Cer drept la replica Romaniei Libere, ziarul unde lucrez!

Motto: Draga Petrom, imi dai voie sa te pup in fund?

Initial, articolul pe care il gasiti atasat la final a fost scris in 21 februarie pentru Romania libera  (varianta print) ce urma sa apara in 22 februarie si poarta titlul: "Petrom, are profit record. Va plati dividende record?". Am selectat pentru blogul personal chintesenta materialului, am plecat acasa si credeam ca de aici nu mai urmeaza nimic. Ma inselam. In varianta on-line, in care se preia seara varianta finala a textelor pentru print, vad cate ceva schimbat, prin locurile esentiale. Sare in ochi titlul "Petrom, profit record, taxe si impozite pe masura", onor conducerii editoriale a ziarului. Ok, cred ca e dreptul ei sa dea titlul, nu insa sa cosmetizeze continutul pentru a da bine. Povestea transformarii titlului si a metamorfozei continutului e insa simpatica si imi permit sa o rezum-cred ca e dreptul meu, cel putin aici nu trebuie sa cer bun de tipar. Asta pentru ca, din pacate, nu doar titlul articolului s-a schimbat; au disparut pasaje, s-a reorganizat informatia iar modul in care tratez materialele despre Petrom ("fara entuziasm") nu mi se imputa prima data. 

Revin. In discutiile de joi mi s-au reprosat cateva lucruri in biroul sefului:

-Ma axez prea mult pe pretul la care compania produce barilul. 
-Scot implicit in vedere diferenta dintre acesta si cel la care se comercializeaza. -Este evident ca nu iubesc compania asta. 
-Nu zic nimic de faptul ca diferenta in cauza nu reprezinta profit brut pentru companie, mai sunt si costurile cu redeventa, amortizarile, etc. 

Mi s-a sugerat sa:

-Daca pomenesc de pretul de productie al barilului echivalent petrol in chapeau (15 dolari, in medie, pentru titei si gaze-cum vedeti mai jos), sa scriu neaparat ce valoare o au taxele si impozitele virate statului de companie, pentru echilibrare. 
-Sa spun obligatoriu ca efectele pretului de productie, foarte mic, sunt diluate de redevente (3-13% in cazul Petrom), amortizari, provizioane, marketing, etc.

Cu strangere de inima-ce sa-i faci, presa trece printr-o perioada grea, de compromisiuri- am inghitit broasca si am introdus informatia cu veniturile din taxe si impozite in chapeau, desi lipsita de relevanta in context (vorbeam in articol de profitabilitatea companiei si resorturile ei, va amintiti?) am pus si mentiunea legata de costurile cu redeventa, etc atragand atentia ca profitul brut nu vine din diferenta dintre pretul de productie si cel de comercializare, ca mai sunt factori de diluare.

Ce vad in varianta "bun de tipar", care avea sa apara in 22 februarie si in print?

1. Titlul capata o nuanta PR-istica evidenta. 
2 Din "chapeau" -partea introductiva de la inceput textului, ce rezuma ideile prezentate- dispare orice referire la pretul de productie al barilului, chintesenta obtinerii rezultatelor record din ultima vreme de catre Petrom (ma rog, plus redeventa mica)
3. Articolul incepe cu declaratiile Marianei Gheorghe, plasate in partea de final anterior, dar fara observatia mea privind sugestiile transparente ale conducerii Petrom transmise autoritatilor privind noul nivel al redeventei ce va fi stabilit din 2014.
4. Lipsesc mentiunile mele legate de profitul record, si conditiile in care a fost obtinut (redevente inca mici). 

Asta mi s-a parut mai greu de inghitit, mai ales ca nu este prima disputa dintre mine si conducerea editoriala a ziarului privind modul in care se scriu articolele despre Petrom (articolele despre compania energetica sunt supervizate de redactorul-sef). La precedentul articol, prin noiembrie, care trata favoarea facuta de autoritati Petrom in ceea ce priveste gazul utilizat in centrala de la Brazi (procent mai mare din gazul romanesc fata de structura cosului) mi s-a reprosat ca:

-nu am viziune de dreapta, precum ziarul
-nu incurajez mediul de afaceri local care sustine prin taxe si impozite , etc....
-din articolele mele nu razbate entuziasmul
-copiez puncte de vedere de stanga precum cele din...ZF! (ei tratasera subiectul mai critic in acea zi)

Atunci, varianta initiala a textului a fost considerata nepublicabila. Am scris inca una care a fost de asemenea considerata incorecta..... Pana la urma n-a mai intrat nimic in ziar, dar a scris un coleg la cateva zile acelasi articol intr-o forma ..adecvata. Puteti aprecia articolul scris initial despre profitul Petrom, "stirea zilei". Il pun pentru a sublinia stilul echilibrat (in opinia mea) in care se trateaza subiectul. Se pare insa ca in starea in care se afla presa romaneasca, prea mult echilibru te poate impiedica sa facturezi la un moment dat publicitate, intr-o forma sau alta (pe ziar, pe firma ta, etc). Interesul public trece inevitabil dupa cel comercial, al platitorului sau incasatorului de reclama. Si, ironia sortii, poti asista la asta cand ai aproape 2 luni de intarziere la salariu. 
  
In alta ordine de idei, nu m-au dat (inca) afara. Domnule Turturica, pot fi util semnand "Cristian Dogaru" viitoarele comunicate Petrom! Altfel, sunt de 13 ani in meseria asta. Am fost subaltern, am fost si sef. Niciodata nu am intrat in esenta textelor pentru a le coafa PR-istic si nu mi s-a umblat pe text, altfel decat indreptand erori de logica, stil, exprimare. Titluri am schimbat si mi s-au modificat ,dar pastrand logica articolului (nu propui titlul "imi place verdele" si apare "ce frumos e galbenul" cum tocmai am patit eu la Romania Libera). Cum ar fi sa cer drept la replica ziarului unde lucrez? Transformarea unui articol neutru intr-unul cu tente PR-istice, fără acordul autorului, nu intra la prejudicii de imagine? 

Gasiti mai jos trei variante ale articolului cu pricina. Prima este cea trimisa redactorului sef pentru avizare (la cererea sa), prin e-mailul de serviciu. A doua, este varianta trimisa la DTP dupa includerea sugestiilor sale,-ce credeam eu ca este varianta finala. A treia, este varianta care apare in ziar (print-vineri 22 februarie si on-line-in seara zilei de 21 februarie), dupa modificarile operate de conducerea editoriala.

1.

Petrom are profit record. Va plăti dividende-record?

Cu un profit de aproape 1,2 miliarde dolari în 2012 și o creștere a vânzărilor cu 16%, OMV Petrom și-a depășit încă o dată recordul personal. Cu prețurile la țiței și gaze încă “sus” pe plan internațional și costuri de producție de 15 dolari/baril echivalent petrol profitabilitatea afacerii este asigurată.

 Creșterea profitului cu 5% anul trecut se reflectă și în așteptările acționarilor privind fondul de dividende. Se va păstra rata de distribuție din 2012 (46%), când la un profit de 0,066 lei acțiune s-au plătit 0,031 lei? Probabil că da, sau în orice caz una apropiată, iar un prim indiciu vine odată cu cifra avansată de companie pentru investiții în 2013-1 miliard euro, comparabilă cu cea din 2012 (1,1 miliarde). Trei lucruri ne-au reținut atenția în raportul Petrom de azi asupra rezultatelor pe 2012.

Primul este costul de producție pentru hidrocarburi. Pentru țițeiul, gazele naturale și “condensatul” extrase compania plătește în medie 15,37 dolari/baril, potrivit raportului transmis bursei. Tot din raport reiese că prețul țițeiului practicat la nivelul grupului anul trecut de OMV a fost de 94 dolari (țițeiul Ural a avut o medie de 110 dolari în 2012). În ceea ce privește gazelele naturale, vândute pe piața internă, ANRE impune un tarif de 143 dolari/1.000 mc producătorilor autohtoni (față de 442 dolari/1000 mc pentru gazele de import). Aici marja de profit pare mică (din calculele noastre reiese un cost de 0,09 dolari la extracție și 0,14 la vânzare dar probabil că aceasta va crește după liberalizarea completă a pieței-în 2014 pentru consumatorii industriali și 2018 pentru cei casnici). Cum se vede, compania are toate argumentele pentru a obține și în 2013 sau 2014 profituri în jurul a 1 miliard euro, la valoarea actuală a redevențelor.

A doua observație importantă ce rezultă din raportul transmis bursei este nivelul rezervelor. Petrom vorbește de rezerve totale dovedite de 775 milioane barili echivalent petrol (bep) sau de 1.091 milioane bep în cazul rezervelor dovedite și probabile. La producția din 2012, de 67 milioane bep, ar rezulta încă 11,5 ani de actvitate de extracție. Bineînțeles, făcând abstracție de rezervele din Marea Neagră ce urmează să fie exploatate, probbail, spre  sfârșitul celor “dovedite”. În sfârșit, producția de energie electrică a centralei  de la Brazi a Petrom atinge deja 6% din piața internă.

