sâmbătă, 30 august 2014

De ce-și iau „săracii” gadgeturi scumpe iar "bogații" le preferă pe cele ieftine

E vorba în special de tineri fără prea multe economii în bancă (sau deloc) care se înfig în smartphone-uri și tablete de peste 1.000-1.500 lei, laptopuri de peste 3.000 lei, electrocasnice de firmă, televizoare cu mulți de „K”, etc. De ce-și cumpără ei lucruri pe care în mod evident nu și le pot permite?
Din start trebuie să spun că nu iau în calcul mostra de înțelepciune „nu suntem atât de bogați încât să ne permitem lucruri ieftine”. Era valabil când nu se inventase garanția extinsă de 2-5 ani. După acest interval și lucrurile scumpe sub branduri recunoscute pot avea probleme iar o reparație arde la buzunar.
În plus, cam ce oferă un telefon inteligent de 300 de lei face și unul de 3.000 (adică poze mai proaste ca orice cameră compactă și internet la purtător, în scurtul interval când ne deplasăm de acasă unde avem internetul fix la job unde ne așteaptă altul)
De ce ar vrea atunci cineva care câștigă 1.000-1.500 lei pe lună să plătească tot atâta pe un telefon inteligent sau pe o tabletă cu un măr pe ea? Din punctul meu de vedere, vina o poartă mentalitatea rezumată prin „și cu 1.000 de lei și fără 1.000 de lei tot nu sunt bogat. De ce să nu mă simt atunci bine pentru 5 minute?”
Cine nu prea are bani puși de-o parte, cine nu a consumat timp și energie pe temen lung pentru asta și nu a făcut prea mari sacrificii pentru banii economisiți, se desparte relativ ușor de sume de câteva mii de lei-fie că e vorba de singurele sale economii, fei de bani împrumutați de la prieteni sau scoși de pe cardul de credit-din exact acest considerent. „Nu sunt suficienți pentru independența mea financiară pe termen lung...atunci de ce să nu-i cheltui?”. 
Se uită ușor că independența financiară se construiește pas cu pas, că pentru asta e nevoie de disciplină și voință. Sigur, la această ușurință de a cheltui contribuie și grupul cu valorile și gadgeturile sale, nevoia de imitație, marketingul agresiv care ne construiește nevoi false. Dar pentru că toate astea să prindă e nevoie cu siguranță de un consumator ușor influențabil. 
Cine are în schimb bani puși de-o parte pentru zile negre în urma unor ani de economisit disciplinat, cine a traspirat intens pentru acumulările sale, e mult mai reticent când vine vorba să bage adânc mâna în pungă, deși și-ar permite o astfel de cheltuială.
Nu pentru că 1.000-1.500 lei dați prea ușor l-ar condamna la sărăcie lucie, ci pentru că un astfel de gest e perceput ca renunțarea la un anumit tip de comportament cumpătat care a dat roade până atunci, o cedare periculoasă prin riscul sau de permanentizare (consumul compulsiv).
Iată de ce mulți oameni cu ceva stare înghit în sec când vine vorba de telefoane de marca ce oferă o „intensă experiență de utilizare” și trec mai departe.  

marți, 26 august 2014

Cele mai frecvente greșeli în concediu

Să alegi vârful de sezon și de preț, vacanțele rutinate, sejururile exorbitante pe datorie sunt modalități sigure de transformare a unei perioade mult-visate într-o experiență ratată.
În majoritatea cazurilor, vei petrece mai bine în concediu dacă alegi intervalul mai-iunie ori septembrie-octombrie, decât în clasicele luni de sfârșit de vară (iulie-august). Va fi în mod cert mai ieftin, mai relaxant și intim, nu riști să te calci pe bătături cu alte mii de turiști veniți în vârf de sezon. De ce atunci asistăm an de an la blocaje în trafic, nervi și stres în drumul spre/dinspre mare ori pe Valea Prahovei prin august? Același lucru în tradiționale mini-concedii legale (1 mai, Paște, etc)-de ce n-aș alege tihna unor zile în familie în astfel de perioade când prea multă lume circulă pentru a avea apoi o mini-vacanță pe cinste la 1-2 weekend-uri distanță?
Concediul reprezintă, sau ar trebui să reprezinte, o extraordinară investiție în amintiri. O vacanță este cu atât mai reușită cu cât trăiești experiențe inedite, cu cât ieșirea din rutina zilnică este mai spectaculoasă. Ar fi o mare eroare să transformi concediul în rutină, mergând an de an cu familia în același loc sau, când mergi într-o excursie organizată, respectând cu stictete programul impus de ghidul agenției de turism în loc să încerci o explorare pe cont propriu pentru a simți mai bine pulsul lumii noi vizitate. Este trist când cele 2-3 săptămâni de vacanță sunt programate doar pentru odihnă, mase regulate și lâncezit la umbră. Poți face la fel de bine asta la fiecare sfârșit de săptămâna, acasă, și pentru mai puțini bani.
Un concediu reușit se planifică în majoritatea cazurilor din timp-vei alege traseele, vei citi despre specificul locului, vei pune ban pe ban de-o parte din vreme. Creditele de vacanță se fac de multe ori în grabă, sub impulsul grupului din care faci parte iar alegerea unei destinații exotice cu mult peste puterile financiare ale turistului poate avea un efect de bumerang mai târziu. Ce te faci dacă pentru două săptămâni de distracție cu bani de împrumut trebuie să renunți apoi la 150 de weekend-uri de ieșit în oraș cu amicii sau la 50 de drumeții în locuri pe care nu le-ai mai văzut din țară? Am în vedere un credit pe cel puțin 3 ani....Merită? Ineditul, neprevăzutul care fac dintr-o ieșire în afara spațiului în care ne mișcăm zilnic o reușită nu se obține neapărat la mii de kilometri distanță....

