Măsura
centrală a pachetului convenit cu FMI pentru impulsionarea economiei-reducerea
ratelor la credite-conține în esență un nou ajutor dat sectorului bancar ce
urmează să încaseze dobânzi suplimentare prin lungirea scadențelor.
“Stimularea
consumului” era de câteva săptămâni obiectivul declarat al Guvernului, chiar
dacă ultimele date oficiale arată totuși o creștere ușoară a acestui indicator
în 2013 pe seama ascensiunii neașteptate din decembrie (creștere de peste 6%
mulțumită pachetul de marketing Black Friday & Moș Crăciun). În principal,
autoritățile vor să stimuleze economia (consumul reprezintă aproximativ 80% din PIB) lovită d ecreșterea
accizelor la combustibili prin credite fiscale acordate debitorilor sufocați de
datorii, scutiri de taxe pentru profitul reinvestit și stimulente oferite
companiilor ce fac noi angajări.
În cazul
debitorilor, vorbim de o reeșalonare a creditului astfel încât valoarea ratei
lunare să scadă considerabil timp de 2 ani pentru cei cu venituri sub salariul
mediu net pe economie. După acest interval, debitorul reintră în schema
inițială de rambursare urmând să suporte timp de alți 2 ani un efort financiar
suplimentar având de înapoiat și fracțiunile din principal de la plata căruia a
fost scutit (băncile nu renunță la dobândă în primii 2 ani ci doar fracțiunea
din principal ce intră în componența ratei e redusă). Acest efort va fi însă
acoperit de Guvern, care va acorda o scutire din impozitul pe venit în anii 3
și 4 în limita a 200 lei/lunar. Pe scurt, îți poți reduce rata (diferite surse
vorbesc chiar de o înjumătățire în limita a 500 lei lunar-rămâne să vedem forma
finală a proiectului de lege) timp de 2 ani iar în următorii 2 ani Guvernul îți
va achita surplusul față de valoarea inițială a acesteia acceptând să-ți reducă
impozitul pe venit.
Se remarcă în
acest context că principalul beneficiar al măsurii de stimulare a consumului
prin reducerea ratelor debitorilor cu împrumuturi care n-au ajuns încă în
stadiul de credite neperformante (la peste 90 de zile de întârziere banca
trebuie să provizioneze creditul) este sectorul bancar. Băncile vor primi din
partea statului timp de 2 ani dobânzile aferente creditelor rescadențate pentru
că toate împrumuturile care se vor încadra în această categorie vor ajunge cu
doi ani mai tărziu la scadență. Este un efort aproximat de ministrul delegat
pentru Buget, Liviu Voinea, la 0,1% din PIB (aproximativ 130 milioane euro),
dar estimarea se poate dovedi ulterior prea pesimistă, precum valoarea
încasărilor din impozitul pe stâlp. Astfel, dacă am lua în considerarea o DAE
medie la creditele rescadențate de 10%, un număr mediu de debitori care vor
profita de această “oportunitate” de 1 milon și o valoare medie a soldului
creditelor echivalentă cu 5.000 euro, cele 20% de procente colectate de bănci
suplimentar timp de 2 ani înseamnă per total 1 mililard euro împărțit în 2 ani
de scutiri fiscale. Cu alte cuvinte, Liviu Voinea subevaluează de câteva ori
impactul bugetar al acestei măsuri.
Altfel
spus,Guvernul recirculă niște bani din buget parcându-i în final în sectorul bancar,
cu speranța că se va alege măcar cu ceva TVA. "Îi ajutăm pe oamenii care
au rate şi care pot să treacă în aceşti doi ani mai uşor peste perioada
respectivă. S-a întâmplat acest lucru în Spania, se întâmplă şi în alte ţări. E
pentru oameni, nu e pentru bănci. Nu scoatem niciun ban din buget, e vorba de
aproape 4 miliarde lei care, în loc să stea în bănci, stau la oameni pentru
consum şi se reeşalonează pe cei doi ani", a spus premierul Ponta marți,
“uitând” că banii vor ieși din buget ulterior, din 2016. Prin urmare, debitorii
cu ratele scăzute ar urma să se năpustească să cumpere mai mult în loc să
economisească- activitate descurajată hotărât în ultima vreme de BNR prin
reduceri repetate ale dobânzii de politică monetară și de bănzile comerciale
prin randamente de 2-3% la depozite. Nu miră pe nimeni că FMI-ul și-a dat
acordul, potrivit premierului Ponta, pentru aplicarea acestei strategii de
stimularea consumului, câtă vreme instituția internațională a susținut în
reptate rânduri interesele sectorului bancar.
“Asistăm de
ceva vreme la o ofensivă de sprijinire a sectorului bancar-vezi reducerea
rezervelor minime obligatorii, mutarea tranzacțiilor cu cash prin conturile
bancare (prin asta băncile vor câștiga cam 100 milioane euro) și acum această
nouă măsură de stimulare a consumului. Probabil că mulți se vor lăs păcăliți de
ușurarea temporară a efortului de rambursare a datoriilor, uitând că petrecerea
ține doar 2 ani. Legat de scutirea de taxe pentru profitul reinvestit, nu-i văd
utilitatea. Se încasează 21% din impozitele aferente profiturilor reale în
schimb rata de încasare a impozitelor pe muncă ajunge la 88%. De ce scutim
capitalul și nu încurajăm munca? Nu cred că mai este spațiu și pentru reducerea
CAS în acest an” spune analistul Ilie Șerbănescu.
Faptul că
reducerea ratelor urmează să opereze din plin în anul electoral 2014 iar
scutirile fiscale abia din 2016 arată destul de clar care au fost obiectivele
urmărite de autorități. Ce alternative erau la îndemână pentru a stimula pe
termen lung cererea din economie? În primul rând, reducerea CAS (mai mulți bani
la dispoziția tuturor angajaților nu numai în buzunarele unei părți a
acestora-cei cu datorii). Am putea vorbi apoi de un sistem de cupoane valorice
oferite salariaților și pensionarilor pentru achiziții în cadrul unui program “Fabricat în
România” relansat (asta ar echilbra pe termen lung raportul importuri/exporturi
afectat de orice puseu de stimulare intempestivă a consumului).
“Prababil că
băncile sunt avantajate prin pachetul de măsuri al Guvernului, mai ales având
în vedere rata mare a împrumuturilor neperformante cu care se confruntă. Există
percepția că economia poate fi impulsionată prin creșterea cererii agregate,
vezi și refacerea salariilor bugetariilor, creșterea salariului minim, etc.
Cred însă că un efect pozitiv pe termen lung s-ar fi obținut prin reducerea
CAS-urilor mai degrabă decât prin măsura temporară a reducerii ratelor la
credite” este de părere analistul Aurelian Dochia.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu