Concediaza-ti administratorul de fond. Esti inclus fara voia ta in turma oilor sacrificate la bursa

Un fond mutual de actiuni reprezinta chintesenta comportamentului de turma desi isi vinde imaginea folosindu-se de pretinsa experienta a administratorilor. Fondul are un varf de subscrieri cand bulele stau sa se sparga si se confrunta cu un val de retrageri cand bursele ating minimele. Gluma proasta e ca trebuie sa platesti lunar pentru privilegiul de a fi expus emotivitatii grosului “colegilor investitori”.

Un fond mutual este o masina de facut bani. Trebuie sa incaseze comisioane de administrare lunare (cam 0,2-0,3% din activul net) iar performantele sunt in plan secund:vin-bine, nu vin-asta e (de regula administratorii prefera sa se insele in turma decat sa aibe dreptate in mod separat, asa ca rezultatele sunt asemanatoare-fondurile cresc mai putin decat piata cand verdele predomina si scad mai mult pe trend descendent).

S-au scris mai multe articole de-a lungul vremii care arata caracterul aleatoriu al castigurilor la bursa (iar de cand robotii de tranzactionare fac regula asta e valabil o data in plus). Burton Malkiel, profesor de economie la Princeton University, a oferit ca tinta paginile cu tabele si cotatii bursiere din ziarele de specialitate unei maimute, urmand ca aceasta sa selecteze un portofoliu de actiuni prin aruncari succesive cu sagetile de darts. Ei bine, portofoliile selectate in acest fel au fost la fel de performante precum cele alese de specialisti, fapt ce a ilustrat foarte bine teoria profesorului, privind “pietele eficiente”. Pornind de la experimentul lui Malkiel, un grup de jurnalisti de la Wall Street Journal a aruncat la tinta selectionand la intamplare un portofoliu format din mai multe actiuni tranzactionate la bursa. Pe parcursul a 52 de saptamani, acest portofoliu a fost urmarit fara a se interveni in nici un fel, fara a se efectua nici o operatiune. Apoi a fost analizat si comparat cu performantele celor mai importante fonduri de investitii, comparatie din care “specialistii” au iesit din nou sifonati.

Experimentul s-a facut si in 2009, cand bursele reveneau in forta, de aceasta data in Rusia. Revista de business „Finans“ a pus o maimuta de circ, sa aleaga dintre principalele companii listate la bursa din Moscova. Portofoliul maimutei crescuse la sfarsitul anului 2009 cu 194%, aproape dublu fata de performanta medie a caselor de brokeraj si a fondurilor de investitii locale (“doar” 100%).Vezi aici un articol pe aceasta tema.

Dormi linistit, turma lucreaza pentru tine
Un fond mutual este supus deciziilor celor mai neexperimentati investitori la bursa, cei care nu stiu sa isi plaseze banii personali si au nevoie de un sfatuitor pentru asta. Ei bine, novicii intra la bursa in masa cand preturile sunt la maximul istoric si ziarele abunda de stiri optimiste, relatari despre cotatii care tot salta, preluari si mari profituri. Administratorul fondului, chiar daca sesizeaza ca preturile sunt nesustenabile, nu poate trage obloanele ci prefera sa inchida ochii si sa incerce cel mult sa plaseze banii nou intrati in actiuni care au crescut mai putin decat media sau care promit rezultate peste medie. Cu alte cuvinte, fondurile mutuale au cele mai mari subscrieri pe varful bulelor.

Cand exista cele mai mari retrageri? Pai, pe minimele istorice. Va amintiti ce mai vindea “Iulica”(fondurile Julius Bear) in primavara lui 2009? Un fond este sufocat de cereri de retragere cand bursele scad sustinut, desi investitorii experimentati abia atunci intra la cumparare. Per total, fondurile mutuale va ofera la pachet nu experienta si expertiza pe care o promit ci marea sansa de a va include in turma oilor sacrificate la bursa. Din acest motiv (grosul banilor se plaseaza pe maxime, majoritatea rascumpararilor se fac pe minime) majoritatea fondurilor mutuale orientate spre actiuni vor fi depasite constant de indicii bursieri.