Împrumutul României în dolari-neglijenţă sau abuz în serviciu?

Dolarul ameninţă să ajungă la paritate cu euro destul de repede, pe fondul creşterii dobânzilor în SUA (semn că economia e pe drumul cel bun) şi alegerii lui Donald Trump la Casa Albă, republicanul insistând în campanie pe necesitatea readucerii în ţară a joburilor externalizate. România nu mai are de ceva vreme debitori în dolari, concetăţenii noştri preferând pe bula creditului să se împrumute în euro sau franci elveţieni iar în ultimul timp să ia credite în lei pe fondul dobânzilor în scădere, dar este ea însăşi debitor în dolari . Să ne amintim de obligaţiunile în dolari emise de statul român în 2012, în timpul Guvernului Ungureanu, o decizie prezentată atunci ca o mare victorie de secretarul de stat Bogdan Drăgoi.Continuarea

Cum apără băncile milioanele de deponenţi cu 21 de lei în cont?

Structura economisirii populaţiei arată o polarizare excesivă. Din cele 10 milioane de persoane care au conturi în bănci şi pot fi catalogate drept deponenţi, doar 600.000 au economii mai mari de 50.000 lei, iar nu mai puţin de 4 milioane au un sold mediu al contului de numai 21 de lei, aşa cum reiese din ultimul raport BNR asupra stabilităţii financiare. Continuarea

Din sediul BNR românii sunt percepuţi că votează „din stomac”

Opinia, des linkuită zilele astea, îi aparţine celui mai mediatizat din lunga listă de consilieri ai Guvernatorului, vorbim de Lucian Croitoru. Textul („Agenda din stomac vs. agenda rațională. De ce România a votat roșu și PNL a pierdut alegerile[1]”) induce ideea că România votează emoţional şi pentru redistribuţie din când în când iar asta explică victoria USL din 2012 şi a stângii din 2016 dar şi teoriile cu străinii care „au jefuit ţara prin privatizări şi prin cucerirea pieţei interne”. Antiteza emoţional-raţional nu este folosită însă de Croitoru-vom vedea mai târziu de ce-care preferă opoziţia dintre „agenda din stomac” („reflectă valorile supreme, cultura, tradiţia şi reprezintă reflexul de apărare în faţă incertitudinii”) şi „agenda raţională”, bazată pe raţionamente şi argumente, dar şi pe tendinţele şi valorile modernităţii, o agendă centrată pe aşteptările partenerilor şi asumarea unor mari obiective (UE, NATO, adoptarea euro). Continuarea

A câştigat „hoţia” sau a pierdut hoţia mai mare?

De regulă, temele cu care PSD era înfrânt în alegeri ţinteau în corupţia proverbială din jurul său-vezi „baronii”, băieţii deştepţi, clientela. De multe ori publicul constata ulterior că succesorii săi politici băgau indirect mâna chiar mai adânc în buzunarul public, vezi experienţa CDR (privatizarea pe un euro şi lichidarea accelerată a industriei ceauşiste, „restitutio în integrum”, o premieră pentru ţările foste comuniste, mai peste tot alegându-se anumite praguri, etc) sau pe cea a Alianţei DA (privatizarea utilităţilor, ANRP, transferul fără restricţii al terenurilor agricole, etc). Sigur, a avut şi stânga eşecurile sale memorabile (OMV Petrom, reconversia datoriilor Rompetrol) dar lista e totuşi mai scurtă…

Acum, în alegerile din 2016, electoratul pare să se fi temut că povestea se repetă, mai ales după ce au contemplat guvernarea „tehnocrată”. Deciziile guvernului Cioloş au fost în multe cazuri mostre de servilism în faţa capitalului străin (politica ajutoarelor de stat, atacarea legislaţiei care repara abuzurile băncilor, declaraţiile repetate privind limitarea creşterii salariului minim), incompetenţă dublată de rea voinţă (amânarea acordării subvenţiilor în agricultură, previzionata creştere a preţului medicamentelor, eşecul privind fondurile europene) şi multă propagandă de proastă calitate („cuminţenia pământului”, cursa înarmărilor cu gadgeturi second-hand). Continuarea

"Să fie bine, să nu fie rău", nota comună a programelor marilor partide

Că la alegeri se supralicitează, că se promite mai mult decât se va face sau s-ar putea face nu mai este, de mult, un secret. Nota comună a programelor viitoarelor partide parlamentare este îmbinarea dorinţei de mai bine a alegătorului cu cea a marilor jucători din economie, o combinaţie care se va lovi, invariabil, pe traseu, de lipsa de resurse, pentru că niciun partid nu vorbeşte, exceptând creşterea absorbţiei de fonduri europene, de vreun echivalent al taxei pe stâlp, aplicat pe scară largă. Dar asta va fi hăt, după alegeri, iar electoratul are memorie scurtă şi nu ţine la supărare, dovadă că nimeni n-a fost penalizat la urne pentru ce n-a făcut din ce a promis, în campania precedentă, ci doar pentru ce a făcut sau n-a făcut la guvernare. Continuarea

Apel catre mestecatorii de lozinci

Mi-am permis sa public un comentariu pe pagina lui Mandruta, in interiorul unei postari in care "vedeta PRO" se arata tare dezamagita de rezultatele alegerilor. Iata-l mai jos:

"Lucian Mandruta, ce nu intelegi tu e ca asta chiar a fost un vot anti-hotie....da, asta in care PSD a luat aproape jumatate din voturile exprimate iar cei care au stat acasa au votat anti-tehnocratie, anti-DNA, anti-pozitiile alea belicoase de trupete handicapat....daca esti onest cu tine, o sa remarci ca dreapta ne-a bagat cel mai mult mana in buzunarul public...CDR: privatizarea pe un euro, restitution in integrum; alianta DA: privatizarea utilitatilor, vanzarea accelerata a terenurilor demarata atunci, ANRP....Iar tehnocratia era doar o miscare de vechili aparatori ai intereselor stapanilor din exterior...ar fi protejat redeventele mici, salariile minime mici, marjele mari de profit ale multinationalelor....da, alesii PSD fura...dar fura de regula in nume propriu, pe persoana fizica, si in interesul familiei/clanului...dar tehnocratii veneau sa apere furturile multinationalelor (se numesc marje de profit nesimtite, paradis fiscal, corupere-apropo, corupatorul strain nu prea apare pe la DNA, nu?)...Ca si la locale, cand s-au votat primari "penali" si acum la generale, cand s-a votat penalul de Dragnea, lumea a inteles ca cei care manuiesc lozinci or sa-i arda mai tare la buzunar iar fanii "dreptei" au ales sa stea acasa din acelesi motiv...evident, cu exceptia unor internationalisti de duzina si mestecatori de lozinci, ca tine..

PS: Mi-a sters comentariul, daca nu se poate victimiza nu digera reprosurile, se pare...Dovada ca pentru unii deschiderea la dialog e buna doar cand nu atenteaza la ideile lor fixe. Go Mandruta, go!

De ce tace conasul Klemm?

Dupa indemnurile tanarului zaharisit Tudor Chirila pentru "generatia lui" sa iasa masiv la vot (mda, hipsterii fara un spectacol de sunet si lumini ca la Colectiv sau o dramoleta ca votul aglomerat de la ambasade ies mai greu spre dezamagirea globalistilor si plicushoristilor), il asteptam sincer si pe conasul Klemm sa ne aduca lumina in chestiunea asta. Sa ne explice ca si in SUA sunt dezamagiri si frustrari si totusi lumea isi foloseste votul pentru a decide soarta tarii (uneori in ciuda ghidajului subtil al media-vezi Trump/Hilary). Eventual sa insiste ca preluarea unor detalii neesentiale in tezele de doctorat nu e frauda, e incercare crestineasca de popularizare a surselor care n-au fost in stare sa vina cu idei mai originale. Si ca anticoruptia trebuie sa continue pe principiul "nu fa ce face sefa DNA, fa ce zice sefa DNA". Si clanta aia din ambasada cum mai ofteaza dupa imbratisarile patimase ale tapalabilor, avramilor, cartienilor, botilor si marianilor...offf. Ma rog, nu elimin total scenariul ca softul va rezolva in mod convenabil distributia in viitorul parlament in aceasta insula de stabilitate si pozitionare strategica, asa ca baietii nu mai simt nevoia sa isi mai raceasca gurile....Ce atatea fineturi intr-o colonie? Ce, Putin e mai bun?

Sistemul privat de sănătate vine la bursă să forţeze mâna statului

Apropiata listare a MedLife la bursă (evident, în ipoteza că oferta publică în derulare acum se încheie cu un succes) are mai multe implicaţii decât exitul fondurilor de investiţii din acţionariat şi înviorarea într-o anumită măsură a tranzacţiilor leşinatei burse autohtone. Plusul de transparenţă pe care îl câştigă compania şi tribună BVB care îi este pusă la dispoziţie vor fi utilizate în perioada următoare pentru a presa sub diferite forme statul să ia în considerare alocarea unei părţi cât mai mari din tortul serviciilor medicale către companiile private. Şi ce pretext mai bun decât prezentarea unor rezultate bine coafate, conferinţele repetate cu imagini şi testimoniale ale pacienţilor mulţumiţi- eventual de pe holurile BVB, o ploaie de comunicate cu noutăţi MedLife pentru uzul BVB dar preluate servil şi de media generalistă?… Continuarea

Duios, Selgros ne fura (errare humanum est?)

Atasate poze cu pretul la raft, gramajul pe pachet, pretul la casa si, in fine, recunoasterea "greselii" si recuperarea sumei incasate in plus... Am auzit din mai multe surse că, uneori, există diferenţe greu de înţeles între preţurile care sunt afişate la raft şi baza de date a caselor de marcat. M-am întrebat de cele mai multe ori cât e adevăr şi cât frustrare acumulată a clienţilor nemulţumiţi dintr-un motiv sau altul de politica unui lanţ de mari magazine. Ei bine, asta până am testat pe propria piele cum funcţionează „anomaliile”. Evident, vorbim de anomalii în favoarea hipermarketului. Continuarea

Zona crepusculară a rapoartelor bancare scurse în presă, înainte de IPO-uri

În mod normal, în calitate de client al unei societăţi de brokeraj, te-ai aştepta la servicii prompte, analize profesioniste fără poleiala marketingului şi, mai ales, exclusivitate. Cam pentru asta cotizezi la un broker sub forma comisioanelor, superioare celor percepute societăţii de către BVB la derularea tranzacţiilor. De exemplu, dacă aş fi client al brokerului Raiffeisen, m-aş simţi cumva prejudiciat când o analiză a societăţii transpiră în presă, cum s-a întâmplat acum câteva zile. Continuare

„Last minute”, ultima şansă?

Ofertele pe ultima sută de metri par foarte avantajoase din start. Asta până nu comparăm tarifele cu cele pe care le-am putea obţine pe cont propriu...Mi-au sărit în ochi câteva oferte „last minute” primite pe mail din partea unei companii aviatice chiar de ziua naţională. Sună deosebit de tentant să poţi vedea ţărmurile însorite ale Maltei la începutul iernii de la 558 lei/persoană...Dar cât de scump ar fi pe cont propriu? Să privim spre extremele ofertei. Continuare

Cum se vede propaganda anti-occidentală din curtea BCR Pensii

Mă aşteptam ca preocuparea exclusivă a şefului BCR Pensii, Radu Crăciun, să fie creşterea valorii sumelor colectate de la asiguraţi. Mai ales acum, când dobânzile sunt la minime istorice. Iată însă că domnul Crăciun publică un text pe blogul propriu („Ghid de propagandă antioccidentală”, text preluat imediat şi de Hotnews), în care încearcă să demonteze propagada antioccidentală din România reproducând, voit sau nu, stilul Protocoalelor Înţelepţilor Sionului şi aceeaşi argumentaţie şchioapă. Textul se vrea o trecere în revista a obiectivelor propagandiştilor şi a strategiei lor de argumentare incluzând implicit şi cheile de demontarea a acesteia.Continuarea

Oferte irezistibile de Bank Friday

Mare oportunitate mare! De Bank Friday ai oferta la depozite de la Banca Transilvania: in loc de 1% la maturitatea de 6 luni primesti o nesperata dobanda de 1,1% ! Si incredibile facilitati de creditare...plus o bratara de folosit pe post de card ca sa-ti zboare mai usor economiile....Continuarea

Monitorul preţurilor, o idee bună dacă n-ar fi cam inutilă în actuala formă

Raţionamentul care stă la baza site-ului lansat de Consiliul Concurenţei este că cei interesaţi să târguie mai ieftin din hipermarketuri îşi vor lua frumuşel hârtie şi creion dis de dimineaţă, vor compara ofertele, îşi vor schiţa traseele pentru ziua respectivă şi apoi vor porni la vânătoarea de preţuri. Frumos în teorie, dar greu de pus în practică. Continuarea

Să mergem cu sacul la IPO-ul lăudat al MedLife?

Anunţul unei oferte publice derulată după destulă vreme (Adeplast, 2013) de o companie din sfera privată trezeşte interes la bursă. Cu atât mai mult cu cât vorbim de liderul pieţei serviciilor medicale private. Mulţi speră că preţul acţiunilor din cadrul IPO-ului va fi suficient de atractiv pentru a asigura combustibil de creştere şi după listarea efectivă la bursă. Din păcate, sunt destule semne care să pună sub semnul întrebării acest lucru...Continuarea

Early booking, un concept de multe ori păgubos

Târgul de turism recent încheiat la Romexpo a oferit privitorilor ocazia să admire fuziunea conceptelor de Black Friday şi early booking în cel mai neeconomic mod pentru consumator.

M-am dus la târg stimulat de oferta Blue Air de reducere de 20% la toate rezervările făcute în intervalul 18-20 noiembrie (prima zi a intervalului era Black Friday-ul autohton iar ultima marca încheierea târgului de turism). Mai exact, tentaţia a venit în momentul în care am observat că o simulare de preţ făcută în seara de 17 noiembrie pentru o cursă Bucureşti-Larnaca din aprilie era, ca prin minune, mai ieftină decât aceeaşi simulare făcută o zi mai târziu, în perioada de discount de 20% , dovadă că strategiile de Black Friday practicate de marii retaileri de electrocasnice şi IT pot fi copiate cu succes în zone unde te aştepţi mai puţin. Întrebând la standul Blue Air explicaţia a fost că, poate, mai multe persoane făcuseră rezervări în noaptea de joi spre vineri iar în felul asta numărul biletelor mai ieftine se împuţinase drastic…Continuarea

Black Fraierday. Ghidul cumpărătorului

.....Pentru mulţi retaileri autohtoni campania marilor lichidări de stocuri din noiembrie este şi un pretext de promovare, preţurile foarte mici pentru o gamă limitată de produse, pe stocuri insuficiente, devenind pentru mulţi un reper, chiar dacă unul fals. Magazinul va rămâne însă în memoria colectivă ca platforma de unde se puteau cumpără laptopuri şi televizoare HD cu diagonală de 80 cm cu numai 500 de lei sau SSD-uri cu 100 de lei (am spicuit din lista eMag de reduceri de anul trecut). Ce contează că acestea s-au epuizat în primele 3 minute de la deschiderea magazinului online ca în 2015? Pentru mulţi retailerul a devenit un fel de pom lăudat la care merită să mergi din timp în timp cu sacul, poate pică ceva…. Continuarea

Conspiraţia „Simbiozei”. Coşmarul populismului dă frisoane BNR

Consilierul Guvernatorului BNR, Lucian Croitoru, publică un editorial pe opiniibnr.ro („Populismul şi perspectiva de a recădea în servitute”) în care se simte dator să iasă din cămaşa strâmtă a strategiilor monetare intrând în salopeta luptătorului cu populismul românesc, cu referire la „populismul vulgar al marilor partide” dar şi la „populismul cinic” al membrilor „Simbiozei” (alianţa dintre elita politicii şi elita afacerilor, concept marca Croitoru).Continuarea

Cum rămâne cu cele 90% şanse de câştig pentru Hillary?

Marţi îmi cădea sub ochi un articol interesant, evident preluat din media internaţională. Aflam atunci că Hillary Clinton are 90% şanse să îl învingă pe Donald Trump, potrivit unei cercetări Reuters/Ipsos, cu câteva ore înaintea deschiderii oficiale a secţiilor de votare din SUA. Un sondaj care seamănă a manipulare, deoarece proiecţia pornea de la un 45-42% în intenţiile de vot, cei doi candidaţi fiind deci în marja de eroare. Mă rog, dacă ar fi să căutăm explicaţii, ar trebui să ne gândim la modul pro-Clinton în care se implicaseră în campanie autorităţile şi mediul de business din Germania... Îmi amintesc însă de sondaje la fel de sigure înaintea Brexitului, care dădeau ca şi respins referendumul din vară. Continuarea 

