Luni 10 mai România a avut 620 de cazuri de noi infectări Covid, iar numărul cazurilor active a atins la rândul său un minim, de 22.605 (cea mai mică valoare din octombrie 2020). Ne aflăm la 9 zile de la sărbătorile pascale și nimic catastrofal nu s-a întâmplat dată fiind desființarea distanțării sociale cu această ocazie. Lumea s-a dus să petreacă în familii dar cu toate astea contagiunea nu a crescut. Dacă ne aducem aminte, nici de Paștele trecut nu am avut un val de noi infectari și nici cu ocazia alegerilor din decembrie 2020. Maximul noilor infectari din valul doi fusese atins la finalul lunii noiembrie iar apoi trendul descendent a continuat netulburat de alegeri până în a două parte a lunii februarie 2021 când a început să se contureze valul trei (în final acesta a fost de mai mică amploare decât valul doi, cu un maxim de 6.600 de noi cazuri pe zi spre deosebire de valul doi unde se depăsiseră la un moment dat 10.000 de cazuri pe zi). Practic, epidemiile Corona seamănă foarte mult cu gripa sezonieră, când se atingeau valuri toamna-primăvara și apoi lumea uita de boala asta (mă rog, acum am uitat de tot de gripă, practic au dispărut cazurile de gripă din România în ultimul an sau testele de depistare Covid sunt mai senzitive decât ar trebui).
Dacă aruncăm un ochi la datele de prin vecini, cei care au deci climă apropiată de noi, observăm cocoașe asemănătoare. În Ungaria, valul doi începe prin octombrie 2020 să se manifeste mai agresiv, face un maxim la 6.800 cazuri la sfârșitul lui noiembrie și apoi începe să scadă până prin februarie 2021 când începe valul trei care avea să fie superior valului doi (maxime de 11.000 cazuri zilnice raportate la finalul lunii martie). Și în Polonia avem valul doi în octombrie-decembrie 2020 (cu maxime de 27.000 cazuri zilnice la început de noiembrie) și valul trei între februarie și aprilie 2021 (cu maxime de 35.000 cazuri zilnice la începutul lui aprilie 2021). Valurile doi și trei se suprapun deci bine între cele trei țări, diferă doar amplitudinea.
Interesant de aruncat o privire și asupra Indiei, vedeta jurnalelor de știri din ultima vreme. India a avut un val unu foarte modest în primăvara anului trecut iar de la mijlocul lui martie s-a declanșat valul doi care pare spectaculos pentru noi dar să nu uităm de mărimea populației de acolo. Vârful a fost atins la începutul acestei luni, cu peste 400.000 cazuri zilnice dar acum s-a intrat pe un trend descendent și acolo (329.000 cazuri pe 10 mai) și probabil peste încă o lună vom vorbi de încheierea valului doi în India. Vom auzi din nou de ei cu ocazia valului trei, când media va reinflama tema tulpinii indiene (apropo, ce se mai aude de tulpina britanică, dar de cea sud-africană?)
Campania de vaccinare care se derulează cu motoarele turate în această perioadă mai peste tot ar trebui să reducă semnificativ din forța valului 4 care în mod normal ar trebui să se instaleze prin octombrie. De altfel, și gripa spaniolă a durat 2 ani, cu un val doi agresiv, un val trei moderat și un val patru foarte discret. Sigur, nu e absolut obligatoriu ca lucrurile să se petreacă întocmai, nimeni nu înțelege de pildă cum de au lipsit valurile doi și trei din China în această perioadă.
Morala care ar trebui desprinsă de aici este că izolarea socială și măsurile care o acompaniază au sens la începutul unui val epidemic și că acestea devin inutile când pandemia și-a pierdut forța. Și cum un val pandemic durează 2-3 luni, purtatul măștilor un an întreg în aer liber pe stradă e o dovadă de mare sărăcie cu duhul din partea celor care impun astfel de măsuri (putem vorbi de asemenea și de închiderea a la long a școlilor sau a Horeca în acest context).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu