Critic Atac publica azi un interviu interesant cu un angajat al firmei de comert on-line. Despre conditiile de munca, orele suplimentare, relatia angajat-angajator. Cum era de asteptat, succesul fulminant al companiei se datoreaza orelor suplimentare nesfarsite, tratamentului prost aplicat propriilor angajati, ma rog, ingrediente nelipsite cand vrei sa ai “servicii de calitate” dar si preturi care sa dinamiteze concurenta. Exploatezi prostii cat mai mult, le lipesti un zambet pe fata cand dau ochii cu clientii, le arati pisica cand nu fac ciocul mic “sunt sute care asteapta sa va ia locul, ce mare specializare pe capul vostru?”.
Angajatul de la eMag mi-a amintit de Raluca Stroescu, fatuca de la Ernst & Young decedata la datorie pe cand isi bifa constiincioasa orele suplimentare. Cel putin acolo negrilor de pe plantatie li se arata morcovul parteneriatului in firma. Muncesti pana lesini o perioada, dupa aia esti partener si te-ai scos. Spre deosebire de afacerile din audit, eMag nu are ce morcovi sa arate, asa ca se multumeste cu “batul”: carcotesti nu-ti mai platim orele suplimentare, te imbolnavesti nu iti prelungim contractul, are balta peste.
Ce ma intristeaza chiar mai mult decat istoria de la eMag e reactia unui blogger pe care il stimez, Bogdan Glavan (www.logec.ro). Bogdan, mare fan al pietei libere aproape ca il face de doua parale pe angajatul eMag intr-o postare replica la "comunistoizii" de la Critic Atac. Citez din Bogdan:
“Două observații. Prima este aceea că dacă tânărului intervievat i se pare insuportabil regimul de muncă, atunci cu siguranță – indiferent de ce credem noi – altora nu li se pare, dovadă că firma poate angaja în coninuare cu ușurință. Deci, oricât ar părea de neverosimil (după ce citești articolul), există tineri în București aflați într-o situația mai complicată decât aceea de a lucra 12 ore pe zi. Probabil în aceea de a nu lucra deloc.
Și astfel ajung la a doua observație. În Grecia rata șomajului în rândul tinerilor este 50%. În Spania la fel. În Portugalia este 30%. Este o situație mai bună să nu ai loc de muncă? Ce uită marxiștii este că nimeni nu poate fi obligat să ofere o slujbă cuiva. Mai ales într-o țară ca România în care statul exercită o presiune fiscală și birocratică uriașă asupra firmelor, mai bine îți vezi de treabă decât să dezvolți o afacere. De aceea avem atât de mulți bugetari, pardon, „privați” care lucrează cu statul. Iar firmele care trebuie să înfrunte iadul „economiei de piață funcționale” nu fac decât să transfere această presiune pe spinarea angajaților. Cu alte cuvinte: alegerea pe care o are tânărul intervievat nu este cea dintre un loc de muncă în atelierele sleirii și o slujbă civilizată, ci între a lucra și a fi șomer. Locurile de muncă nu pică din cer, nu sunt “acolo”, undeva, pe stradă, așteptând să le iei. Locurile de muncă se nasc din investiția și riscul asumat de întreprinzători – unii dintre ei, foarte egoiști, e adevărat”.
Pai am si eu 2 contra-observatii:
1.Faptul ca altii aterizeaza in locul celor storsi de eMag nu inseamna neaparat ca sunt angajati mai nepretentiosi care apreciaza conditiile de munca de acolo ci doar ca fraierii noi nu stiu inca ce-i asteapta. Nu e vorba de munca de mare specializare iar firma poate rula mana de lucru practic nelimitat. Argumentul “există tineri în București aflați într-o situația mai complicată decât aceea de a lucra 12 ore pe zi; probabil în aceea de a nu lucra deloc” chiar ma calca pe nervi. Bravo Bogdane, tu erai ideologul perfect si in copilaria capitalismului. “Copii de 10 ani in mina? Si ce, daca nu lucreaza si mor de foame acasa e mai bine?”
2.Locurile de munca incep sa dispara de prin Occident multumita binefacerilor globalizarii. Companiile isi externalizeaza business-ul vanand mana de lucru ieftina din China dar vand apoi cu aceleasi pret acasa (si implicit marja de profit mai mare) unde puterea de cumparare e consistenta inca. Asta s-ar rezolva cu ceva fiscalitate nu cu incurajari de genul “bine ca ai loc de munca ce, in China cum se poate lucra 12 ore pe zi?” Si uite cum modelul chinezesc incepe sa fie pe placul universitarului autohton, la catedra sa de economie el lucrand insa vreo 9 ore pe saptamana. Dar, ce sa-i faci ,la teorie stam bine...
Iar in ceea ce priveste eMag, o vizita de la inspectia muncii ar fi poate mai lamuritoare...apropo, daca am cititori care stiu cate ceva din bucataria angajatorului eMag, ii invit sa comenteze mai jos
PS: Cand Asesoft a preluat in 2009 pachetul majoritar (51%) de la eMag s-a vehiculat in presa suma de 10 milioane euro. Ulterior, o parte dintre fondatori au mai renuntat la 30% din companie. Oare daca angajatii erau munciti in perioada asta numai 8 ore pe zi, cat ar fi pierdut “business-ul”? Jumatate? S-ar fi dat la numai 5 milioane pachetul de control? Ar fi fost o tragedie atat de mare pentru fondatori? In cate generatii toci cateva milioane de euro facute din afacerea ta dezvoltata in 10 ani? Care o fi diferenta de mentalitate intre cineva cu 1 milion de euro in cont si alter-ego-ul sau cu “numai” 3? S-ar percepe mai fericit, mai implinit cel cu 3? Sigur, cand ai 1 milion te compari cu cei cu averi similare, cand ai 10 trebuie sa ridici stacheta, pretentiile sunt mai mari pe strada ta.... Vreau sa spun in concluzie ca avansul tehnologic e fantastic de la inceputul secolului al 19-lea si pana acum. Nu trebuie sa ne intoarcem la inceputurile capitalismului pentru ca “lipsesc locurile de munca”. Profitul trebuie redistribuit pur si simplu altfel. In ultimii 30 de ani distanta dintre bogati si saraci a continuat sa creasca in lumea dezvoltata, clasa medie e tot mai subtire (s-a tot vorbit despre distributia 20/80-cei 20% care au acumulat 80% din averea natiunilor), solutiile la criza au fost gandite in beneficiul bogatilor-austeritate pentru toti prin care sa se achite execesele catorva (lumea financiar-bancara). E timpul pentru alt tip de capitalism, alta lume financiara. Alternativa e bineinteles statul politienesc ca ultima masura anti-criza. Sigur, cu scopul nobil de aparare a sfintei proprietati impotriva bandelor de anarhisti.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
felicitări pentru punctul de vedere absolut corect!
RăspundețiȘtergereDacă tot mergem pe varianta aceasta că piața trebuie lăsată liberă,etc bla bla bla se va ajunge ca piața să umble cu târnăcopul prin pipera,kisellef,snagov și atunci dracu-i mai apără pe așa zișii capitaliști care aduc bani la bugetul de stat (de fapt proștii care muncesc 12-14 ore pe zi aduc bani nu exploatatorii lor)!
Daca interviul e pe bune si intr-adevar exista sefuleti care-si ameninta subalternii trebuie sa vedem problema in felul urmator
Ștergere1. Acei sefuleti nu-s capi ai lumii interlope
2. Acei sefuleti pleaca de la birou fara bodyguard
3. Acei sefuleti pot fi trimis in concediu medical cu o ranga aplicata pe tibie
Garantez ca cel putin 2 ani de zile acel individ nu mai strange pe nimeni de gat.
Regulile jocului social se stabilesc prin linii trasate in nisip si cu palme, pumni si picioare aplicate celor care le trec. Numai ca unii cred ca au delegat statul sa faca asta pentru ei ca ei sa ramana cu mainile curate.
Complet de acord cu tine.
Ștergereda , e adevarat si angajatii au dreptate ca sunt munciti pe rupte , insa daca-i comparii nu cu angajatii de la o firma din europa occidentala sau america ci cu angajatii chinezi eu cred ca inca o duc bine ...
RăspundețiȘtergeredaca ii compari cu tutsi dupa o incursiune hutu o duc chiar extraordinar...depinde cu ce compari si cu cata bunacredinta
Ștergereatata timp cat marile corporatii prefera sa-si relocheze firmele prin asia cred ca o comparatie cu chinezii nu e fortzata , la fel cum si bunacredinta in cazul asta e realism , va rog ...
Ștergere"Asta s-ar rezolva cu ceva fiscalitate"
RăspundețiȘtergereClar s-ar rezolva... O sa se munceasca lejer, toti o sa aiba locuri de munca, bananele vor creste in copaci, iar lumea paralela a ta se va intersecta cu realitatea.
atunci sa muncim direct pe banane "anonimule"...ce iti trebuie tie bani?...sa ia patronul tot, cu impozit zero, si cu multumirile natiei ca ti-a dat si tie un loc de munca , altfel era vai de capul tau
ȘtergereCristi, cred ca esti in acelasi tip de eroare ludica ca si Bogdan insa din perspective diferite. Cine ne opreste sa devenim "patroni" si sa renuntam la statutul de angajati? Opinia mea e ca acel ceva e o combinatie intre initiativa, disponibilitate la efort, asumare riscuri si mai ales CREIER. Evident ca gandirea trebuie platita mai bine decat livrarea unor sarcini clar trasate (si acolo trebuie sa gandesti dar la alt nivel). Daca baiatul ala de la emag are alte alternative sa le puna in practica si sa nu isi mai planga de mila, altfel sa isi accepte soarta.
RăspundețiȘtergereDesigur ca lucrurile astea sunt pentru societati competitive nu pentru a noastra in care daca tactu cunoaste pe cine trebuie iti mai trebuie doar putina initiativa si esti milionar din afaceri cu...statul.
Este nevoie ca societatea sa traseze niste limite/drepturi pentru angajati, angajatori,etc dar uitam ca deciziile astea nu sunt luate de elita societatii ci de niste puslamale ajunse in pozitii pe cu totul alte criterii decat competenta!
Si bineinteles ca ne place sa dormim linistiti pentru ca un tatuc are grija de noi si totul va fi bine pentru noi, asa e gena lui hominis, fie ca ne rugam la soare, la stele, la Dumnezeu, Base sau orice alt idol...ideea e ca are grija de noi si nu trebuie sa ne facem probleme. Am divagat putin dar poate e nevoie sa intelegem si fondul nu doar forma problemei.
Cum arata rezultatele capitalismului neoliberal acolo unde el functioneaza? Sa vedem niste statistici din SUA (tara cu economia cea mai puternica din lume) aparute in articolul din iulie 2010 (dupa administratia de dreapta a lui Bush) intitulat "Clasa mijlocie din America sufera o contractie extrema" ("The Middle Class in America Is Radically Shrinking"), articol aparut pe "Yahoo Finance" cu date statistice preluate de pe "Business Insider":
Ștergerehttp://finance.yahoo.com/tech-ticker/the-u.s.-middle-class-is-being-wiped-out-here%27s-the-stats-to-prove-it-520657.html
- 61% dintre americani traiesc de la un salar la altul.
- 50% dintre americani detin mai putin de 1% (unu) din bogatia natiunii.
- 83% din capitalul societatilor comerciale din SUA este detinut de 1% din populatie.
- Raportul dintre salariul mediu al managerilor si salariul mediu al angajatilor "de rand" este de pana la 500 la 1.
- Mai mult de 40 milioane de americani au nevoie de tichete pentru alimente ("food stamps", asigurate de stat, nu de societati comerciale) pentru a-i ajuta pe oamenii cu venituri mici sa-si cumpere alimente.
http://www.ssa.gov/pubs/10101.html
- Aproximativ 21% dintre copiii din USA traiesc SUB LIMITA SARACIEI !!!
- 43% dintre americani au contribuit (economisit) cu mai putin de 10.000 dolari pentru pensie (au alt sistem de pensii).
- In ciuda crizei economice, numarul milionarilor din SUA a crescut cu un "procent enorm" ("whopping percent") de 16%, ajungand la 7.8 milioane (milionarii reprezinta 2,5% din populatia SUA, care este de 308 milioane).
Aceste date arata ca regulile "jocului" economic si social nu sunt corecte. Cu un alt set de reguli am avea alte rezultate. Discrepanta uriasa dintre cei putini si bogati si cei multi si saraci nu se datoreaza diferentei de valoare dintre aceste categorii ci este un rezultat al regulilor incorecte ale "jocului" economic si social. "Scara valorilor" a fost si ea distorsionata (de cei care doresc mentinerea statu-quo-ului), pentru a justifica aceasta situatie (banul a devenit masura valorii omului). Un singur exemplu: "Bogatia furnizeaza un mecanism important de transmitere a inegalitatilor la generatiile urmatoare. Cam jumatate dintre oamenii cei mai bogati din America au mostenit averea". (Gilbert, Dennis. The American Class Structure in an Age of Growing Inequality . N.p.: Wadsworth Publishing;, 2002)
http://en.wikipedia.org/wiki/Wealth#Sociological_treatments
Dar nu au mostenit doar averea ci au mostenit si regulile "jocului" care au favorizat discrepantele economice uriase.
Avem deci doua aspecte importante ale problemei:
1. Regulile "jocului" economic si social nu sunt corecte, mentinind in zona saraciei un procent mare din populatie.
2. Cei care sunt dezavantajati de aceste reguli nu pot sa le schimbe (este evident, nu sunt masochisti), deci sunt condamnati la saracie.
Este un cerc vicios din care cei saraci nu au cum sa iasa.
Avand in vedere ca 61% dintre cetatenii americani traiesc de la un salar la altul, este evident ca trebuie schimbate regulile "jocului" economic si nu trebuie admis ca piata sa decida singura soarta oamenilor. Clasa de mijloc este mai afectata de actualele reguli de "joc" (neoliberalism, autoreglementarea pietei), dupa cum se vede si din articolul "Clasa mijlocie din America sufera o contractie extrema", din care am citat mai sus.
Nenea BG, ca nu o sa ma obosesc sa-i scriu numele, sa mai citeasca si alti economisti.Poate stie de unul Richard Layard sau daca nu stie poate se informeaza.Vrem iar plantatii de sclavi in numele profitului?Trecem oamenii la consumabile?Iar pt Catalin fara suparare de ce crezi ca exista in unele state foarte multe firme mici si mijlocii iar in altele foarte putine?Ca aia au patru creiere?Ma indoiesc.La noi creierele pleaca si fac treaba buna afara .De ce ?Pt ca mediul conteaza chiar mai mult decat individul.O spune stiinta si o ami spune si unul Buffet.Iar daca un angajat se plange pe drept ca-i sunt incalcate drepturile nu inseamna ca e lenes sau prost.Si un sfat iesi la joaca in zapada ca s-a mai incalzit ,hipoxia biroului dauneaza grav sanatatii .Iar dupa ce te misti putin ai sa intelegi oxigenat fiind ca nu e o joaca (apropo de eroarea ludica ) sa incalci drepturile unui angajat indiferent ce munca face.Deci Catalin hai la joaca!!!
RăspundețiȘtergeremister Edy, se spune ca atunci cand esti atacat personal intr-o discutie nu trebuie sa te superi ci dimpotriva pentru ca inseamna ca argumentele celui care ataca referitoare la situatie respectiva nu au au fost suficiente. Deci inteleg, e mai la indemana solutia asta decat sa incerci un raspus argumentat pe situatie. Iti urmez sfatul si mai beau un vin fiert langa omul de zapada din curte (de satisfactie ;) )
RăspundețiȘtergereDa, Cristi, bate saua sa priceapa iapa.
RăspundețiȘtergereAm avut discutia asta de zeci de ori cu cei din jurul meu, dar concluzia e una singura: satulul nu crede la flamand.
Am un exemplu elocvent. Un fost coleg si actual prieten a facut vreme de 10 ani si mai bine apologia capitalismului salbatic din pozitia de manager intr-o companie top 3 in romania (mai mult nu spun :)). Indoctrinare corporativa cat cuprinde despre avantajele despre a te afla intr-un astfel de "club select", a big happy family, si tot restul evangheliei corporate. Ii era imposibil sa inteleaga faptul ca era mangaiat pe cap atata timp cat era in grafic cu datul in gura pulifricilor de dedesubt. Asta pana cand respectiva companie a decis reducerea costurilor si cresterea calitatii si cantitatii muncii prestate in anul de gratie 2008. Cu alte cuvinte a decis aplicarea modelului chinez. Sa ne intelegem asupra unui lucru: compania asta nu numai ca nu avea pierderi, era (si cred ca este) cea mai profitabila din grup, mult-mult peste suratele occidentale. In 2009 nu mai era nici macar un singur manager din garnitura celor cu care compania fusese infiintata in 1997. Toti directorii (5 bucati) si toti managerii (cateva zeci) au fost maziliti. Fie au plecat singuri (mirosind manevra), fie s-au facut presiuni inimaginabile asupra lor pt. a pleca (aici as putea sa-ti dau detalii interesante despre cum se aplica Codul Muncii). Persoana despre care povestesc este din a 2-a categorie. A rezistat eroic cam 1.5 ani. S-a batut cumplit, a ramas printe ultimii manageri dar in final razboiul asta de uzura, umilintele, stresul continuu, munca excesiva si sanatatea ce se deteriora au decis inevitabilul.
Intrebare: la ora actuala cine s-a transformat in "socialist"? Spun "socialist" din punct de vedere al apologetilor care te taxeaza cu "socialistule" si "marxistule" cand discuti despre echitate si echilibru intr-o intreprindere (unde in opinia lor singura masura este "maximizarea profitului").
Raspuns: fostul nostru manager din compania top 3, care discuta acum despre inechitate, despre o viata traita pt. altii crezand ca e pt. tine (nu in sens de generozitate ci in sens de manipulare), despre un corp stors si secatuit timpuriu intru beneficiul celor cativa aflati in varful piramidei. Dar aceasta persoana vorbeste asa pt. ca a trecut in cativa ani de la marire la decadere apoi la un alt trai, mai uman, in folosul oamenilor (e o alta lume despre care noi, cei aflati in turbionul occidental nu stim nimic; singurul care a pomenit cate ceva despre acea lume este Dan Diaconu de pe Trenduri). O lectia de viata invatata in cativa ani, pe care altii n-ar invata-o nici in o suta de vieti.
E de neinteles pt. mine cum oamenii se cramponeaza si absolutizeaza 2 ideologii, ambele nascatoare de monstrii, si nu pot merge mai departe in a intelege ca scopul final al existentei societatii este sa le fie bine indivzilor iar nu statelor sau corporatiilor. E ceea ce se cheama a pune caruta inaintea bolilor, dar lipsa aceasta de viziune e o explicatie pt. felul in care merge lumea astazi, o lume a neo-iobagiei.
Asa ca e bine ca scrii, dar nu te astepta sa fii inteles prea curand de prea multi, pt. ca pt. asta trebuie ori o mare capacitate empatica, ori un soc precum cel pomenit mai sus.
P.S.Aaa...si inca o chestie. Multi din cei care ar aproba ideile tale mi-e teama ca ar face-o nu din impulsul echitatii ci din cel al marxismului. Pe undeva ii inteleg eroarea lui Bogdan Glavan (si celor ca el).
P.P.S.:Avea si Ceasca dreptate: nici paine fara munca dar nici munca fara paine. :D
Pt Catalin ,
RăspundețiȘtergereStai linistit, nu te ataca nimeni personal.Dar cu ceea ce ai spus nu pot fi de acord.Cat despre sfatul cu iesitul in zapada crede-ma ca este foarte util si pt mine de multe ori.Numai ca desi m-am oxigenat foarte bine weekendul trecut tot nu am reusit sa inteleg eroarea ludica la care te referi in contextul unor lucruri foarte serioase.Astept sa argumentezi tu eroarea ludica daca simti nevoia , desi daca ai iesit la aer vad ca deja esti mai putin incordat si mult mai satisfacut :-))
Multumesc tuturor pentru grija manifestata fata de angajatii eMAG si conditiile de lucru. Am sa punctez mai jos cateva aspecte interesante care vor demonstra si grija mea pentru colegi.
RăspundețiȘtergereDin start vreau sa subliniez ca cele relatate in interviu nu reprezinta politica si valorile eMAG. De asemenea, cred ca persoana intervievata este reala, nu si faptele relatate.
Vina reala pe care mi-o asum este aceea ca angajatul nemultumit nu a reusit sa comunice in interior, cu toate ca datele mele de contact sunt publice in companie si raspund oricarui mesaj.
Incepand cu Aprilie 2009, moment in care am preluat eMAG, am imbunatatit foarte multe lucruri cu obiectivul de a oferi o experienta de cumparaturi foarte buna, mult peste ceea ce exista in piata. Si acest lucru se poate face doar cu oameni buni si motivati profesional, nu doar cu lozinci. Din acel moment s-au schimbat foarte multe si aceste schimbari se vad in cifra de afaceri, veniturile oamenilor si satisfactia clientilor (peste un milion in 2011).
Am analizat toate punctele semnalate si le punctez mai jos:
- Colegul cu apa la genunchi lucreaza in continuare, nu a fost dat afara, este sanatos si multumit. Povestea cu bani la medicul de familie si cu datul afara este o inventie, nu-mi permit sa fac asa ceva.
- Colega care a lesinat: nu a dorit ambulanta, un team leader a dus-o de fiecare data. De fapt nici nu a lesinat, i-a fost rau.
- Am avut un singur caz de “spate blocat”, a facut infiltratii 3 zile si apoi s-a intors, este vorba de team leader-ul de la receptie.
- Au fost intr-adevar cazuri izolate de limbaj agresiv. Si a fost un caz in care un team leader “a bagat mana in gat” unui subaltern. Desi viata intr-un depozit este una mai dura decat cea dintr-un birou, nimic nu justifica jignirile adresate colegilor sau subalternilor, fapt pentru care cei doi si-au cerut scuze. Cei care au facut asta au fost avertizati iar daca lucrurile se repeta vom lua masuri mai radicale. Si in urma cu doua zile am stat de vorba cu cei doi, au recunoscut si au inteles care este rolul unui team leader. Consider totusi ca se generalizeaza niste cazuri izolate.
- La logistica nu exista retrogradare. Organigrama este una relativ simpla cu echipe de lucru care au cate un responsabil, tot dintre cei din echipa. Nu exista o alta ierarhie intre colegii de la depozit si nu ar avea cum sa fie cineva retrogradat. Deci este o inventie sau o perceptie gresita.
- S-a muncit intr-adevar foarte mult in Noiembrie si Decembrie, insa orele suplimentare s-au platit intotdeauna. In afara varfurilor de sezon care dureaza 3-4 saptamani pe an (in 2011 au fost 7 saptamani mai aglomerate, am organizat si Black Friday), echipele sunt dimensionate astfel incat sa nu fie nevoie de ore suplimentare. In varfuri de sezon se apeleaza la angajati sa faca eforturi suplimentare dar nu sunt obligati in vreun fel. Mai mult, am apelat la echipe de lucru inchiriate de la firme de recrutare pentru a face fata livrarilor. Incepand cu Ianuarie, nu s-a mai stat peste program, acum chiar se pleaca mai devreme.
- Au fost mai multi angajati care nu au putut sa faca ore suplimentare. Nu au fost sanctionati si nu au fost dati afara, iar orele suplimentare au fost intotdeauna platite, functie de efortul fiecaruia.
- In ultimele luni s-a intrerupt colaborarea cu 3 persoane, insa nici unul nu a fost dat afara pentru ca asa am zis eu sau pentru ca nu a vrut sa munceasca suplimentar. Decizia a fost a managerului direct.
- Furturile nu s-au imputat niciodata angajatilor, nici nu au fost amenintati cu asta. Am avut un singur furt in Aprilie 2009, caz in care cei doi au fost prinsi si cercetati de politie.
Continuare mai jos.
Continuare:
RăspundețiȘtergere- Pauza de masa se respecta, iar mancarea este subventionata la 5 ron in toate sediile noastre. Pe langa beneficiul vizibil, am vrut ca toata lumea sa manance la pranz pentru ca este sanatos.
- Nu am incurajat niciodata “turnatoria”. Am implementat chiar un sistem de Performance Management, suntem una dintre putinele companii romanesti cu un astfel de sistem. Acesta presupune evaluarea periodica a angajatului si legarea unui bonus suplimentar de performanta, presupune comunicare si realizarea unui plan de cariera si traininguri.
- Angajatii sunt liberi sa-si faca sindicat, nu am auzit de vreo intentie pana acum. Iar comunicarea cu mine este libera, contactele mele sunt publice in companie si raspund la orice mail ajunge la mine.
Mai mult, colegii mei beneficiaza de multe avantaje pe care le-am oferit nu pentru ca asa dau si ceilalti sau ca asta este practica in piata, ci pentru ca imi pasa:
- Toata lumea, inclusiv cei de la depozit beneficiaza de masa de pranz subventionata la 5 ron.
- Anagajatii de la sediu (aproximativ 200) beneficiaza de fructe gratuite si de sucuri gratuite.
- Avem la sediu o zona de relaxare, cu mese de tenis de masa, fusball, darts, fotolii de masaj. Si oamenii sunt liberi sa mearga acolo oricand simt nevoia, nu sunt monitorizati. Am vazut asta la Google, iar oamenii chiar apreciaza asta.
- Salariile cresc in fiecare an, au crescut cu peste 30% in perioada crizei, inclusiv la depozit, chiar daca in restul pietei au scazut. Deci nu m-am raportat la altii, m-am raportat la ce pot eu sa le ofer oamenilor.
- Salariile si bonusurile se platesc intotdeauna la timp si in intregime.
- In 2 ani am angajat 350 de oameni, am ajuns de la 200 la 550, asta doar la eMAG.
- Toata lumea a primit o prima de Craciun consistenta si un cadou. Si inca o data subliniez, nu este o regula in piata, de fapt foarte putine companii din Romania au mai facut acest gest fata de angajati.
- Am organizat o petrecere de Craciun pentru toti angajatii, iar la 550 de oameni nu este tocmai usor.
- Am investit anul trecut un milion de lei in training, plecand de la cursuri de engleza, excel, vanzari si pana la MBA pentru 3 oameni. Si asta fara sa-i pun sa semneze ceva, cu forta nu se poate face performanta.
- Conditiile de munca sunt foarte bune. In 2011 ne-am mutat si cu sediul si cu depozitul, avem cladiri clasa A+, toate utilate cu tot ce trebuie.
- La depozit am investit in eficientizarea activitatii, am implementat un sistem WMS (warehouse management system) conectat automat cu aplicatiile interne si cu PDA-uri pentru oameni. Acest sistem optimizeaza activitatea, omul stie exact unde se afla produsul. De asemenea, anul acesta vom implementa un conveyor (banda automata) care va eficientiza si mai mult lucrul (investitie de doua milioane de lei), ne va permite sa ne extindem si sa operam calitativ si rapid orice comanda, fara sa concediem oameni.
Astfel este incurajata performanta, drept dovada si locul pe care il ocupa compania noastra in Romania si Europa. Cum am fi putut oferi servicii bune si sa fim preferati de un numar asa mare de clienti daca angajatii ar fi nemultumiti si ar oferi servicii proaste? Este un comentariu de genul “am lipit un zambet pe fata angajatilor”, este imposibil sa faci un om nemultumit sa zambeasca si sa ofere un serviciu la standardele setate de noi, mult peste medie.
Sa concluzionez: interviul nu prezinta realitatea, are multe minciuni, exagerari si generalizari. Probabil prezinta un punct de vedere al unui angajat nemultumit (inca o data, imi pun cenusa in cap pentru ca nu am reusit proactiv sa culeg nemultumirea omului in interior fara sa ne spalam rufele in public), punct de vedere diferit fata de cel al celorlati si diferit de ceea ce doresc eu sa ofer colegilor mei.
Sper ca aceste informatii sa fie utile tuturor.
Va multumesc,
Iulian Stanciu
Dupa toate aceste lucruri spuse de domnul Iulian Stanciu, nu mai apare nimeni sa contrazica spusele acestuia?! Am zis sa caut pe net despre companie (fiind fan al serviciilor oferite de emag si client fidel), am fost descurajat de interviul citit. Apoi am ajuns aici, am vazut diferite opinii pe care le respect chiar daca nu sunt de acord cu ele. Cand am vazut ca domnul Iulian Stanciu a intervenit "direct" (mi-e greu sa cred ca nu a pus pe cineva sa scrie in locul dumnealui - iar daca nu a facut acest lucru, mult respect), ma asteptam sa apara cineva care sa il contrazica sau macar sa "il traga la raspundere". Tind sa cred ca interviul este intradevar generalizat si imi este greu sa cred ca o companie atat de mare si atat de puternica nu isi permite sa angajeze mai multi oameni sau sa faca mediul de lucru mai placut (nu numai pentru angajati, ci pentru a imbunatati calitatea serviciilor oferite). La facebook, google, sony ericsson, yahoo, intel se ofera conditii de lucru EXCELENTE, fara practice comuniste, asa se face performanta, si de acolo cred ca a luat exemplu Dn. Iulian Stanciu (sau ar trebui sa ia).
RăspundețiȘtergereMult respect autorului articolului, celor care si-au spus parerea si Domnului Stanciu daca toate cele spuse de dumnealui sunt adevarate.
Ps: Totusi domnule Stanciu, ce se aude de baiatul care astepta o masina la rampa? :)