia platforma de socializare cenzurează sau blochează subiectele de interes pentru conservatori, relatează gizmodo.com. Potrivit afirmaţiilor şi altor foşti “curatori” de ştiri, Facebook utilizează un instrument de “injecţie” a conţinutului pentru a adauga sau scoate în evidenţă teme de dezbatere în modul care surprinde “tendinţele” (trending topics section).

Această suspiciune bazată pe informaţii din interior vine să completeze concluziile unui experiment interesant desfăşurat cu ani în urmă pe mai multe mii de utilizatori Facebook care erau confruntaţi alternativ cu un flux de ştiri preponderent pozitiv şi apoi cu informaţii cu tentă negativă. Previzibil, starea de spirit a utilizatorilor urmarea structura informaţiilor servite de reţea ba mai mult, mulţi dintre cei bombardaţi cu conţinut cu o anumită tendinţă începeau să posteze ei înşişi materiale care se încadrau în respectiva orientare.

Una peste alta, să reţinem că există instrumente care pot injecta conţinut şi care pot bloca sau minimaliza un anumit gen de teme. Reţeaua poate imprimă anumite tendinţe ale dezbaterilor şi asta ne duce cu gândul la revoluţiile prin platformele de socializare din lumea arabă sau, mai pe la noi, la turnura surprinzătoare pe care au luat-o alegerile pentru preşedinte din 2014 sau isteria din jurul tragediei Colectiv din 2015, când focalizarea prin Facebook a determinat schimbări de optică de proporţii şi chiar ieşiri în stradă.

Cum ne manipuleaza talentatul domn Ionescu

Am pornit in aceasta “investigatie jurnalistica” (niste ghilimele mari) de la un articol de pe Honews ce prelua blogul Hymerion. Era vorba acolo despre epopeea domnului Ionescu care incearca sa se informeze asupra costurilor darii in plata, concluzia fiind ca e atat de costisitor ca mai bine renunti. Asta deoarece a) bancile iti dau cu flit cand aduci vorba de darea in plata (deci nici vorba de negociere), b) notarii unde ar trebui sa le notifici ca vrei sa dai casa te jupoaie (3824 lei notificarea plus costurile cu avocatii) si c) avocatii desi iti iau doar 2.000 lei/notificare te taxeaza ulterior pentru reprezentarea in justitie impotriva bancilor recalcitrante astfel incat ajungi sa platesti “pana la 10% din soldul creditului. Plus ca poate dura si doi ani procesul”. Cand am citit cele de mai sus mi-a cam sarit mustarul si l-am provocat pe tatal domnului Ionescu, Dan Popa, sa imi spuna de unde a obtinut informatia-notarul si avocatul adica. Ei bine, am aflat ca avocatul e partener al firmei Cuculis iar notarul e pe Doamnei colt cu Angst (acum Mega Image). Si m-am pus pe sunat

Cum avocatul Cuculis era in instanta si mi-a transmis prin sms ca revine el, am cautat notariatul. Era unul singur pe Doamnei (doua doamne Popescu) unde mi s-a spus (evident, la primul filtru, fetele care fac actele si care raspund la telefon) ca nu se pot face notificari pentru ca nu au aparut inca normele de aplicare la lege. Aflu insa ca nu sunt langa niciun Mega Image ci ca mai e un notariat, dar pe Academiei, care se afla acolo. Sun la cele doua doamne notar Schuster si primesc acelasi refuz. Ocazie cu care il fac mincinos pe Facebook pe tatal domnului Ionescu. Care protesteaza jignit, imi explica cum si el a fost refuzat initial la receptie dar a vorbit apoi cu notarul si imi da o inregistrare de...51 de secunde cu discutia respectiva. Cum arata inregistrarea? Intai zgomot de fundal, stirile de la ora 16 de la Romania TV, apoi voce feminina “la o valoare de 60.000 euro, la cursul de azi, daca se aplica actualele taxe, aveti de plata 3124 lei” (cifrele se aud un pic neclar, poate fi si 3824 si 3124, dar astea sunt detalii)”. Aici am iar un dialog cu Dan Popa pe Facebook in care ridic ceva suspiciuni privind inregistrarea si lipsa intrebarii care aduce cifrele in cauza ca raspuns...Totusi, 3800 lei reprezinta mai mult decat onorariul la o tranzactie de vanzare cumparare de 60.000 euro cum puteti afla singuri dintr-un calculator de taxe notariale de pe net...Dan Popa imi spune ca discutia e de fapt mai lunga dar mi-a dat mie doar 51 de secunde ca eram Toma Necredinciosul iar daca vreau sa aflu mai multe sa merg la notar ca el nu mi-o da pe toata....

Intre timp ma suna si avocatul Cuculis care imi spune ca el percepe 1500 lei pentru notificare si reprezentarea in instanta (deci nu doar notificarea!), suma putand creste doar daca se ajunge la Curtea Constitutionala (bancile pot ridica exceptia de neconstitutionalitate dar banuiesc ca nu o vor face decat in primele cazuri, restul e lucru deja judecat si n-ar avea sens)...Cuculis ma asigura insa ca a facut ceva "politie" prin firma si nimeni n-a avansat procentul de 10% din soldul imprumutului, care i se pare aberant. Cum Dan Popa nu imi furnizase un nume de avocat precizandu-mi ca a sunat la firma si a primit detaliile respective de la o persoana de sex feminin, nu mai insist. Ma intreb de ce n-o fi inregistrat convorbirea cu avocatul si a inregistrat-o doar pe cea cu notarul? Or fi avocatii mai chitibusari? Pate inregistreaza si ei? Ma rog, ca sa fiu sincer eu n-as fi inregistrat pe nimeni pentru un articol in care doar incerc sa aflu niste costuri cu onestitate. Mai ales ca vorbeam in numele unui tert, "domnul Ionescu". In fine. Ce deduc de aici, tragand linie?

