Reducerea preconizată a TVA-ului la alimente a reaprins
dezbaterea “cât vor păstra comercianții
pentru sine și cât vor întoarce clienților din scăderea TVA”? Aceste piruete nu ar
avea loc dacă reducerea TVA la alimente ar fi înlocuită cu scăderea TVA la
utilități. Presa semnalează că în așteptarea
reducerii TVA la alimente din iunie anumite prețuri
au început să fie urcate strategic la comercianți.
Ideea este că o scădere TVA de la 24% la 9% ar lăsa ceva profit în buzunarele
acestora dacă s-ar aplică la un preț
majorat oportun cu 10-15% față de
nivelul de la începutul lunii aprilie.
Cum reducerea TVA este generală, marile rețele comerciale pot camufla creșteri sectoriale de prețuri, ceea ce nu s-ar fi putut întâmpla la
reducerea similară a TVA-ului la produsele de panificație, operată anterior (acuze privind cartelizarea ar fi avut
suport dacă toată lumea urca prețurile
la pâine înaintea scăderii TVA, în timp ce-de exemplu-o creștere a prețului
la carne la Carrefour înainte de scăderea TVA din iunie, suprapusă peste o
majorare la lactate la Metro, una la ulei și
zahăr la Cora, etc ar fi mai greu de inclus la acțiuni
concertate de inspectorii Consiliului Concurenței). Care ar fi fost
alternativa mai intelientă din acest punct de vedere? Scăderea TVA la utilitățile ce ustură la buzunar (s-a încercat timid
doar la apa), adică la energia electrică și
gaze, unde oricum prețurile au explodat
în ultimii ani. Aici cartelizarea nu avea cum să se producă de vreme ce prețurile de distribuție trebuie aprobate de ANRE și
au legătură cu cele de producție și investițiile
din rețelele de distribuție, nivele care nu fluctuează peste
noapte.
Sumele rămase astfel în buzunarele oamenilor ar fi fost
direcționate preponderent spre
cheltuielile cu alimentele (au cea mai mare pondere în coșul de consum al românilor) sau spre
economisire fără să ne mai temem că își
taie și comercianții partea lor. Sigur, în mediul rural se
cheltuie mai puțin cu utilitățile dar și
la capitolul cheltuieli alimentare sumele sunt mici (lumea își crește
prin gospodărie strictul necesar).
E plină lumea librăriilor de cărți despre cum să-ți
înmulțești
banii dar există relativ puține despre
cum să-i cheltuiești inteligent. De
acest lucru se ocupă Elisabeth Dunn și
Michael Norton în “Happy Money-Știința cheltuirii cu rost”.
În general, tindem să credem că dublarea banilor ar aduce o
dublare a sentimentului de fericire dar de cele mai multe ori, oamenii foarte
bogați nu sunt semnificativ mai mulțumiți
decât cei din clasa medie. Dovadă că achizițiile
de bunuri foarte scumpe sau foarte râvnite nu sunt suficiente. Cele 5 principii
ale cheltuirii inteligente formulate încă din debutul cărții vin să amendeze tentațiile consumului compulsiv înlocuind
cantitatea cu calitatea, prețul cu
valoarea emoțională a achizițiilor noastre.Ce ar presupune știința
cheltuielilor cu rost?
1.Cumpără experiențe. Suntem ființe
emoționale iar amintirile legate de emoții sunt mult mai greu perisabile decât
amintirea unor achiziții oarecare.
Nimeni când își rememorează viața nu se oprește
la bunurile pe care le-a dobândit ci la experiențele
trăite; regretele nu sunt legate de bunurile nedobandite ci de experiențele netrăite, la care s-a renunțat. Caută să dobândești ceva nou, de valoare de fiecare dată când scoți bani din buzunar. Și nici măcar nu ai nevoie de foarte mulți bani la fiecare ocazie când faci asta.
2. Cumpără timp de
calitate. “Cum îmi va îmbogăți acest
obiect/serviciu viața?” ar trebui să
fie prima întrebare când ne decidem dacă vom cumpăra sau nu ceva. Voi fi mai
relaxat, mai împăcat, voi cunoaște mai
multe?
3. Cumpără pentru
ceilalți. Altruismul e sursă de
satisfacții incontestabile. Mai multă
bucurie îți va produce achiziționarea unui obiect pentru cei dragi decât
acumularea doar pentru uzul propriu.
4. Cumpără și savurează. Învață să te bucuri pe îndelete de toate lucrurile pe care ți le faci cadou-degustă cărți, filme, călătorii, etc. Achizițiile pe repede înainte nu fac decât să întrețină dorință
repetării lor iar de aici și până la
consumul compulsiv nu e decât un pas.
5.Cumpără mai
târziu. Suntem într-o economie dominată de principiul cumpărăturilor pe
datorie, cumperi acum cu cardul de credit și
plătești mai târziu. Autorii cărții Happy Money insistă să faci invers: cumperi
acum și lași pe mai târziu consumul. Vezi de pildă avansul achitat pentru
o excursie de peste câteva luni. În tot acest timp te vei bucura la gândul
locurilor și persoanelor noi ce urmează
să fie cunoscute. Chiar și în cazul
unui gadget poți planifica cu câteva
luni în avans achiziția pentru a te
delecta cu așteptarea butonării sale,
anticipându-i funcțiile și experiența
de utilizare în loc să scoți cardul de
credit din buzunar și să-l cumperi pe
loc. Las la o parte faptul că multe mofturi dispar când achiziția se amână.
1.Cat de importanta este libertatea? Merita sa mori
pentru ea?
Cu ceva ani in urma aveam doua joburi, rasuflam cu
greu, si visam sa am la un moment dat suficienta libertate incat sa-mi
organizez timpul cum vreau. Am capatat-o la un moment dat, prin 2012, cand am
ramas fara niciun job permanent. Ce am facut cu libertatea mea? Mi-am
indeplinit un vis: am mers cateva zile la rand cu ceva ziare si internet la
purtator la terase, inca de dimineata, si am contemplat superior
spectacolul lumii. Ce frumos, sa n-ai nimic de facut, sa fi liber cu gandurile
tale privind lumea cum se grabeste la obligatiile cotidiene. Frumos, frumos dar
dupa cateva zile ma cam plictisisem de genul asta de libertate. Era confortabil
dar parca nu era suficient. Ca sa raspund la intrebare-libertatea este cu
adevarat importanta cat timp te poti manifesta creativ si cand o poti folosi
pentru a avea experiente noi. Cu alte cuvinte, libertatea este esentiala cant
te ajuta sa cresti si merita sa-ti risti zona de confort pentru asta pentru ca
traiul burghez, desi confortabil, n-o sa-ti ofere asa ceva. Din acest
motiv lumea nu prea vrea sa moara pentru libertate (cati se pot manifesta
creativ, cati se zbat pentru obtinerea unor experiente care sa le largeasca
orizontul?) dar e gata sa iasa in strada cand zona de confort visata se
indeparteaza foarte mult. Vezi decembrie 1989-cand programul redus la televizor
(deci entertainmentul), alimentarele goale (papica), rationalizarile de tot felul au devenit
insuportabile o miscare de protest a adunat in sfarsit oamenii in strada, pentru dreptul
la opinie si libertatatea de circulatie, impotriva cenzurii si Securitatii nu
s-ar fi iesit cu la fel de mult elan.
2. Care este scopul vietii?
Aparent, tintim sa obtinem fericirea, sa eliminam
durerea si sa ne axam pe lucrurile placute. Dupa definitia care imi place cel
mai mult, fericirea ar fi o suma de 4 factori –scop, bunastare materiala,
anturaj satisfacator si sanatate. De fapt, eu cred ca scopul vietii, asa cum
ne-a fost trasat, este sa reactionam emotional-cu ceilalti, cu zeul, cu mediul,
etc. Asta ne indeamna de altfel si religiile-fie sa reactionam iubindu-ne
aproapele (crestinismul), fie indeplinind contractul cu zeul si asteptand
infrigurat salvatorul (iudaismul), fie raspandind cuvantul Domnului, chiar si
cu sabia (islamismul). Doar Budha pare sa-si dat seama cum stau lucrurile si
recomanda doar retragerea, refugierea in Nirvana departe de partenerii nostri
emotionali. Sa ne gandim un pic si la perspectiva unei gaini. Care ar fi
fericirea visata de zburatoare, daca ar fi capabila sa aleaga? Ce scop al vietii ar prefera? Sa se scoale
dimineata, sa iasa pe camp la ciugulit ceva, sa se inmulteaasca fericita si sa
se bucure de soare, cred. Care este insa scopul vietii trasat de noi pentru ea?
Sa se inmulteasca in crescatorii, sa se bucure de soarele becului electric sa
creasca si sa moara accelerat pentru ca are 7 miliarde de hranit. Daca gainile
ar fi ramas insa “libere” probabil ca n-am fi avut azi zeci de miliarde de
gaini...Poate n-am mai fi avut deloc avand in vedere ca lantul trofic mai are si
verigi lipsa din cand in cand, cum au patit de pilda dropiile. Revenind, asa
cum pentru noi gainile reprezinta o sursa de energie (hrana), poate ca si emotiile
noastre sunt o sursa de energie pentru alte entitati. Si cum noi am modificat
putin, prin partile initiale, scopul vietii pentru gaini, poate ca si noi am
suferit la un moment dat o interventie asemanatoare din partea altora-si poate de asta
exista atatea motive pentru explozii emotionale in lume (conflicte la scara
planetara, crize, calamitati, etc), poate ca din acest motiv nu invatam nimic din istorie (disensiuni, razboaie, crize, bule speculative) si ne comportam irational (deci emotional) colectiv atat de ciclic. Evident in acest context, "binele" si "raul", lupta dintre ele devine pretext nu scop in sine. Ce ar face gainile daca ar avea de ales? Ar
alege libertatea cu insecuritatea aferenta, sau pastrarea unui cadru familiar
cu deznodamantul previzibil (de noi)? Dar oamenii? La intrebarea asta chiar nu risc un
raspuns.
3. Care sunt obiectivele SUA in conflcitul din
Ucraina si ce ar putea primi Romania? Dar republica Moldova?
Va trimit direct la sursa: Laurentiu Primo,
fondatorul Meritocratiei, are o analiza excelenta (vezi intre minutele
11,30 si 35). Laurentiu este printre putinii nebuni frumosi care sunt gata sa
piarda timp, energie si bani pentru a explica altora lumea in care traiesc,
riscand sa-si puna singur bete in roatele relatiilor de afaceri, sa fie respins
de comunitatea oamenilor de bine, sa devina un paria pentru apostolii
corectitudinii politice. Laurentiu merita respectul nostru atat pentru atitudine,
originalitate si inteligenta cat mai ales pentru faptul ca avem atat de putini
care sunt prinsi in demersuri similare, in scoaterea in evidenta a unor
detalii minore in ziua de azi, precum adevarul si dreptatea (tot niste "programe" emotionale si acestea, macar unele ce merita alese in dauna altora). Cunosc doar o
mana de oameni prinsi in demersuri similare iar pe multi ii regasiti cu linkuri pe
acest site, la sectiunea bloguri favorite. Multumesc Laurentiu si multa sanatate, stiu ca ai nevoie in perioada urmatoare.
“Vizita în
ţara noastră a generalului Philip Breedlove, Comandatul Suprem al Forţelor
Aliate din Europa (SACEUR), a prilejuit un anunţ extrem de important şi de o
gravitate deosebită. Întrebat dacă este luată în calcul o poziţionare pe
teritoriul României a unor sisteme de armament greu, domnia sa a răspuns
absolut fără ezitare:„Da,
această decizie va fi anunţată foarte curând. Sunt sigur că atunci când lucrul
acesta se va întâmpla, România va răspunde prompt, ca de fiecare dată, şi va fi
de acord cu prepoziţionarea acestei tehnici, fiind întotdeauna un partener de
încredere pentru NATO”. Ministrul român al Apărării a confirmat, precizând că
există „discuţii deja la nivel tehnic vizavi de pre-poziţionare”. Este,
evident, un anunţ cu valoare de avertisment, spunând deja, de acum, că există
proiectul unei asemenea decizii, că planurile militare sunt făcute şi se
aşteaptă o hotărâre ce pare iminentă” (integral aici).Va
asteptati ca aceasta declaratie de ieri care ne afecteaza in cel mai intal grad
viitorul sa fi provocat valuri de talk-show-uri la televiziuni, discutii
aprinse, pozitionari pro si contra, etc? Poate intr-o presa libera. La noi se
dezbateau inca aseara fraudele regimului Basescu, ultimele declaratii ale lui
Iohannis, DNA vs Parlament, etc. Nimicuri intoarse pe toate fetele.
In
sfarsit, vom avea ocazia sa murim pentru Ucraina si Nato. Si sa ne rafuim cu
inamicul de veacuri al poporului roman, Rusia. In curand, doua armate cu
armament de ultima generatie se vor privi chioras din transee (nici nu mai
conteaza unde vor fi amplasate acestea, doar in Ucraina, in zonele de frontiera
Nato-Rusia sau doar in Rusia). Si la un moment dat, o provocare inteligenta sau
poate o imprudenta cretina, va duce la primii morti. Sigur, acestia vor trebui
razbunati, contati pe propaganda pentru a intelege foarte bine asta, iar mortii
rezultati din procesul de razbunare vor trebui la randul lor rascumparati prin
sange de adversari. Si tot asa, pana la victoria finala, marea ciuperca.
De ce facem
toate tampeniile astea? Pentru ca Rusia a ocupat un teritoriu cu populatie
majoritar rusofona, care dorea de altfel sa se rupa de Ucraina dupa ultimele
evenimente si intentii declarate ale revolutionarilor? Uitati-va pe o harta-cat
reprezinta Donbasul din Ucraina, 5%? 7%? De aici si pana la a astepta ocuparea
Europei de Est-asta e pretetul sub care sunt inarmate acum tarile din flancul
estic (atentie, nu Cehia, nu Ungaria, nu Croatia-e vorba doar de baltici, Polonia
si vaca aia de Romania care nici nu stie pe ce lume se afla ca sa aibe o
parere...)-distanta e mare frate. Adica ce vor sa-mi spuna mie propagandistii
Nato, ca vor veni omuletii verzi din Crimeea la Bucuresti? Bai oligofrenilor,
omuletii verzi reprezeinta un instrument al razboiului hibrid pentru terioriile
in care populatia e vorbitoare de rusa, omuletul verde fiind un combatant
camuflat in localnic. Ia incearca sa faci asta si la Bucuresti, ca parca
accentele difera...Si ce populatie vor proteja omuletii verzi la Bucuresti, pe
lipovenii din Delta?
Nu,
armamentul greu Nato care se pregateste sa vina in Romania, n-are nicio legatura
cu apararea. Oricant de mult dotezi Romania n-ar putea face fata unui atac frontal dinspre Rusia iar un razboi hibrid am mai explicat ca n-are sens aici. Armamentul Nato va fi folosit mai tarziu pentru atac, cand pretextul potrivit va
fi gasit iar propaganda va fi pregatit suficient populatia. Sigur, nenea Breedlove
a lasat o portita: “sunt sigur că atunci când lucrul acesta se va întâmpla,
România va răspunde prompt, ca de fiecare dată, şi va fi de acord cu
prepoziţionarea acestei tehnici”....In Cehia Breedlove o fi fost la fel de
sigur initial dar opinia publica a spus pas (ia uite aici un articol).
Ba nici bbulgarii nu se vor carne de tun aici.
Ce va face acest minunat popor roman vegetal? Stam pe tusa ca nu ne afecteaza
personal...deocamdata? Speram ca ne vom descurca cumva individual, cum am
facut-o de secole (ne refugiem in veceul din fundul curtii ca e cel mai ferit
din sat)? Ma rog, avem si scuze. Cei mai multi nici n-au aflat, prinsi cu
reality show-urile marca Pro Tv, despre ce se pregateste....Cand vor afla va fi prea tarziu sa mai schimbe ceva.
Disclaimer:
aici nu e vorba despre apararea/justificarea pozitiilor Rusiei sau a
lui Putin. Nici despre glorificarea modelului de societate din Rusia (ce
om normal ar face asta?). Vorbim doar despre refuzul conflictului armat
spre care lumea occidentala este manata de papusarii din spatele
cortinei (resursele Rusiei sunt tentante, ar prinde bine niste
privatizari ca in era Eltsin, ca sa nu mai vorbim de castigurile
industriei militare daca incepe conflictul si toti partenerii Nato pun
mana si se inarmeaza), despre ratiune si refuzul propagandei care vrea
sa ne inraiasca. Vorbim de Romania, care n-are nimic de castigat in
cazul unui conflict, dar are imens de multe lucruri de pierdut-victime
civile (suntem aproape de epicentrul ostilitatilor), economie distrusa,
poate dezlipirea Transilvaniei daca Rusia are castig de cauza iar
Ungaria este initial aliat credincios.
PS1: Ca sa va dati seama cu ce arme fine se lucreaza...Va amintiti de prabusirea avionului presedintelui polonez acum ceva ani. Ei bine, concluziile anchetei vin abia acum, in acest context geopolitic tensionat, iar rusii sunt bineinteles vinovati (e vorba de controlorii de trafic-desi ancheta zice ceva si de piloti...). Mai multe aici (articolul e scris de Iulian Chifu, deci e tratat "unidirectionat"). Informatia asta de ultima ora ar putea sa schimbe soarta alegerilor din Polonia si ghici cine vine la putere? Eaxact, geamanul cu sete de razbunare!
PS2: Sa ne destindem putin pe final...Vom avea destule motive de incruntare in viitor...Declaratia lui Breedlove n-are de-a face cu 1 aprilie, am fi vrut noi....o gluma simpatica pentru inceputul lunii face insa Dan de la Trenduri aici
Jurnalist profil economic, fan al scolii austriece de moda (monetara) veche, cu updatarile de rigoare. Pentru sugestii, reclamatii, contestatii si ovatii folositi dogarucristian@yahoo.com