În precedentul exerciţiu financiar, Petrom a consemnat un profit net de 3,759 miliarde lei (3,953 miliarde lei în 2012) şi vânzări de 22,614 miliarde lei.

Declarații de intenții

"După o perioadă recentă caracterizată prin preţuri volatile ale ţiţeiului şi incertitudine macroeconomică, 2012 a fost un an de relativă stabilitate, cu performanţă operaţională şi financiară foarte bună pentru Petrom", spune directorul general al Petrom, Mariana Gheorghe, în raportul de prezentare a rezultatelor înregistrate anul trecut. "Am iniţiat cel mai mare program de seismică 3D din sectorul românesc al Mării Negre, în ape de mare şi mică adâncime. În 2013 vom continua să ne concentrăm eforturile pe excelenţa operaţională, stabilizarea volumelor de producţie şi valorificarea oportunităţilor de creştere prin intermediul lucrărilor de explorare şi al achiziţiilor de licenţe de explorare. În acest scop, una dintre priorităţile noastre o reprezintă dialogul cu autorităţile pentru definirea unui cadru fiscal şi de reglementare pe termen lung, stabil şi rezonabil (atenționare legată de viitorul nivel al redevențelor ce urmează să se aplice din 2014; firesc Petrom l-ar vrea bătut în cuie pentru o perioadă mai lungă și nu în creștere abruptă față de nivelul actual, n.n ), condiţie esenţială pentru efectuarea investiţiilor semnificative şi pe termen lung necesare în industria de ţiţei şi gaze" subliniază aceasta. Compania este controlată de grupul OMV, care deţine 51,01% din acţiuni, în timp ce statul român are prin Ministerul Economiei 20,64% din titluri. În acţionariat se mai regăseşte Fondul Proprietatea, cu o participaţie de 20,11%, BERD cu 2,03%, iar restul acțiunilor sunt listate la bursă.

2. 

Petrom are profit record. Va plăti dividende-record?

Cu un profit de aproape 1,2 miliarde dolari în 2012 și o creștere a vânzărilor cu 16%, OMV Petrom și-a depășit încă o dată recordul personal. Cu prețuri medii de producție la țiței și gaze de 15 dolari/baril echivalent petrol profitabilitatea afacerii pare asigurată. Din taxe și impozite aferente activității Petrom s-au strâns anul trecut peste 2,5 miliarde dolari.

Creșterea profitului cu 5% anul trecut se reflectă și în așteptările acționarilor privind fondul de dividende. Se va păstra rata de distribuție din 2012 (46%), când la un profit de 0,066 lei acțiune s-au plătit 0,031 lei? Probabil că da, sau în orice caz una apropiată, iar un prim indiciu vine odată cu cifra avansată de companie pentru investiții în 2013-1 miliard euro, comparabilă cu cea din 2012 (1,1 miliarde). Trei lucruri ne-au reținut atenția în raportul Petrom de azi asupra rezultatelor pe 2012.

Primul este costul de producție pentru hidrocarburi. Pentru țițeiul, gazele naturale și “condensatul” extrase compania plătește în medie 15,37 dolari/baril, potrivit raportului transmis bursei. Tot din raport reiese că prețul țițeiului practicat la nivelul grupului anul trecut de OMV a fost de 94 dolari (țițeiul Ural a avut o medie de 110 dolari în 2012). În ceea ce privește gazelele naturale, vândute pe piața internă, ANRE impune un tarif de 143 dolari/1.000 mc producătorilor autohtoni (față de 442 dolari/1000 mc pentru gazele de import). Aici marja de profit pare mică (din calculele noastre reiese un cost de 0,09 dolari la extracție și 0,14 la vânzare dar probabil că aceasta va crește după liberalizarea completă a pieței-în 2014 pentru consumatorii industriali și 2018 pentru cei casnici). Pentru fair play, trebuie subliniat că diferența dintre prețul de producție și cel de vânzare nu reprezintă automat marja de profit a Petrom, ca în orice afacere apar costuri cu amortizări, deprecieri, redevențe, marketing,etc. Compania are însă toate argumentele pentru a obține și în 2013 sau 2014 profituri în jurul a 1 miliard euro, la valoarea actuală a redevențelor.

A doua observație importantă ce rezultă din raportul transmis bursei este nivelul rezervelor. Petrom vorbește de rezerve totale dovedite de 775 milioane barili echivalent petrol (bep) sau de 1.091 milioane bep în cazul rezervelor dovedite și probabile. La producția din 2012, de 67 milioane bep, ar rezulta încă 11,5 ani de actvitate de extracție. Bineînțeles, făcând abstracție de rezervele din Marea Neagră ce urmează să fie exploatate, probbail, spre  sfârșitul celor “dovedite”.

