Bafta de a trai in Romania. Fara ghilimele

Mi-au cazut ochii pe un blog al unui roman care a predat un an la universitatea din New Delhi. Omul isi povesteste plastic aventura iar lumea pe care o descrie pare greu de inteles pentru noi (vezi http://ovidiuivancu.wordpress.com/jurnalul-meu-indian). Zeci de milioane de oameni care dorm pe strada in miezul iernii si care mai si mor acolo, oameni care nici nu viseaza sa aiba macar o locuinta modesta de o camera in care sa se inghesuie mai mult suflete cum poseda acum majoritatea indienilor. Si asta vis-à-vis de zgarie nori si mall-uri ultramoderne. Praf, miros de urina si vaci care se plimba intr-un trafic infernal, vase cu apa umplute manual pe acoperisul blocurilor pentru a asigura apa curenta, apartamente fara incalzire, ashramuri si IT-isti, un sistem anacronic (pentru noi) de caste.

Faceti acum un calcul simplu: cati se bucura de stilul de viata din lumea dezvoltata? 300 de milioane prin SUA, inca pe atat in UE, mai puneti Japonia, Rusia, Canada, Australia, etc. Cam 1 miliard de oameni. Iar restul de 5,5 miliarde se zbat in saracie in India si China, mor de foame si boli prin Africa, se tem sa nu incalce Sharia in lumea musulmana, etc. Noi suntem deci chiar relativ bine plasati, mai feriti de lipsuri decat majoritatea locuitorilor Planetei, traind o viata cu un grad mai mare de siguranta decat a lor.

In definitiv, care era sansa sa cadem din nastere in perimetrul culturii occidentale? Cam 15% nu? Am avut deci bafta, cine viseaza noaptea la Elvetia sa se gandeasca ca sansele de a face ochi intr-o societate stratificata din India erau incomparabil mai mari. Inseamna asta automat ca cei 5,5 miliarde care nu impartasesc standardul de viata si valorile Occidentului sunt nefericiti? Ei bine, nu! Toate sondajele care vor sa determine gradul de fericire scot in fata tarile lumii a treia.

De ce sunt fericiti saracii din tarile sarace si nefericiti saracii (si uneori si bogatii) din tarile bogate? Probabil asta tine de perceptie si raportare. Cand perspectiva e ingusta si optiunile limitate esti oarecum mai bine centrat, mai aproape de propriul centru de greutate al sinelui. O multime de posibilitati egal anxietate, egoul fortat sa se confrunte cu o concurenta puternica ajunge de multe ori la nefericire. Ce vreau sa spun?.Saracii nu se percep ca nefericiti decat cand au ocazia sa se compare cu altii plasati mai sus, eventual cu cei care au pornit de la acceasi linie de start si au ajuns cu multe zerouri in cont (de asta in Romania frustrarea e maxima). Si uneori nici atunci. In India, unde contrastele sunt chiar mai evidente intre bogatie si saracie extrema, exista sistemul de caste si credinta in “karma”. Cei din castele de jos sunt convinsi ca asta e karma lor, traseul lor prin viata in aceasta incarnare si nu ca bogatia care li se cuvenea a fost uzurpata de cei din castele de sus. Apropo de partile bune ale limitarii. Cred ca una dintre cele mai fericite vacante petrecute de mine a fost la Sinaia, cateva zile in care m-am limitat la citirea ziarelor pe bancuta din fata Postei si plimbari pentru siesta la Peles. Anost si repetitiv? Senzatia de tihna pe care am simtit-o atunci n-am mai regasit-o ulterior oricat de sofisticat a fost sejurul si inedita destinatia aleasa.

Si mai este ceva. Fiecare dintre noi cred ca am venit aici pentru o experienta sau o serie de EXPERIENTE si nu cu scopul declarat de a dobandi un bun material sau o serie de bunuri bifate de-a lungul vietii. IAR ADEVARATELE EXPERIENTE SUNT BUCURIA, ENTUZIASMUL, IUBIREA, SENZATIA DE LIBERTATE, COMPASIUNEA, EROTISMUL etc (DAR SI FURIA, URA, TEAMA, IUBIREA DE SINE s.a) SI NU EXENIMENTELE EXTERIOARE CARE LE DECLANSEAZA. In fond, experientele de acest fel pe care le acumulezi in timpul vietii nu ti le poate fura nimeni, ceea ce nu s-ar spune despre avere. Ce spuneti, o fi fost cumva superioara bucuria lui Abramovici cand si-a scos pe apa iahtul de sute de milioane de dolari bucuriei unui amarat din India care pedaleaza la o riscsa si duce acasa seara un bacsis triplu? Saracii si bogatii or iubi diferit, or simti altfel teama in fata mortii? Lista experientelor sunt limitate oricat de inventivi am fi, in vreme ce lista bunurilor pe care le-am putea dobandi pare mai consistenta. In acest context, bogatii n-au nimic in plus fata de saraci, si pot fi chiar mai “saraci” decat acestia in experiente umane. Iar fericirea poate domicilia si in Bangladesh la fel de bine ca in Monaco.