De ce atata risipa de energie pentru promovarea LGBTQ...?

Initial ma gandeam ca e vorba doar de calcul electoral. Sa iti asiguri voturile unei comunitati asa cum democratii fac si cu populatia de culoare si cu emigrantii. Sau, la noi, cum a incercat Basescu sa ia voturile moldovenilor care primisera cetatenie (cam fara succes de la un punct, proaspetii cetateni romani nu prea mai vroiau sa stie de alegerile de aici, scopul lor fiind sa intre mai usor in Europa de Vest). 

Isteria care promoveaza drepturile si libertatile minoritatilor sexuale a depasit insa calculul electoral, e prea mult pentru prea putine voturi. Atunci? Observati ca la respectiva comunitate se tot adauga litere.  La inceput era doar L(esbian) si G(ay), apoi B (isexual), apoi avem un T (ransexual), un Q (ueer)si tot asa. 

E sugestiva definitia din Wikipedia. Ce inseamna LGBTQIA+? Prescurtat LGBT+ (uneori LGBT, LGBTIA+, LGBT+ LGBTQ, comunitatea queer, gay sau alte acronime) este un acronim care se referă la colectivitatea lesbiană, gay, bisexuală, transsexuală, transgen, queer, persoanele intersex, persoanele asexuale, aromantice, demisexuale, autosexuale, abrosexuale, pansexuale, trisexuale, sapiosexuale, polisexuale, poligame, poliamoroase, persoanele non-binare, persoanele care practică travesti, BDSM, fetișisme, swing, persoanele bi-curioase, non-heterosexuale, omnisexuale, transmasculin, transfeminin, etc, etc

Scopul final cred ca este sa se adauge P-ul pe care il tot viseaza unii, legislatia in materie de pedofilie fiind in curs de indulcire iar varsta pentru consimtamant liber fiind in curs de scadere. 

Si, daca un minor poate decide schimbarea de sex acum in mai multe state occidentale dezvoltate, cu repercusiuni legale pentru parintele care s-ar impotriva la libera exprimare a genului ales, cum l-am putea condamna in viitor daca accepta relatiile sexuale cu adultii? Adica isi poate schimba sexul la cerere dar nu isi poate alege partenerii? Si uite asa, cu promovarea agendei LGBT si adaugarea de litere noi se castiga treptat un grad tot mai mare de toleranta din partea societatii si pentru infamul (deocamdata) P din coada. 

Nu suntem atat de departe, sa ne uitam cat de repede s-a parcurs distanta de la incriminarea relatiilor homosexuale la schimbarea de sex la cerere, inclusiv la minori, gender fluid, discutiile despre schimbare rugaciunii Tatal Nostru (care nu satisface exigentele de gen), etc, etc. Pas cu pas, in directia dorita. 

Civilizatia occidentala incepe sa semene tot mai mullt cu Sodoma si Gomora, nu atat prin anumite practici sexuale cat prin faptul ca nu mai recunoaste diferenta dintre bine si rau. Iar aceasta problema a fost rezolvata biblic odata cu purificarea prin foc. Acum nu stiu cine o sa ne trimita focul dar sa nu uitam ca avem armele nucleare cu efect similar. 

Sa nu inceapa razboiul coincidentelor….

Chiar imi plac coincidentele, mai ales daca sunt unele fericite. Cand insa coincidentele se tot aduna stai si te intrebi daca nu cumva sunt doar impachetate ca sa para intamplatoare. 

De pilda, care ar fi fost probabilitatea ca in aceeasi zi, 29 ianuarie, Iranul sa fie lovit simultan de un atac cu drone, un incendiu major la o rafinarie si un cutremur de 5,9 grade cu morti si raniti? 

Sa citam din presa, imediat dupa aceasta suprapunere surprinzatoare. 

„O facilitate de producție de armament din orașul Isfahn a fost lovită cu o dronă în timpul acestei nopți. În tot acest timp în nordul Iranului la Tabriz a izbucnit un incendiu uriaș la o rafinărie. E posibil ca incendiul să aibă legătură cu seismul care a lovit tot în noaptea de ieri Iranul. Amintim că cel puțin două persoane au murit și sute sunt rănite ca urmare unui cutremur de magnitudinea 5.9 care a zguduit în noaptea trecut nord-vestul Iranului. A fost astfel o noapte grea pentru regimul fundamentalist”.

La mai putin de 2 saptamani dupa aceasta noapte grea pentru regimul fundamentalist, a urmat o noapte si mai grea pentru regimul autoritarist al sultanului Erdogan. 

Dar, inainte de asta am mai avut o coincidenta. Inainte cu 4 zile de cutremurul din Turcia se petrecea o intalnire interesanta intre oficialii turci si mai multi ambasadori occidentali. Sa citam din nou din presa. 

“Ambasadori din nouă ţări din Occident au fost convocaţi joi 2 februarie de către Ministerul turc de Externe, după ce mai mulţi dintre ei şi-au închis publicului, săptămâna aceasta, consulatele de la Istanbul şi au invocat un risc terorist, potrivit agenţiei oficiale turce de presă Anadolu. Aceste ţări sunt Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, Germania, Olanda, Elveţia, Belgia, Italia şi Suedia, potrivit unei surse diplomatice, relatează AFP. Cel puţin şase dintre aceste ţări - inclusiv Franţa, Marea Britanie, Germania şi Olanda - au anunţat în ultimele zile că îşi închid - temporar - reprezentanţele consulare vizitatorilor, la Istanbul. Ministrul turc de Interne Süleyman Soylu acuză joi aceste ţări de faptul că au lansat un „război psihiologic” împotriva Turciei, susceptibil să dăuneze turismului turc”. 

Sa ne amintim ca in urma cu ceva vreme (in noiembrie) a fost intr-adevar un atentat terorist la Istambul, soldat cu 6 morti, pus pe seama kurzilor. 

De ce ar fi urmat acum atentate majore? Ca razbunare fata de turistii occidentali pentru arderea Coranului in Suedia, ni se spune. Acum, poate ceva imi scapa, dar n-ar fi fost normal sa avem atentate in Suedia, unde comunitatea musulmana e foarte bine reprezentata, decat in Turcia unde afacerile din turism sunt infloritoare si ar fi primit o lovitura grea? A doar nu pe turci se razbunau…

Una peste alta, o coincidenta fericita, occidentalii speriati de posibilitatea unor atentate teroriste nu au mai calatorit in Turcia si au scapat si de cutremurul care a venit destul de repede de la respectivele alerte (daca atentatele mai intarziau probabil ca turistii ar fi ignorat avertismentele). 

O alta coincidenta este ca au fost lovite de cutremure doua state care sunt aliate Rusiei sau, sa fim mai exacti, nu sunt ostile Rusiei. Turcia semnase insa o intelegere cu Putin privind crearea unui hub de gaze care sa faciliteze ocolirea sanctiunilor de catre rusi. Nu stiu cum sta China pe partea seismica dar in mod cert Romania sta mai prost ca Polonia si sa speram ca centrala de la Cernavoda nu o sa ne dea niciodata emotii daca se ajunge la razboiul coincidentelor (marti de altfel a luat foc o fabrica din Letonia care producea drone pentru Ucraina)

Ce datoram Rusiei si ce-i putem reprosa?

Dupa succesul de public “Davai ceas, davai pistol” (vezi mai jos postarea), intens comentat, merg mai departe pe terenul minat al rusofobiei post februarie 2022, prin transeele prejudecatilor istorice si locurile comune ale propagandei si incerc sa schitez un bilant succint al interactiunilor noastre cu vecinul de la rasarit in ultimii 200 de ani.

1.Independenta principatelor. Romania a devenit independenta in urma unuia dintre razboaiele ruso-turce, cand rusii au desfasurat operatiuni ample chiar pe teritoriul romanesc impotriva turcilor. Pacea semnata in 1877 intre rusi si turci consfiinteste contributia Romaniei la transarea ostilitatilor si suntem independenti. 

2. Dobrogea. Revine Romaniei tot in urma conflictului mentionat mai sus, alipindu-se tarii in 1878 (teroritoriul cunoscut sub numele de Dobrogea si aflat in posesia otomanilor a fost impartit atunci intre Romania-2/3 si Bulgaria-1/3). 

3. Pierderea Basarabiei. Basarabia a fost pierduta initial de...turci. A fost cedata Imperiului tarist in 1812 tot in urma unui conflict ruso-turc. In 1918 revine in granitele Romaniei ca urmare a Revolutiei bolsevice, cand dreptul la autodeterminare e redescoperit brusc, iar in 1939 e anexata de rusi in urma pactului Ribbentrop-Molotov, imprena cu Bucovina de Nord care nu fusese niciodata a rusilor dar fusese o buna parte din timp a austriecilor. 

Acum, nimic nu ne-ar impiedica sa ne recuperam Basarabia, independenta de la inceputul anilor 1990 dupa destramarea URSS, numai ca nu prea mai vor ei sa vina sub aceeasi umbrela cu noi, in ciuda tentatiei UE si Nato, structuri din care facem parte. Bugeacul si Bucovina de Nord au ramas insa la prietenii nostri ucrainieni, si sunt bune pierdute avand in vedere ca avem un  tratat semnat cu Ucraina in care renuntam de buna voie la ele pentru a ne incadra fara oprelisti mai repede in structurile euro-atlantice. Doar daca se destrama Ucraina sa mai nutrim ceva sperante pe partea asta, zona va fi atat de distrusa dupa razboi inca nu cred ca cei din Cernauti sa faca nazuri precum moldovenii. 

4. Comunismul. Comunismul a fost o calamitate, nu se poate nega asta dar exista si aici un asterisc. In prima faza, pentru societati preponderent agrare si inapoiate economic, cu o populatie majoritara zbatandu-se in saracie lucie, egalizarea fortata impusa de cumunisti a fost benefica, a grabit progresul. Daca asteptam ridicarea standardului mediu de viata din partea capitalismului, cred ca nu ne puteam face mari iluzii...

Sa nu confundam situatia Romaniei/Rusiei/Bulgariei cu cea a tarilor vestice, unde populatia avea un grad mult mai mare de urbanizare si alfabetizare. Daca am fi abandonat comunismul in anii 70, si noi si rusii si tot lagarul socialist, cotind-o eventual spre o economie partial de piata, am fi fost scutiti de cosmarul anilor 90, si noi si rusii (mai ales ei). 

Comunismul e  bun sa egalizeze disparitatile sociale dar duce invariabil la colaps economic pentru ca in actuala faza de dezvoltare psihologica a umanitatii, motivatia principala a muncii e data de acumularea in folosul individului si nu a speciei. Altoit cu ceva religie comunismul poate functiona in forma chibutului evreiesc sau a comunitatilor Amish dar ar trebui altoit cu multa intelegenta artificiala, cel putin pornind de la stadiul din prezent, pentru a functiona ca stimulent pentru comunitati mari in dauna ego-urilor individuale. Si, pentru cei care au deschis mai tarziu televizoarele, comunismul nu a fost inventat de rusi. Marx se uita la societatile industrializate din Vest cand gandea raiul proletar. 

De discutat insa un aspect colateral. Ar fi existat victoria impotriva nazismului in cazul in care Germania ar fi avut in fata Rusia tarista? Daca urmasul tarului Nicolae ar fi fost la comanda trupelor si nu Stalin care a reusit sa-si biciuiasca inuman poporul pana la victoria finala? Alternativa era insa anihilarea. Da, Stalin care are pe constiinta Gulagul, foametea din Ucraina, vanatoarea de vrajitoare ideologice. Dar fara Stalin poate am fi contemplat azi lumea post-Hitler. Ceea ce nu inseaman ca Stalin era bun, bai propagandistilor care ati sarit deja de fund in sus, inseamna ca tabloul general e mai vast decat il poate cuprinde o generatie...

"Davai ceas, davai palton"

Citez dintr-o oficina de propaganda:

"În 1944 “eliberatorii” sovietici au cutremurat țara de-a lungul și de-a latul. Atrocitățile comise de soldații ruși au rămas în memoria colectivă, iar poveștile pe care ni le-au transmis bunicii și străbunicii noștri vor lăsa urme în istorie pentru ca generațiile care vor veni să știe prețul plătit de ei pentru integritatea țării și a neamului românesc. Scriitorul Mihail Sebastian scria în 1944: „Soldații ruși violează femei, opresc mașini în stradă, dau jos pe șofer și pasageri, se urcă la volan și dispar. Magazine prădate. După-masa, la Zaharia, au năvălit vreo trei și au răscolit casa de fier, de unde au luat ceasornice (…) azi-dimineață o tanchetă sovietică fugărind o mașină particulară pe care voia s-o confiște. Incidentele de stradă continuă. Trecători busculați ca să dea ceasul. Ceasul e ideea fixă a soldatului rus". 

Cum mai explicam pe aici, propaganda stie sa decupeze un eveniment istoric si sa il dilate pana la refuz fara sa il contextualizeze mizand pe sentimente umane joase, gen frica, furie, dorinta de razbunare. 

Care este contextul? Romania invadase URSS la inceputul anilor 40. Nu ocupase doar Basarabia, sarise peste Nistru, cucerise Odessa, Crimeea, asaltase Stalingradul (unde multi patrioti si-au lasat pingelele de altfel, prost echipati si lipsiti de entuziasm in iarna rusa).

Ne-au cam jefuit rusii dupa 44? Corect, dar cum ne-am fi purtat noi? Indiciu-cum ne-am purtat dupa niste sabotaje in Odessa cucerita in timpul razboiului? 

Dar cum s-ar fi purtat nemtii, care au facut prapad in Rusia la retragere, desi distrugeau o tara pe care tot ei o atacasera? Cum s-ar fi purtat nemtii in Romania daca noi i-am fi atacat si eram infranti? Scapam doar cu jafurile sau nu ne lasau fara progrom si plutoane de executie? Dar propaganda face abstractie de asta si cei mai multi dintre romani par sa inghita senini manipularea asta grosiera.

Cum de altfel inghit senini aparitia placutelor comemorative cu eroii americani din cel de al doilea razboi, care eroi ne cam bombardasera putin inainte de a fi capturati (SUA a trimis aici aviatori, nu infanteristi).

Informația necontextualizată e numele soft al propagandei*

Am citit cu interes un editorial în Bursa in care autorul, Catalin Avramescu, un om de cultură de altfel, încerca să demonstreze că antifascismul rusesc nu are substanță. Un demers intelectual temerar având în vedere că Rusia se identifica drept principal contributor la eliminarea fascismului (și nazismului) și până la războiul din Ucraina relativ puțini contestau asta.

Editorialistul nu abordează frontal chestiunea, ci începe arătând cum privind la televiziunile rusesti poți ieși cu nervii în pioneze deoarece tot soiul de dezaxați îndeamna la folosirea bombelor nucleare în războiul mascat cu Vestul.

Aici nu pot contesta observațiile, mai ales că nu se furnizează canalul și emisiunea iar eu la rândul meu nu pot urmări televiziunile ruse. Aveam la un moment dat pe cablu Russia Today dar postul e interzis în Europa drept furnizor de propagandă.

Evident nici la televiziunile ucrainiene nu mă pot uita, nu am în rețeaua de cablu așa ceva, dar bănuiesc că și acolo își pot face locul tot felul de dezaxați și tot felul de derapaje, ca în vremuri de război. La o căutare sumară pe net am dat peste așa ceva.

„Șeful unui spital mobil aflat în zona de război din estul Ucrainei a declarat într-un interviu acordat unui post de televiziune local că le-a ordonat medicilor să castreze toți militarii ruși capturați, potrivit Daily Mail. „Am fost mereu un mare umanist și am spus că, dacă un om este rănit, nu mai este inamic ci un pacient. Dar acum le-am dat ordin strict să castreze toți rușii capturați, pentru că sunt niște gândaci de bucătărie, nu sunt oameni”, a spus Gennadiy Druzenko la Ukraina TV” (pasaje preluate de pe site-ul unui post important de televiziune din România).

 

Și acum să ne ocupăm de demonstrația propriu zisă, cea a legăturii dintre Rusia și fascism.

În primul rând, așa cum remarcă autorul, imaginea Rusiei ca învingătoare a nazismului și fascismului conține denaturări și cosmetizări.

„A rămas în memoria colectivă imaginea soldatului care a ridicat drapelul Uniunii Sovietice pe Reichstag, pe 2 Mai 1945. În realitate, ridicarea steagului a fost regizată de un fotograf militar sovietic, iar fotografia finală a fost retuşată pentru a se îndepărta unul dintre ceasurile, probabil jefuite, pe care le purta unul dintre ostaşîi sovietici care apare în cadru”.