În sfârșit, după începerea exploatarii comerciale in august 2012, trimestrul patru  a reprezentat primul trimestru în care centrala electrică de la Brazi a fost în operare întreaga perioadă. Productia netă totală de energie electrica a fost atunci de 0,75 TWh, acoperind deja 5% din productia românească de electricitate. Pe piața reglementată producția centralei a fost vândută în proporție de 45%.

În precedentul exerciţiu financiar, Petrom a consemnat un profit net de 3,759 miliarde lei (3,953 miliarde lei în 2012) şi vânzări de 22,614 miliarde lei.

Declarații de intenții

"După o perioadă recentă caracterizată prin preţuri volatile ale ţiţeiului şi incertitudine macroeconomică, 2012 a fost un an de relativă stabilitate, cu performanţă operaţională şi financiară foarte bună pentru Petrom", spune directorul general al Petrom, Mariana Gheorghe, în raportul de prezentare a rezultatelor înregistrate anul trecut. "Am iniţiat cel mai mare program de seismică 3D din sectorul românesc al Mării Negre, în ape de mare şi mică adâncime. În 2013 vom continua să ne concentrăm eforturile pe excelenţa operaţională, stabilizarea volumelor de producţie şi valorificarea oportunităţilor de creştere prin intermediul lucrărilor de explorare şi al achiziţiilor de licenţe de explorare. În acest scop, una dintre priorităţile noastre o reprezintă dialogul cu autorităţile pentru definirea unui cadru fiscal şi de reglementare pe termen lung, stabil şi rezonabil (atenționare legată de viitorul nivel al redevențelor ce urmează să se aplice din 2014; firesc Petrom l-ar vrea bătut în cuie pentru o perioadă mai lungă și nu în creștere abruptă față de nivelul actual, n.n ), condiţie esenţială pentru efectuarea investiţiilor semnificative şi pe termen lung necesare în industria de ţiţei şi gaze" subliniază aceasta. Compania este controlată de grupul OMV, care deţine 51,01% din acţiuni, în timp ce statul român are prin Ministerul Economiei 20,64% din titluri. În acţionariat se mai regăseşte Fondul Proprietatea, cu o participaţie de 20,11%, BERD cu 2,03%, iar restul acțiunilor sunt listate la bursă.

3. 

Petrom - profit-record, taxe şi impozite pe măsură

Cu un profit de aproape 1,2 miliarde dolari în 2012 şi o creştere a vânzărilor cu 16%, OMV Petrom şi-a depăşit încă o dată recordul. Din taxele şi impozitele aferente activităţii Petrom, la bugetul de stat au intrat, anul trecut, peste 2,5 miliarde dolari.