1) Domnul Ionescu nu fabuleaza, chiar a fost la notar si a vorbit cu un avocat. Numai ca in cazul notarului discutia nu s-a rezumat la notificare ci a vizat si transferul de proprietate. Iata pasajul relevant din textul lui Dan. “Dl Ionescu a iesit dezamagit de la banca. A intrat la un cabinet notarial, primul care i-a iesit in cale. Undeva in zona Universitatii. Notarul parea extrem de prietenos. “Sunteti al zecelea in ultima ora care se intereseaza. Haideti ca sunt cu calculatorul in fata, cat mai aveti de rambursat? Domnul Ionescu a mintit si a spus ca 60.000 de euro. In realitate, are cam 80.000. Notificarea bancii va costa 3824,80 lei, i-a spus notarul. Calculele i le-a facut pe un biletel scris de mana (vezi foto) intrucat i-a explicat ca nu exista inca o recomandare universala pentru toti notarii despre cum sa taxeze in cazul darii in plata. Pe langa asta, mai vin onorariile avocatilor, i-a explicat notarul. Ce onorarii?, a intrebat dl. Ionescu. Cum ce onorarii? Pai banca poate contesta in instanta darea in plata si va trebui sa apelati la un avocat!Iar procesele pot dura si doi ani de zile. Va trebuie bani, asta e clar! Ceea ce stim acum in mod sigur este ca actul de translatare a proprietatii se va chema act privind darea in plata. In rest, nici noi nu stim nimic in plus si lucram pe grile, a mai precizat notarul”. Trimiterea la actul de translatare a proprietatii din text si la "actualele taxe" din discutia inregistrata primita de la Dan Popa e edificatoare. Numai ca jurnalistul pomeneste doar de costul notificarii pe blog, si de aici rezulta ca e atat de scump incat nici nu merita sa mai notifici. Faptul ca e de fapt un cost “la pachet” rezulta si din compararea cu costul unei tranzactii de vanzare-cumparare de valoare identica (3500 lei). Din acest motiv mi s-a furnizat doar pasajul de 51 de secunde in care se pomeneste doar costul final, fara sa vad care a fost si intrebarea care a dus la estimarea in cauza si cum s-a ajuns la aceasta in discutie. Asta desi inregistrarea era mai mare dar...era bine sa merg sa vorbesc singur cu doamna Schuster.

In cazul avocatului, sunt convins din nou ca Dan Popa a sunat. Numai ca, intr-n fel care imi scapa, mentiunea costurilor suplimentare daca se ajunge la Curtea Constitutionala, s-a transformat in text in procentul de 10% din sold. Poate a fost o eroare de comunicare. O eroare care s-a tranasformat din nou in text in cel mai defavorabil scenariu pentru cei care ar decide sa dea in plata, acestia fiind speriati cu pretul mult prea piperat ....In paranteza fie spus, Cuculis mi-a spus ca a pus deja pe blog un momdel de notificare (deci e gratis notificarea, costa doar reprezentarea in justitie!)

2) Textul reprezinta o manipulare subtila. Din franturi de adevaruri s-a construit un scenariu care sa puna pe fuga potentialii interesati de darea in plata. E atat de subtila manipularea si sunt atat de abile justificarile ulterioare ale autorului incat ma fac sa recunosc ca l-am subestimat pe domnul Ionescu. Oricum, mie mi s-a cam facut lehamite de anchetele jurnalistice pe urma textelor confratilor in ale breaslei. Ieri am pierdut cam mult timp cu asta, cred ca am fost si putin nervos, stare in care am sters fara sa bag de seama mailul cu inregistrarea discutiei cu notarul primit de la Dan Popa. Ca altfel ce explicatie ar putea sa fie pentru disparitia sa subita din casuta mea de mesaje? Bine macar ca apucasem sa il salvez, precum lista discutiilor de pe Facebook....

De ce nu înțeleg jurnaliștii industria financiară?

În primul rând, ziariștii nu sunt, în medie, mai deștepți decât restul lumii. Fenomenul e vizibil mai ales în România unde salariile mici la bază fac să se ocupe de jurnalism și persoane care abia au terminat o facultate, fără nicio experiență practică, fără capacitate de sinteză și simt critic exersat. Apoi, jurnaliștii tind să se îmbulzească în jurul celor care dețin puterea sau celebritatea. Poveștile vehiculate în mainstream media sunt centrate pe oamenii cu bani, nu auzi des vorbindu-se despre măturători sau fetele care servesc la Starbucks spune Chalmers. Discuțiile despre modul în care se generează banii nu sunt oricum pe placul celor care sunt la butoanele fenomenului, nu vor să vorbească despre asta, nu vor ca publicul să afle cum se fabrică de fapt banii și consecințele acestui proces. De câte ori l-ați auzit de exemplu pe Mugur Isărescu vorbind de faptul că băncile nu folosesc în principal în activitatea de creditare resursele ce le aparțin sau le-au fost încredințate de deponenți, ci bani făcuți din mouse, printr-un simplu click? Cu ani în urmă, o fostă colegă de breaslă, îmi povestea siderată cum l-a auzit pe șeful supravegherii din BNR, Cinteză, povestind într-un cerc restrâns de ziariști cum mare parte a depozitelor vin din credite, și nu invers. Bineînțeles că "dezvăluirea” n-a ajuns și într-un interviu. Să reținem însă "uimirea” ziaristului în fața devoalării fenomenului creației monetare (episodul se petrecea prin 2005-2006). Detalii aici