vineri, 8 ianuarie 2016
Acesti tehnocrati minunati si flotarile lor logice
Lucian Croitoru, consilier al Guvernatorului BNR Isărescu, vine cu o pledoarie interesantă ("Să nu ucizi o pasăre cântătoare") în favoarea menţinerii actualului sistem de rezerve fracţionare. Mai exact, acesta ar încuraja inovaţia umană, calitate care ar trebui să fie suficientă pentru a ierta băncile că încasează dobânzi şi comisioane pentru banii pe care i-au dat cu împrumut, deşi nu-i aveau. Mai multe aici
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Afirmi că: "la 100 de euro atraşi în depozite, păstrezi 100 de euro în siguranţă la Banca Centrală şi nu doar 10% (1 euro), dând apoi credite de 1000 de euro, mulţumită efectului de levier".
RăspundețiȘtergereCând și unde putem vedea un bilanț contabil al unei bănci care practică așa ceva? Când putem vedea că băncile acordă credite de 10 ori mai mari decât sumele depuse de clienți?
RMO reprezintă suma din depozitul inițial pe care banca trebuie să o depună la BNR (dintr-un depozit inițial de 100 euro banca va depune la BNR 10 euro și poate credita clienții cu diferența de 90 euro, nicidecum cu 1000 euro cum se afirmă în acel articol.)
(Rolul major al RMO în valută este acela de a tempera expansiunea creditului în valută. - citat site BNR: http://www.bnr.ro/Rezervele-minime-obligatorii--3330.aspx).
Deci cine cântă fals?
Deci cine cântă fals?
Ștergere... papagalii securiști...
sistemul functioneaza asa...banca a atras 1000 de lei de la un deponent sau de la un actionar....10% (100) merge la BNR si de restul de 900 da un credit...debitorul primeste banii intr-un cont curent ce se considera depozit deci banca are iar 900 lei atrasi din care da spre BNR 90 de lei iar de restul de 810 da un credit...noul denitor primeste 810 in contul sau curent (depozit pentru banca) deci la BNR pleaca 81 iar de restul de 729 lei banca poate da alt imprumut...si tot asa....
RăspundețiȘtergereSunt de acord cu răspunsul de mai sus. Asta înseamnă însă că orice credit dat de o bancă are la origine un depozit, fie el constituit din economisire din salariul lunar fie constituit din suma încasată în urma vânzării unui bun (locuință, automobil etc.) către o persoană care a contractat un credit de la bancă. Din exprimarea ta rezultă că banca primește un depozit de 100 euro (cu dobândă, să presupunem, de 3%/an, respectiv 3 euro/an) și dă apoi credit de 1000 euro (cu dobândă, să presupunem, de 6%/an, respectiv 60 euro/an), câștigând 57 euro/an în baza unui depozit inițial de doar 100 euro.
ȘtergereMai mult, în articolul din 2 decembrie - Legea dării în plată e profitabilă (inclusiv) pentru bănci, http://cristiandogaru.blogspot.ro/2015/12/legea-darii-in-plata-e-profitabila.html, afirmi că "Dar câţi bani a avut banca din cei 90.000? Păi, fix 40% din cei 90.000 euro, cât o obligau în acel moment rezervele minime obligatoriii impuse de BNR, adică 36.000 euro." Astel, afirmi că banca a primit depozite de 36.000 euro remunerate cu, să presupunem, 3%/an, respectiv 1080 euro/an și a acordat creditul de 90.000 euro, încasând, să presupunem, 6%/an, respectiv 5400 euro/an, rezultand un venit din diferența de dobândă de 4320 euro/an la un depozit inițial de 36.000 euro.
ȘtergereEu zic că, în condițiile unei rate RMO de 40%, pentru a da un credit de 90.000 euro, banca a atras depozite de 150.000 euro (remunerat cu, să presupunem, 3%/an, respectiv 4500 euro/an) și a plasat 40% la BNR, respectiv 60.000 euro (încasând o dobândă de 0,10%/an, respectiv 60 euro/an) iar din restul de 60% a dat creditul de 90.000 euro cu dobândă de, să presupunem, 6%/an, respectiv 5400 euro/an. Astfel, banca a încasat anual din dobânzi 5.400+60=5.460 euro/an și a cheltuit cu dobâzile 4.500 euro/an rezultând un venit din diferența de dobândă de 960 euro/an, venit din care mai trebuie să suporte și cheltuielile cu angajați, chiri/amortizare clădiri, amortizări echipamente, energie, apă, internet etc. Astfel în cei 7 ani banca are un venit din diferenșe de dobândă de numai 960*7 euro, respectiv 6720 euro din care trebuie să suporte cheltuielile menționate mai sus. Foarte, foarte departe de profitul de "aproximativ 60.000 euro (grosul fiind dobânzile şi comisioanele)" enunțat de tine în acel articol.
Aș fi mulțumit dacă mi-ai indica o sursă pentru a vedea și eu bănci care nu își plătesc zecile de mii de angajați, nu plătesc chirii pentru miile de agenții, nu plătesc întreținerea spațiilor în care își desfășoară activitatea etc. Un cont de profit și pierdere al uneia din cele două mari bănci din România listate la BVB, TLV și BRD, ar fi în regulă. Ar fi minunat să vedem cam cât din dobânzile încasate de bănci pentru creditele acordate sunt plătite celor care au constituit depozite, iar din această diferență de dobândă cât rămâne băncii după achitarea cheltuielilor de funcționare.
În problema rezervelor minime obligatorii de 100% spui că "cetăţenii pot opta pentru un sistem bancar cu rezerve de 100%. Adică la 100 de euro atraşi în depozite, păstrezi 100 de euro în siguranţă la Banca Centrală şi nu doar 10%". Să înțeleg că din 100 euro depuși la bancă cu, să presupunem 3%/an, respectiv 3 euro/an, banca va constitui rezerva minimă de 100%, respectiv 100 euro, la BNR, încasând o dobândă de cât?%. Și apoi ce se întâmplă??? Băncile comerciale nu vor mai acorda credite iar BNR va prelua zeci de mii de ofițeri de credit și mii de agenții pentru a asigura activitatea de creditare și eventual de rambursare a acestor credite? Ce se va întâmpla când persoana care a vândut o casă/un automobil unei persoane care a luat credit încasează contravaloarea bunului vândut??? Nu îi va depune înapoi în bancă reluând procesul de economisire/creditare? Ce se schimbă de fapt?
RăspundețiȘtergerePoți să prezinți mai exact cum ar funcționa această rezervă minimă obligatorie de 100%?
in sistemul rezervelor de 100% creditele se dau din banii actionarilor, din depozitele la termen (rezerva de 100% afecteaza doar depunerile la vedere) si din creditele luate de la BNR...nu se mai multiplica masa monetara cum se face acum cu rezerva fractionara..
ȘtergereCare este dovada că rezerva minimă obligatorie afectează doar depunerile la vedere?
ȘtergereBNR spune că "baza de calcul a RMO se determină ca nivel mediu zilnic (pe perioada de observare) al soldurilor elementelor de pasiv în lei şi în valută din bilanţurile băncilor" iar elementele bazei de calcul sunt "pasive cu scadenţă reziduală mai mica de 2 ani de la finele perioadei de observare" adică inclusiv depozite la termen mai mic de 2 ani și nu numai depunerile la vedere.
În bilanțul BRD la 31.12.2014 văd că, pentru "Depozitele clientelei" în valoare de 36,040,857 lei, banca are în pasiv "Crențe asupra Băncii Centrale" în valoare de 5,832,421 lei, adică 16,18% din respectivele depozite. Pentru 31.12.2013 procentul rezervelor minime obligatorii la BNR este de 24,01% din depozitele clientelei (8,678,096/36,145,990). Greu de crezut că toți banii depuși de clienți la BRD sunt depuneri la vedere.
Să acceptăm totuși această explicație fără dovada că rezerva de 100% afecteaza doar depunerile la vedere.
ȘtergereDacă 1 milion de români vor economisi câte 100 euro (din salariul mediu net de aprox. 1.800 lei adică 400 euro/lună) înseamnă că pot constitui lunar depozite la termen de 100 mil. euro (sau 1,2 miliarde euro/an). Ceea ce înseamnă că băncile vor putea credita cu această sumă cam 20.000 cumpărători de locuințe (presupunând o valoare medie a locuinței de 60.000 euro și RMO=0, doar ca exemplificare). Ce îi oprește pe vânzători locuințelor respective să constituie depozite (la termen și cu o dobândă semnificativ mai mare decât cea oferită pentru 100 euro) din banii obținuți din vânzarea locuințelor? Ce va opri băncile să primească în depozite la termen cele 1,2 miliarde încasate de vânzătorii celor 20,000 locuințe? Ce va opri băncile să ofere din nou credite de 1,2 miliarde euro care vor ajunge din nou la cei care au vândut următoarele locuințe?
În condițiile enunțate în răspunsul tău nu se va schimba absolut nimic din modul de funcționare al sistemului bancar.
Tocmai că o rRMO mai mare de 0% (așa cum BNR practică în prezent) inclusiv pentru depozitele la termen poate reduce la reducerea ritmului de creștere al masei monetare.
Am convingerea că RMO se aplică totuși și depozitelor la termen și nu numai depunerilor la vedere. Aștept însă dovada că mă înșel.
In prezent, RMO-urile se adreseaza tuturor resurselor atrase-depozite la termen si la vedere...in cazul adoptarii sistemului cu rezerve 100%, bancile vor avea voie sa foloseasca pentru creditare doar depozitele la termen, nu si pe cele la vedere care raman la dispozitia deponentilor....pe cele la termen nu le mai pot folosi insa sa creeze alte credite pentru ca odata virat in contul curent al debitorului, deci devenind depozit, acesta nu mai poate fi folosit pentru generarea de noi imprumuturi ci trebuie pastrat la dispozitia tutularului...
ȘtergereBuna ziua. Daca tot incepeti un subiect asa important si totodata nu prea clar specialistilor va rog sa exemplificati si cu niste calcule exemplificatoare cum functioneaza de fapt bancile. Pentru ca de fapt ele creeaza bani din nimic dupa cum am citit pe internet. Dar mecanismul exact nu il pot intelege de la darea unui credit pina la plata sau neplata lui.Cum se stinge acel credit din punct de vedere al bancii. Se inchide depozitul facut la inceputul creditului? De asemenea vad ca distinsi economisti de aici au pareri foarte avizate si eram curios de ce nu ne dorim inapoi rezerva de aur asa cum vad ca fac din ce mai multe state ? Multumesc
RăspundețiȘtergereWhy is there so much debt
Ștergere