Petrom a înregistrat anul trecut un profit record, de 3,946 miliarde lei (885,5 milioane euro), în creştere cu 5%, iar vânzările au urcat cu 16%, la un nou maxim, de 26,258 miliarde lei (5,892 miliarde euro), în principal datorită evoluţiei pozitive a preţurilor produselor petroliere, deşi cantităţile comercializate au fost mai mici.
„După o perioadă recentă, caracterizată prin preţuri volatile ale ţiţeiului şi incertitudine macroeconomică, 2012 a fost un an de relativă stabilitate, cu performanţă operaţională şi financiară foarte bună pentru Petrom", spune directorul general al Petrom, Mariana Gheorghe, în raportul de prezentare a rezultatelor înregistrate anul trecut. "Am iniţiat cel mai mare program de seismică 3D din sectorul românesc al Mării Negre, în ape de mare şi mică adâncime.
În 2013 vom continua să ne concentrăm eforturile pe excelenţa operaţională, stabilizarea volumelor de producţie şi valorificarea oportunităţilor de creştere prin intermediul lucrărilor de explorare şi al achiziţiilor de licenţe de explorare. În acest scop, una dintre priorităţile noastre o reprezintă dialogul cu autorităţile pentru definirea unui cadru fiscal şi de reglementare pe termen lung, stabil şi rezonabil, condiţie esenţială pentru efectuarea investiţiilor semnificative şi pe termen lung necesare în industria de ţiţei şi gaze", a subliniat aceasta.
Trei lucruri reţin atenţia în raportul Petrom de azi asupra rezultatelor pe 2012.
Primul este costul de producţie pentru hidrocarburi. Pentru ţiţeiul, gazele naturale şi “condensatul” extrase compania plăteşte în medie 15,37 dolari/baril, potrivit raportului transmis bursei. Tot din raport reiese că preţul ţiţeiului practicat la nivelul grupului anul trecut de OMV a fost de 94 dolari (ţiţeiul Ural a avut o medie de 110 dolari în 2012).
Evident, diferenţa dintre preţul de producţie şi cel de vânzare nu reprezintă marja de profit a Petrom, deoarece la costurile de producţie se adăugă toate celelalte, inerente oricărei operaţiuni comerciale. Cu toate acestea, compania are toate argumentele pentru a obţine şi în 2013 sau 2014 profituri consistente.
În ceea ce priveşte gazele naturale, vândute pe piaţa internă, ANRE impune un tarif de 143 dolari/1.000 mc producătorilor autohtoni (faţă de 442 dolari/1.000 mc pentru gazele de import). Aici marja de profit pare mică (din calculele noastre reiese un cost de 0,09 dolari la extracţie şi 0,14 la vânzare, dar probabil că aceasta va creşte după liberalizarea completă a pieţei-în 2014 pentru consumatorii industriali şi 2018 pentru cei casnici).
A doua observaţie importantă ce rezultă din raportul transmis bursei este nivelul rezervelor. Petrom vorbeşte de rezerve totale dovedite de 775 milioane barili echivalent petrol (bep) sau de 1.091 milioane bep în cazul rezervelor dovedite şi probabile. La producţia din 2012, de 67 milioane bep, ar rezulta încă 11,5 ani de activitate de extracţie. Bineînţeles, făcând abstracţie de rezervele din Marea Neagră.
Şi ultima observaţie - după începerea exploatării comerciale, în august 2012, trimestrul patru a reprezentat primul trimestru în care centrala electrică de la Brazi a fost în operare întreaga perioadă. Producţia netă totală de energie electrica a fost atunci de 0,75 TWh, acoperind deja 5% din producţia românească de electricitate. Pe piaţa reglementată, producţia centralei a fost vândută în proporţie de 45%.
În precedentul exerciţiu financiar, Petrom a consemnat un profit net de 3,759 miliarde lei (3,953 miliarde lei în 2012) şi vânzări de 22,614 miliarde lei.
Creşterea profitului cu 5% anul trecut se reflectă şi în aşteptările acţionarilor privind fondul de dividende. Se va păstra rata de distribuţie din 2012 (46%), când la un profit de 0,066 lei acţiune s-au plătit 0,031 lei? Probabil că da sau, în orice caz una apropiată, iar un prim indiciu vine o dată cu cifra avansată de companie pentru investiţii în 2013 - 1 miliard euro, comparabilă cu cea din 2012 (1,1 miliarde).
Petrom este controlată de grupul OMV, care deţine 51,01% din acţiuni, în timp ce statul român are prin Ministerul Economiei 20,64% din titluri. În acţionariat se mai regăseşte Fondul Proprietatea, cu o participaţie de 20,11%, BERD cu 2,03%, iar res­tul acţiunilor sunt listate la bursă.

 

Cresterea redeventelor Petrom e salutara, anuntul anticipat al majorarii lor drastice,“ca in statele arabe”, e o prostie

Ce va face o companie cu un castig de aproape un miliard de euro in 2011 anuntata ca se profileaza la orizont o scadere semnificativa a marjei sale de profit, ce dividende va mai da pana in 2014 (nu uitati, statul mai are inca 20% din Petrom)? Si cat de usor isi va mai vinde statul din participatia sa (n-a reusit anul trecut, cand declaratiile la adresa Petrom nu erau razboinice precum in anul electoral 2012) in conditiile in care anuntam cu surle si trambite cresterea spectaculoasa a redeventelor? In loc sa taca si sa faca la momentul potrivit mutarea-surpriza tragand beneficiile care se mai pot trage pana atunci, statul anunta prin gura Presedintelui ca va razbuna usturator unoarea automobilistilor (apropo, decizia nu apartine oare viitorului Guvern, rezultat dupa alegerile din noiembrie?). Cat e miza economica, cat e miza electorala aici?

Evenimentul Zilei are azi un articol bun despre nivelul redeventelor in lume. Nu trebuie repetat insa ca stam prost la capitolul asta, o stim deja. Redevente mici, preturi mari la pompa, marje maxime de profit pentru OMV. Ce a facut toti acesti ani cu profitul sau gras Petromul? L-a transformat cumva in dividende ca sa ia si statul fraierit partea sa (inainte de aparitia Fondului Proprietatea in schema, cota statului era de aproximativ 40% din actiunile SNP, dublu fata de cat are acum)? Rareori. S-a pus pe investitii, a cumparat lanturi de beninarii de la compania-mama, ma rog, l-a ascuns cu pricepere ca sa nu il imparta. Majorarea redeventelor e salutara acum, in ceasul al 12-lea (nu uitati, mai avem rezerve de titei pentru 10-15 ani, in functie de cine le estimeaza). Sigur, pentru OMV ar pica bine si un scenariu de genul “lasam redeventele pe loc sau le cosmetizam doar, inca 9-10 ani, si dupa aia le majoram draconic, sa-i usture pe austrieci”, cand nu vom mai avea pe ce sa le aplicam (a, sa nu uit, e cu atat mai grabnica majorarea redeventelor cu cat Petrom are carne “proaspata”, a gasit gaze in Marea Neagra!).

Nimeni nu contesta, cred, oportunitatea majorarii redeventelor. Surprinde insa tam-tam-ul cu care se anunta asta. E un fel de razboi declarat OMV cu doi ani mai devreme, spunand “la revedere” partii de dividende aferente unui profit gras in 2011 si vanzarii la un pret bun prin bursa a pachetului de 9,84% pe care statul a mai incercat s-o faca anul trecut (cat vom incasa pe respectivele actiuni dupa majorarea efectiva a dividendelor? de ce nu ne grabim sa vindem acum, cand si pietele de capital si-au mai revenit?). Exista beneficii insa in plan electoral. E bine sa plangi pe umarul alegatorului si sa anunti ca ii vei face dreptate. Ca un facut, tot acum in an electoral ne pregatim pentru confiscarea averilor ilicite si de modificarea Constitutiei pentru a subtia la 300 numarul de parlamentari (pana acum ce-au pazit autoritatile?). Sper insa sa nu vedem cum, in buna traditie romaneasca, din frecarea ridichei Petrom se alege praful dupa alegeri. Oricum, politica de crestere a redeventelor o face viitorul Guvern nu Cotroceniul. Altfel, am remarcat ca la capitolul redevente ridicole Presedintele a inclus in declaratia sa recenta titeiul, gazul si..pietrisul. De minerit, nimic?

PS: Un argumetn hilar ieri din gura sefei Petrom, Mariana Gheorghe, in discutia despre majorarea redeventelor:“preturile vor fi afectate corespunzator cu nivelul de fiscalitate". Adica, majorati voi majorati, ca noi vom baga redeventa in pret. OMV-Petrom uita insa ca nu se afla in pozitia de monopol pe piata, chiar daca uneori se intelege cu competitorii sai sa actioneze ca atare (vezi amenda recenta de la Consiliul Concurentei). Adica ce, daca dublam redeventele la titei o sa avem cea mai scumpa benzina din Europa? Asta dupa ce ne pregatim sa liberalizam preturile la gaze ca sa poata vinde OMV gaz romanesc la pretul celui rusesc (sau peste, cine stie, daca majoram redeventa si la gaz?)

OMV a gasit gaze in Marea Neagra. Ura, sa ne pregatim sa le crestem redeventele!

O regula de bun simt ar spune ca n-ai de ce sa liberalizezi pretul la gaze cat timp nu cresti redeventele ridicole pe care le plateste Petrom in acest moment (vezi in consecinta profitul de 1 miliard de euro obtinut in 2011 inainte de ..amenda Consiliului Concurentei). Acum, OMV a gasit ditamai zacamantul in Marea Neagra (ce coincidenta, stirea a venit imediat dupa anuntarea rezultatelor fulminante pe 2011, ce convenabil pentru cei care aveau niste profit de marcat, nu?). Daca pana acum am fost tinuti pe loc de prevederile contractuale, dupa 2014 putem “actualiza” insa redeventele Petrom tinand cont de cantitatile suplimentare de gaz ce pot fi exploatate de companie, de marja consistenta de profit pe care au avut-o asigurata austriecii pana acum si de viitoarea liberalizare a pretului la gaze ce va obliga statul sa subventioneze o parte dintre facturile populatiei.

Redeventele pe titei si gaze variaza intre 3,5-13,5% din valoarea productiei brute, fiind in medie de aproximativ 6% pe titei si sub 9% pentru gazele naturale. Daca ne raportam la ce se mai intampla prin Europa in chestiunea asta ar trebui sa fie cel putin duble (iar daca privim la lumea araba ar trebui sa creasca de cateva ori-vezi Libia inainte de “eliberare” de pilda). Nu insist, s-a scris destul de mult pe tema asta. Contractul de privatizare a fost pagubos din start, cu jumatate din rezervele de gaze oferite ca “bonus” si redeventa inghetata 10 ani. Iata ca acum ne apropiem de momentul dezghetului. Preturile la titei si gaze s-au dezghetat de mult (ce pacat ca firma care a asigurat consultata in momentul privatizarii n-a anticipat cresterile ce urmau, ghinion Romania!) iar compania a descoperit gaze naturale in Marea Neagra, de cateva ori productia anuala interna.

In prezent, OMV preseaza de zor pentru liberalizarea pretului la gaze cu avocatul FMI in spate. Ar vrea sa vanda romanilor la pret de gaze...rusesti, asa cum si titeiul scos cu vreo 20 de dolari/baril e vandut la pret international. Statul va trebui sa subventioneze in curand facturile nevoiasilor (probabil din 2015) si cea mai sigura sursa pentru asta ar fi tocmai redeventele majorate pentru OMV. Cum ne jucam cartile in 2014? Sa speram ca “liberalizarea” redeventelor Petrom va fi una dintre temele campaniei prezidentiale din 2014 cu care se suprapune. Asta pentru ca dezbaterea generata sa reduca riscul unui nou plocon pasat austriecilor. Intre timp, statul va reincerca sa-si vanda un pachet minoritar prin bursa dupa esecul de anul trecut. Daca chiar vrem sa taxam in sfarsit capitalul austriac din energie cum... merita, poate n-ar trebui sa ne limitam la 10%. In definitiv, OMV s-a priceput mai mereu sa ascunda profitul pentru a nu-l imparti cu minoritarii acordand divindende (vezi benzinariile prealuate de Petrom de la compania-mama, politica “ambitioasa” de investitii, etc). Nu exclud ca in 2012 si 2013 OMV sa faca exceptii si sa vireze o parte mai mare din profit spre fondul de dividende, in scopul de a-si imbunatati imaginea si a obtine o redeventa mai mica, dar cine ii mai crede acum?

Pana atunci, sa remarcam o coincidenta: marea descoperire de gaze din Marea Neagra a fost anuntata intamplator chiar in ziua profitului record raportat de companie la bursa. Marcati, baieti, marcati (ati observat si articolele din presa de specialitate gen “cine a cumparat o actiune SNP la inceputul anului are acum un castig de peste 30%”?).

Statul da 10% din Petrom, acum la pretul corect. Domnu’Boc, dati drumul si la un pachetel din Romgaz pana nu vin iar criza si FMI, bine?

Iata ca avem si o privatizare prin bursa. Sunt doar firimituri din Petrom-ce sa-i faci-pe cine ar fi interesat ca cedarea controlului companiei sa se faca la pretul stabilit de piata? (cum, pe contribuabil? ha,ha, ha!). Statul face una dintre putinele sale tranzactii la un pret corect, prin bursa, renuntand partial la postura de Popa Prostu la care il condamna oricum majoritarul (va amintiti de cumpararea benzinariilor OMV de catre Petrom, cu ceva ani in urma?). Banii vor avea probabil aceeasi soarta ca cei obtinuti din vanzarea BCR, dar cel putin sunt scosi din cosul OMV care-i clocea in principal pentru sine si vin sa acopere niste gauri in locul unor noi si previzibile imprumuturi guvernamentale. Ar trebui repetata figura si in cazul altor pachete minoritare?

In criza, statul trebuie sa se imprumute de undeva pentru a asigura salariile bugetarilor si serviciile negociate in contractul social. Apar deci FMI, Banca Mondiala si alte institutii cu multe initiale. Acum, daca oamenii astia iti dau bani, trebuie sa puna niste conditii sa se asigure ca ii si recupereaza, nu? (asa se justifica elegant viitoarele privatizari si taieri in carne vie). Ce poate sa faca statul? Sa renunte la companiile unde este majoritar (si care de bine ce sunt capusate merg in pierdere), de preferat cele care au in spate utilitati sau resurse naturale sau sunt monopoluri cu infrastructura deja construita . Adica petrol, gaze, distributie de electricitate, transport de marfa, etc.

N-am auzit pe cineva de la FMI sa ceara de pilda privatizarea transportului public urban, RADET, etc, ca sa nu zic a azilelor de batrani, centrelor pentru handicapati, cantinelor sociale, etc desi si astea sunt foarte prost administrate de stat, nu? Dupa stabilirea activului ce urmeaza a fi privatizat, urmeaza un raport de evaluare pentru a aproxima pretul tranzactiei, raport care, absolut intamplator, subevalueaza compania de stat, rezervele sale, potentialul sau real (vezi aici). Tranzactia nu se face niciodata prin bursa, altfel concurentii viitorului castigator al pachetului majoritar ar putea sa urce pretul pana la o valoare onesta, ceea ce ar reduce dramatic comisionul de succes al partii romane ce parafeaza vanzarea, corect? Ba mai mult, nici asa subevaluata cum se ofera afacerea la vanzare, cumparatorul nu plateste mereu integral contravaloarea pachetului majoritar. De exemplu, la Petrom, austriecii au platit 33%, apoi au ajuns in postura de control printr-o majorare de capital la care statul n-a mai participat (exercitiu de imaginatie: ce parere aveti, daca OMV ar fi cumparat initial 51%, pachetul de 10% pe care il vinde acum Guvernul Boc ar fi valorat semnificativ mai putin decat in cazul de fata?). Pentru amuzament, aici aveti un extras din presa vremii care comenta extaziata tranzactia OMV-Petrom.

Uite ca poate fi contrazis si FMI-ul!
Dupa ce statul s-a imprumutat de la institutiile internationale doar ca BNR-ul sa poata elibera usurat rezervele minime obligatorii pentru banci, ma asteptam ca sugestiile FMI de eficientizare a activitatii Guvernului prin obtinerea de fonduri suplimentare din privatizari sa fie urmate cu slugarnicie. Ei bine, uite ca poate fi refuzat si mister FMI. Marile privatrizari asteptate, gen Romgaz, sunt de fapt vanzari de pachete minoritare (acum Petrom, poate Romtelecom mai tarziu) iar managementul neperformant din companiile de stat ar putea fi inlocuit de management strain, o solutie ideala pentru a nu mai privatiza pentru vecie profiturile companiilor de stat prin vanzarea lor, doar pentru a anula niste pierderi temporare rezultate din management gaunos (vezi Sidex).

Eu sper ca si Oltchim sa intre in aceasta categorie chiar si in ceasul al 12-lea (poate ca eternul domn Roibu ar trebui inlocuit mai intai din scaunul de manager iar compania privatizata doar daca viitorul manager, roman sau strain, da gres in incercarea de aducere a Oltchimului pe profit). Pastrarea CEC-ului ca banca de stat s-a dovedit salutara in contextul crizei financiare, asa cum un Petrom de stat ar fi oferit un pret mai suportabil in interiorul unui anumit cos de consum (sa extragi petrol la costuri de 20 dolari/baril si sa il vinzi cu 90 dolari, ca si cum l-ai importa, asta da afacere!), cum se intampla acum la Romgaz.

Mai vindem ceva din casa?
Marile companii stiu sa ascunda bine profitul pentru a nu fi impozitat (vezi Rompetrol care a reusit constat sa ramana pe pierdere), mai ales cand statul este actionar important si ar trebui sa imparta cu el dividendele. Fara speranta unor mari castiguri viitoare din dividende, cu posibilitatea unor majorari de capital care sa-i reduca si mai mult cota si cu pretul corect oferit de bursa pentru detinerile sale, statul face o afacere buna vanzand pachete minoritare. Probabil ca banii nu vor fi folositi mai cu cap decat la privatizarea BCR, dar cel putin se mai umplu temporar niste gauri din buget, se micsoreaza riscul solicitarii unor noi imprumuturi de urgenta, unde conditiile pot fi inrobitoare (vezi ce pateste Grecia).

Pentru a nu mai avea insa surprize neplacute cu viitorii consultanti, firme de avocatura, la o eventuala privatizare viitoare cu cutitul la os si pret subevaluat, ar fi bine ca statul sa listeze cat mai repede pachete minuscule din companiile importante care i-au mai ramas. Un 5% din Romgaz pe bursa, din Hidroelectrica, etc ar da un reper de pret important si ar genera un imbold spre transparenta si eficienta conducerii acestor firme de stat.

PS1: Uitasem de remarca de Gaga a Primului Ministru: “vom lua pe 10% din Petrom cat a luat Adrian Nastase pe pachetul de control”. O sa dea bine in campania electorala dar viata, alta piata coane Fanica. E ca si cum ai spune “prostilor care ati vandut apartamente in 2004, uite cum iau eu pe sufragerie cat ati fi luat voi pe toata casa cu 3 camere”. In 2004 Petrom era o firma capusata, cu profit mic, si multipli de evaluare la bursa pe masura (PER). S-a schimbat managementul, s-au schimbat si indicatorii bursieri, cum se poate intampla si la Oltchim.

PS2: O coincidenta fericita: cu cateva zile inaintea demararii vanzarii prin bursa a pachetului de 10% din Petrom, Fitch acorda Romaniei calificativ “investment grade”, largind bulevardul eventualilor investitori institutionali interesati de actiuni. Aferim!