"Tirania pieţelor" contează doar dacă vrei să te laşi tiranizat

Alegerile din Statele Unite au reprezentat încă un pretext pentru reambalarea formulei "tirania pieţelor". Anterior, pieţele erau la fel de sensibile în ceea ce priveşte Brexitul, Grexitul, modificarea strategiei de politică monetară a marilor bănci centrale, etc, etc. La o scară mai redusă, majorările de salarii din România erau combătute recent cu o ameninţare similară: investitorii vor penaliza derapajele bugetare, iar dobânzile la care ne împrumutăm vor creşte. Continuare

Ati vazut Jupiter Ascending?

Filmul fratilor Wachowski, creatorii Matrix si ai Atlasului Norilor, n-a facut valuri la fel de mari. Pacat, ideea din spate era interesanta desi actiunea aducea cam prea mult cu Ziua Independentei/Men in Black prin fauna care o anima. Era vorba de folosirea rasei umane ca materie prima pentru un soi de elixir al tineretii vesnice a carui formula fusese pusa la punct de o alta rasa umanoida evoluata din Univers. Ideea e interesanta pentru ca pista asta a fost mai putin explorata. Orice forma de energie are nevoie sa ingereze/paraziteze o alta pentru a se perpetua. Noi folosim energia vegetalelor si animalelor inferioare cu care coexistam dar daca sunt alte planuri pe care energia noastra emotionala e combustibilul vietii? Oricum, Terra pare un mecanism tare bine uns in vederea stoarcerii energiei emotionale a oamenilor. Si ne pricepem de minune sa o eliberam, vezi lungul sir de conflicte care ne pigmenteaza istoria, energia inepuizabila a egoului, povestile de dragoste si sacrificiu, etc, etc (foarte interesante pentru conturarea acestei piste sunt cartile lui Robert Monroe). Nu reusim oricat s-a incercat sa actionam rational, fara emotii, de unde si viteza redusa cu care rasa umana progreseaza. Deci, daca ipoteza ar fi reala, cat de mult v-ar incanta posibilitatea de a fi materie prima pentru alte forme de viata? Ma rog, banuiesc ca nici pe gaini nu le-ar incanta sa afle intr-o zi ca se plimba energice prin curtea taranului si sunt hranite cu graunte bune doar pentru a poposi in ciorba lui la un moment dat....Dar ce ar putea sa faca? S-au obisnuit prea mult cu viata comoda din ograda iar revenirea in salbaticie presupune si pericole (vezi prepelitele aproape exterminate...). Ca sa nu mai pomenim de faptul ca nu isi amintesc cum era in salbaticie. Din perspectiva asta, doar Budhismul s-ar fi apropiat mai tare de esente. Celalte religii pun accent tot pe emotii (vezi dragostea crestina-o emotie pozitiva, razboiul sfant la musulmani sau tirania Karmei la hindusi, etc) pe cand Budha ne cerea sa ne retragem treptat din lume pentru a reveni in Nirvana fara sa mai revenim in caruselul emotiilor terestre....

Unde e buba sistemului de economisire-creditare

S-o spunem din start, sistemul gândit în România pentru încurajarea economisirii în vederea acumulării sumelor necesare pentru renovarea sau achiziţia unei locuinţe discriminează deponenţii care doar vor să pună un ban de-o parte într-o bancă comercială faţă de cei care o fac utilizând pârghia subvenţiei de stat din sistemul băncilor pentru locuinţe, care primesc 25% din sumele economisite anual, dar nu mai mult decât echivalentul a 250 de euro, timp de 5 ani. Nu există niciun algoritm care să lege mărimea subvenţiei de nivelul indicatorilor pieţei monetare, ceea ce face ca o persoană care ar economisi echivalentul a 5.000 de euro în 5 ani - iar marea majoritate a depozitelor din sistemul bancar sunt sub acest prag - să primească în prezent o dobândă de 1-2% la sold pe an din partea băncilor comerciale, dar 250 de euro pe an din sistemul de economisire-creditare (25% din suma pe care şi-a propus s-o economisească printr-un contract încheiat cu o bancă pentru locuinţe, fie aparţinând BCR, fie Raiffesisen, să spunem 1.000 euro pe an sau 5.000 euro la finalul perioadei), adică 1.250 euro în total. Or, între 1-2% şi 25% este o mare diferenţă.Continuarea

De ce nu sunt discriminaţi debitorii în euro de conversia creditelor din CHF

Când creditul în CHF era la mare modă, RMO-urile erau 40%. Între timp au tot fost diminuate până la 10% în prezent. O bancă ce a oferit un împrumut în CHF echivalent cu 60.000 de euro pe 30 de ani prin 2006 era obligată să deţină doar 24.000 euro pentru a fi blocaţi în rezerve, bani din care i s-au restituit până acum 18.000 euro prin diminuarea RMO. Banca noastră a încasat însă din ratele debitorului aproape 46.000 euro doar în primii 10 ani, potrivit simulării BNR. Şi mai are de încasat bani încă 20 de ani. Nu e chiar rău. De aici se vede si subtirimea eforturilor BNR de a bloca expansunea creditului: in loc sa inaspreasca normele de creditare (raportul rata/venituri), BNR a majorat doar rezervele minime obligatorii desi era clar ca bancile nu se vor lasa descurajate de vreme ce Romania urma sa adopte la un moment dat euro, trecand la RMO-urile din zona euro (aprox. 2%). Or, BNR a relaxat normele de creditare chiar in 2007, pe varf de bula...Continuarea:  http://www.bursa.ro/opinii-de-ce-nu-sunt-discriminati-debitorii-in-euro-de-conversia-creditelor-din-chf-309899&s=banci_asigurari&articol=309899.html

Ori esti lobbyst, ori nu mai esti lobbyst...Nu, Hostiuc?

Legea conversiei imprumuturilor a intrat pe ultima suta de metri, probabil ca saptamana asta se da votul in Parlament...Ce sa vezi, azi apare in ZF o analiza a BNR (la solicitarea ZF) din care reiese ca debitorii in franci au platit in intervalul 2006-2016 rate cumultate mai mici decat cei in euro sau lei (recordul)-exemplul dat era pentru un credit de 60.000 euro pe 30 de ani. Daca solicitarea venea din partea unui ziar mai generalist intelegeam ca n-au prins mecanismul dar Hostiuc stie cu ce sa mananca ratele fixe si egale....Mai exact, in primii ani ponderea dobanzilor e foarte mare iar pe parcurs principalul rambursat ajunge sa domine...Debitorii in franci au platit mai putin pentru ca aveau dobanzile mai mici...In schimb, cum principalul calculat in lei a crescut prin aprecierea francului cu 70% (doar 20% la euro), in final acestia vor rambursa cel mai mult dupa cum reiese chiar din exemplul BNR....Bravos Hostiuc, exact la timp, poate-poate...Va amintiti petardele ZF din preajma votarii legii darii in plata, nu? Apropos, legea conversiei nu e o lege sociala, e o lege care amendeaza bancile care au inselat increderea consumatorilor vanzandu-le produse riscante cu aerul ca dau ceva stabil si absolut sigur

Guvernul privatizează tot, dar nu uită de exitul FP la Salrom

Ce noimă are cumpărarea participaţiei Fondului Proprietatea la Salrom în plină campanie de privatizări agresive demarate de Guvern?Fondul Proprietatea este oricum în proces de lichidare accelerată, iar vânzarea partipaţiei la Salrom, o societate care înregistrează profit, n-ar fi oricum prea îndepărtată. Aşa că presiunile puse pe managementul Salrom în vederea eficientizării acţiunilor sale sunt asigurate din partea viitorilor minoritari. Sigur, mai rămâne problema preţului - poate că FP nu va obţine foarte mult dacă vinde o participaţie unde statul are 51%, cu excepţia unei vânzări către... acţionarul majoritar, interesat brusc să-şi consolideze participaţia, şi care ar fi dispus să supraliciteze, doar reintră în posesia unei companii valoroase. Iar după ce redevine proprietar cu 100%, în contextul procesului de privatizări de care vorbeam la început, logic ar fi ca statul să scoată iar la vânzare un pachet minoritar, de 20-30%, urmat de listarea la bursă, nu? De ce nu s-ar lista însă pachetul minoritar (total sau parţial) deţinut de FP? Continuarea