Cu alte cuvinte, soldatul sovietic care ridică steagul deasupra unui simbol al statului german, imagine emblematică pentru ruși, era „probabil” un borfas mărunt care furase niște ceasuri înainte. Și în felul asta, eforturile unui popor care a pierdut 25 de milioane de persoane luptând să își apere țara și apoi mergând peste invadatori pentru a elimina niște regimuri totalitare, își pierd din relevanță, de vreme ce erau borfași printre soldati.

Iar cucerirea Berlinului și eliberarea țărilor tranzitate pot fi catalogate drept război de cucerire, doar s-au instalat regimuri comuniste ulterior. De parcă rușii, care fuseseră la un pas de anihilare descoperiseră brusc statutul de cuceritori. Da, în subsidiar rușii au vrut să instaleze regimuri „prietene” în țările de unde ii izgoniseră pe naziști, poate pentru a crea un cordon de siguranță în fața altor invazii, poate ca recompensă pentru viețile pierdute de ostașii ruși în luptele din respectivele teritorii, dar propaganda nu lucrează cu astfel de nuanțe ci încearcă să identifice un punct slab în desfășurarea istorică a evenimentelor pe care să îl dilate apoi la extrem.

De ce nu ar mai trebui Rusia să se impăuneze foarte mult cu antifascismul său? Pentru că „departe de a fi adversarul istoric al fascismului, statul sovietic a fost mai degrabă complicele său”.

Argumente? În februarie 1924 Italia fascistă a fost primul stat sovietic care a recunoscut Uniunea Sovietică. Tot în 1924 amabasadorul rus în Italia l-a invitat la masă pe Mussolini exact după asasinarea secretarului general al partidului socialist italian. Iar în 1933 a existat un tratat de prietenie și neagresiune între cele 2 state. Plus că Rusia a semnat un tratat similar cu Japonia, alt stat fascist în 1941.

Concluzia este că Rusia ar trebui să o lase mai moale cu antifascismul deoarece a avut colaborări și schimburi de amabilități cu statul fascist la un moment dat (cred că și cu antinazismul ar trebui să o lase mai moale mergând pe aceeași raționament, având în vedere tratatul Ribbentrop-Molotov). Mai ales că Rusia a anunțat că va deschide în teritoriile ocupate din Ucraina 25 de lagăre penale (adică de concentrare se grăbește să le eticheteze autorul editorialului menționat uitând că în lagărele de concentrare nu se întră cu condamnări penale, se intră pur și simplu).

Despre ce e vorba aici? Cum spuneam mai sus despre decuparea unor episoade bune de speculat propagandistic și dilatarea lor până la refuz. Cine practică așa ceva nu poate fi acuzat de minciună, e vorba de fapte istorice și decizii reale, ci doar de atitudine debalansata sau chiar de propagandă, în funcție de umori, interese și remunerații.

Care este ponderea înțelegerilor rușilor cu regimul Mussolini sau cu Hitler în economia celui de al doilea război mondial? Au existat înțelegeri similare din partea celorlalte state occidentale care pozează la rândul lor în învingători ai fascismului și nazismului? Cum au evoluat fascismul și nazismul după episoadele semnalate de autor (anii 20-30 ai secolului trecut), pot fi puse în balanță deciziile de dinainte de ideea Holocaustului cu cele de după?

Mă rog, totul se reduce la ponderi și tratare echilibrată a istoriei și evenimentelor mai recente. Invazia Rusiei în Ucraina este reprobabilă dacă nu o contextualizam cu tratamentul rusofonilor din Donbas între 2014 și 2022 și exercițiile de impunere a democrației în Irak, Libia și pacificarea Kosovo operată de cealaltă mare putere a lumii în ultimii 30 de ani, ca să nu mai pomenim de încercuirea Rusiei de baze Nato după destrămarea URSS, contrar înțelegerilor dintre liderii de atunci. Asta nu inseamna ca este laudabila, asta inseamna ce e nevoie de nuante si echilibru cand tratam fenomene complexe. 

Dar pentru o astfel de privire echilibrată îți trebuie voință, bun simt și o mare doză de onestitate intelectuală, resurse destul de greu de găsit în ziua de azi când lumea înoată într-un ocean de propagandă.

*Text refuzat in ziarul Bursa pe motiv ca este "pro-invazie"