Acum, că am priceput că știrbii, inculții și putiniștii votează cu Simion, să aruncăm o privire și asupra categoriilor de salvatori care extrag radicalul din 121.
1. Oengiștii, acele furnici moderne ce cântă la chitară
Abonați la finanțări, granturi, pișcoturi pe filiera UE, fie direct, fie ca subcontractori ai unor ONG-uri europene mai mari. Implicați în tot soiul de proiecte de popularizare a ecologiei, culturii civice, jurnalismului „independent” etc. Sunt peste 125.000 de ONG-uri, puneți minim 3 membri la fiecare... Nu toate ONG-urile sunt căpușe pe fonduri europene, dar majoritatea sunt. Ei se tem că „izolaționistul” Simion îi lasă șomeri sau, cel puțin, îi bagă la cură de slăbire.
2. Intelectuali umaniști, declarați, în formare sau doar aspiranți
Cei care absorb în extaz flatulențele provenite din zona Pleșu, Liiceanu, Patapievici, Cărtărescu, Rebengiuc... Pe vremuri erau cu Alianța Civică, apoi cu Alianța DA și Băsescu, au trecut la Iohannis și fan clubul Kovesi, iar acum degustă matematici fine. Cei care, din patru în patru ani, ne sperie că mai avem „o singură șansă”. Deși văd că de fiecare dată au primit recomandări catastrofale de la idolii lor, tot în gura lor se uită, dintr-un soi de elitism care pentru ei a devenit rețetă de viață. De cât să aibă dreptate cu Georgescu, preferă să se înșele constant cu Cărtărescu și protejații lui care, nu-i așa, au „stil”. Deși se cred sofisticați, în materie de politică operează fără nuanțe. Alegerile din ultimii 20 de ani au fost pentru ei între alb și negru, bun și rău, comunist-anticomunist, proeuropean-putinist, profesor-golan.
3. Corporațiștii, oameni-lanternă în întunericul evului mediu suveranist
Buni să beculească în Piața Victoriei, montați pe anti-corupție, deși, dacă e să le arăți cum corporația lor ascunde profitul prin paradisuri fiscale, o iau ca pe un compliment. Pentru ei, patriotismul economic înseamnă corporatism la cură de slăbire, șomaj, ciuciu city break și team building cu șanse rezonabile de sex. Nici nu își dau seama că după colț îi așteaptă AI Georgescu și că arta PowerPoint-ului nu îi mai protejează mult, chiar și cu Nicușor la Cotroceni.
4. Sinecuriști mici și mari, calfe și zidari
Pot fi din zona bugetară (în special din justiție, veritabili bugetari de lux), servicii (ăștia au devenit un soi de parazit care amenință să omoare gazda—România), din media plătită de la buget sau pe filiera UE pentru reporteri „independenți” și influenceri de bine, antreprenorii abonați la contractele cu statul PSD-PNL și neamurile lor neadormite.
Per total, nu sunt deloc puțini, dar nu sunt nici pe departe majoritari. De aia încearcă să aducă votanți noi colindând prin licee, iar simultan să sperie cu apocalipsa financiară votanții suveraniști mai slabi de înger, pentru a-i determina să stea acasă pe 18 mai.
Observați că mare parte dintre cei enumerați, deși invocă principii și idei înalte, au de apărat interese materiale meschin de palpabile. Niște plicușori bani. Restul sunt amețiți cu duhul, deși ei sunt primii dispuși să arate proștii cu degetul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu