Grok3, ultima iterație a AI-ului lui Musk, a devenit disponibilă ca aplicație în App Store, motiv pentru care am încercat să mă joc puțin cu el. Printre alte întrebări, am încercat și cu „Ce valută are cel mai mare potențial de depreciere în 2025?” și, surpriză, rezultatul a fost Leul. Surpriză, pentru că până acum, jucăriile AI fie sunt neactualizate la nivelul lunii aprilie 2025 (Deepseek este prin octombrie 2023 cu datele, de pildă), fie răspund politic corect și aruncă pisica în curțile deja ocolite de investitori precum Turcia sau Venezuela.
Grok, însă, a adus la zi datele sau cel puțin așa se pretinde, deci nu te mai poți ascunde după plopul din 2023 care, în altă ordine de idei, arăta încă relativ decent pentru România din punct de vedere macro. Așa că am încercat să caut răspunsuri mai complexe, la întrebări mai complexe. De exemplu, fă un top al țărilor cu cea mai slabă combinație între deficitul bugetar și deficitul comercial. Riscurile deprecierii monedei vin și din derapajele bugetare, dar mai ales din cele ale balanței de plăți, când imporți mult mai mult decât exporți.
Ce să vezi, surpriza aici nu e că România e iar pe primul loc, ci că e la mare distanță de următoarele, dacă excludem țările în război sau ultra-sancționate (Venezuela). România, cu deficit bugetar de 9% din PIB și deficit de cont curent de 8,3%, ocupă zdrobitor prima poziție, urmată de Turcia (deficit bugetar de 5-6% și deficit de cont curent de 4-5%), SUA (deficit bugetar de 6,4%, deficit de cont curent de 4%), Marea Britanie (deficit bugetar 4-5%, deficit de cont curent de 2,8%), India (deficit bugetar de 5%, deficit de cont curent de 2-3%), Brazilia (deficit de cont curent de 2-3%, deficit bugetar de 4-5%), Franța (deficit bugetar de 6%, deficit de cont curent de 2-3%), etc.
Sigur, dacă vrem să dormim mai bine, ne uităm la Sudanul de Sud (deficit bugetar estimat la 60%, deficitul de cont curent nu mai contează, că oricum s-a prăbușit moneda), dar parcă am spus că nu ne băgăm peste țările în război.
Stăm incredibil de prost! Vor urma corecții pe toate palierele: fiscal (cresc taxele și impozitele), bugetar (se taie cheltuieli), valutar (cursul trebuie ajustat).
Vă amintiți cum a ieșit Florin Cîțu zilele trecute să declare că BNR va permite o depreciere de 35% a leului și va urca dobânda la 10%? Sigur, pare catastrofică previziunea asta, te gândești dacă nu cumva a vrut să dea în Guvern cu ricoșeu la Antonescu și implicit beneficiar Nicușor. Totuși, publicațiile nicușoriste, gen Hotnews și G4, nu au preluat știrea cu viziunea lui Cîțu (eu nu o găsesc deloc) și nici nu s-a declanșat o dezbatere prin alte publicații mai „serioase”. De ce oare? Totuși, Cîțu e un fost ministru de finanțe și fost prim-ministru, un om cu ceva experiență în finanțe...
Ce cred eu că se va întâmpla? Nu vom avea o depreciere de 35%, deși starea economiei ar reclama asta, dar cursul va aluneca peste 5 lei, în mod sigur, poate cu 5% în prima fază. Ponderea ajustărilor va fi în zona fiscal-bugetară după alegeri, asta pentru că România e o țară din care șmecherii trebuie să ridice arendele și le cam pute să o facă la un curs depreciat atât de mult.
Bugetarii și cei care înregistrează ceva venituri din investiții, afaceri, închirieri, dividende, etc., vor strânge drastic cureaua din a doua parte a anului. Și nu e un proces gen terapie de șoc, vor urma alte și alte ajustări neplăcute câțiva ani buni de aici încolo.
Reindustrializarea țării sună bine, dar pe hârtie – forța de muncă nu mai e ieftină și nici foarte calificată (cei cu calificări sunt deja plecați), avantaje fiscale nu prea sunt disponibile (fiscalitatea pe capital e oricum redusă aici), piața europeană e oricum mai puțin tentantă de când cu Trump (de piața internă nu mai zic nimic, cererea internă se va ajusta drastic în anii ce vin).
Concluzia? Vezi în titlu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu