SPO Transelectrica la final: suprasubscriere moderata, succes de public. De ce-au fost “habotnici” marii investitori?

Cu un plus de transparenta fata de ofertele anterioare (vizualizarea in timp “aproape” real a subscrierilor pe site-ul bursei a facut ca micii investitori sa se calce efectiv pe bataturi, unii supralicitand peste pretul pe care si-l propusesera intial), antrenand intreaga comunitate a intermediarilor, intr-un context fericit de piata (bursele externe s-au descurcat bine in 2012), oferta secundara a Transelectrica s-a incheiat cu succes: 153% grad de subscriere (139% pe transa mare, 277% pe cea mica). Dincolo de asta, sare in ochi “fixismul” marilor investitori: multi au incremenit cu ofertele la 14,9 lei, refuzand sa le actualize pe ultima suta de metri de parca la SPO Transleectrica, ca si la jocurile olimpice, cel mai important era sa...participi. Dezinteres sau cotizatii la capitolul... imagine?

“Fotografia”de la ora 17, ora inchiderii oficiale a subscrierilor. Pe transa marilor investitori, la 14,91 lei erau subscrieri cumulate (la preturi egale sau mai mari) cat pentru 66% din actiunile scoase la vanzare, iar la 14,90 lei cat pentru 119%, aproape duble deci. Ce spune asta? Marii investitori au fost fixisti, cei mai multi n-au vrut sa auda de preturi mai mari de 14,9 lei/actiune (la acest pret au fost cereri pentru 5 milioane din cele aproape 10 milioane de actiuni scoase la vanzare). Ce spunea aceeasi imagine pentru micii investitori? Grad de subscriere de 256% si un pret la care intreaga oferta era subscrisa pe transa mica de 15,58 lei/actiune (la preturi egale sau mai mari era acoperita 99% din oferta de actiuni).

Sa vedem cum se miscase fotografia subscrierilor la ora 18,30. Pe transa marilor investitori avem asa: la 14,91 lei subscrieri cumulate de 69% din actiunile oferite iar la 14,90 lei avem 122%. Nu s-au facut deci masiv subscrieri pe ultima suta de metri, desi ultimii intrati in hora au vazut ca risca sa ramana fara actiunile ofertate nu s-au inghesuit sa ridice miza cum s-a intamplat pe transa mica (aici pretul la care se asigura subscrierea integrala a actiunilor urcase la...15,7 lei iar gradul de subsciere la...273%!). Observati deci cate s-au intamplat intre ora inchiderii oficiale a subscrierilor si poza de grup de final (ma rog, aproape final, pana la ora 19 au mai aparut mici modificari iar pana maine nu vom sti exact pretul de alocare pe cele doua transe). Aveti si explicatia ghilimelelor de la subscriere in timp “aproape” real de care vorbesc la inceputul articolului. Oare de ce aceasta diferenta de comportament? Chiar asa de tare sa fi tinut la 1,2, 3 bani in plus pe actiune fondurile care au participat pe transa mare (si care oricum iau actiuni la companiile de utilitati ca sa doarma ani buni pe ele) sau au fost multe subscrieri “decorative” la 14,9 lei? (adica s-au alocat bani care nu erau neaparat destinati cumpararii de actiuni, doar pentru a da un plus la capitolul “imagine” procesului derulat prin bursa-“ia uite cat interes pe Transelectrica”).

In alta ordine de idei se desprind cateva concluzii la finalul SPO-ului Transelectrica

1.Nu ocoliti “categoria musca”
Micii investitori au fost hiper-activi dar nu irationali. Desi suprasubscrierea a fost spectaculoasa (e drept, 4 milioane euro cat era valoarea transei lor nu reprezinta o suma colosala), putini au oferit peste pretul pietei (16,15 lei la inchiderea de marti). A contat enorm faptul ca pe site-ul bursei putea fi urmarita situatia subscrierilor, un veritabil carlig de marketing pentru unii (“ia uite ca nu mai apuc actiuni la 15 lei, sa modific cererea de subscriere repede”). Micii investitori vor da acum plusul de lichiditate generat in urma ofertei, chiar daca multi dintre ei au tinte de profit de 10-15% si vor marca in momentul in care vor avea ocazia. Poate ca o calibrare 85-15% intre cele doua transe ar fi fost mai adecvata, avand in vedere comportamentul pe transa mare (de avut in vedere in cazul unor oferte comparabile?).

2. Transparenta si sindicalizare
Faptul ca subscrierile s-au derulat prin toti intermediarii inregistrati a oferit un plus de accesibilitate iar vizualizarea subscrierilor pe site-ul bursei a generat un supliment de competitie (din pacate, doar pe transa mica).

3. Politica discountului-inevitabila
Cand anul trecut oferta SNP a esuat, multi au facut comparatia cu cea a OMV incheiata in paralel cu succes in Austria. Discountul fusese de 15% in cazul OMV si sub 10% la SNP. Acum sindicatul care a gandit strategia Transelectrica a mers pe un discount mai atractiv (12,5% in momentul lansarii ofertei, pe palierul inferior de pret), contextul international s-a nimerit mai bun dar, in ciuda acestor avantaje, daca pretul actiunilor nu suferea corectii in asteptarea pomenitului discount, poate ca n-am mai fi asistat la suprasubscriere.