sâmbătă, 23 august 2014

„Resigilatele”: chilipiruri aparente cu vicii ascunse

Pe site-urile retailerilor apar uneori oferte pentru produse „resigilate”. Nu este vorba de o reambalare ci de produse obosite, cu defecte și, posibil, vicii ascunse.
De pildă, cel mai mare retailer on-line, eMag, înțelege prin produse resigilate, produse „funcționale, testate sau doar expuse pe raft”. Nu știu cum am putea verifica dacă un produs expus pe raft nu a fost testat de nenumărate ori de vizitatorii showroomului, dar ne putem lămuri care este starea acestor gadgeturi din câteva descrieri. De pildă, pe 23 august era oferit un produs „resigilat”sub brandul HTC.
Era vorba de un telefon mobil HTC One X care era descris în felul următor „ambalaj original deschis, prezintă urme de uzură. Produsul beneficiază de garanție 6 luni”. În mod normal, o garanție este de 2 ani. Faptul că aceasta fusese scurtată la 25% din durata sa standard spune multe despre câte a văzut și simțit pe propria piele respectivul telefon.
Prețul era însă aparent tentant, reducere de 44%, de la 2.499 lei la 1.399 lei. Merită o economie de 1.000 lei disconfortul unei garanții reduse cu 18 luni și aspectul uzat? 
Înainte de a răspunde, să mai verificăm ceva. Cât de onest este prețul de unde pleacă reducerea, de 2.499 lei?
Produsul nu mai face parte din oferta eMAG acum, așa că bănuiesc că cei 2.499 lei erau ceruți în momentul în care clienții îl mai găseau pe rafturi sau la comandă pe site. Cât o costa un astfel de telefon la alte magazine în acest moment?
Cu ajutorul comparatorului Shopmania.ro găsesc 19 oferte pentru HTC One X la prețuri cuprinse între 1.291 lei și 1.899 lei. Ups, reducerea de la eMAG nu mai e așa de mare. Ba nu mai e reducere deloc dacă voi cumpăra același telefon, de această dată nou și cu garanție intactă, de la Basicom.ro (1.291 lei), 123GSM.ro (1.292 lei), Telefonultau.eu (1.376 lei), etc, magazine care vând chiar mai ieftin decât „resigilatul” eMAG!

miercuri, 20 august 2014

Ți-e jenă să returnezi produse?

Excesele la shopping pot fi atenuate în interiorul perioadei de retur practicate de comercianți: 1-2 zile la majoritatea hipermarketurilor, 10 zile pentru comerțul on-line, 30 de zile în unele cazuri.
Te câte ori nu te-a luat valul și ai bruscat cardul de credit/debit cu cheltuieli neprevăzute, de câte ori n-ai cumpărat lucruri de care nu aveai neapărată nevoie, ori prea scumpe? Ei bine, există un remediu.
Dacă îți dai seama a doua zi de la achiziție că nu era cazul să deschizi baierele pungii, poți returna produsele la majoritatea hipermarketurilor, fără explicații. Există și cazuri în care perioadă de retur poate fi extinsă până la 30 de zile, cum se întâmplă de pildă la retailerul de bricolaj Hornbach.
La cumpărăturile on-line, unde nu ai ocazia să testezi bine produsele întorcându-le pe toate fețele, ai în mod legal 10 zile lucrătoare în care te poți rasgândi și cere banii înapoi (mai puțin costul transportului). Iar în cazul eMag, Altex (doar pentru anumite categorii de produse achiziționate de pe site în acest caz), Flanco poți returna produsul în 30 de zile fără penalități sau justificări.
Perioada de retur poate funcționa ca o frână în calea cumpărăturilor compulsive, pe care te sfătuiesc să o folosești la maximum, cu condiția să nu cazi în cealaltă extremă: să returnezi doar pentru a face o nouă achiziție care să fie la rândul ei returnată. Dacă vei cădea în „patima” retururilor nu rezolvi nimic, nu îți însănătoșești finanțele personale, doar te alegi cu o doză suplimentară de stres și alergătură.
Dacă returnezi însă când îți dai seama că achiziția făcută nu se justifica, fie prin costuri, fie prin specificații și facilitățile oferite la respectivul preț, gestul va fi de bun augur pentru bugetul familiei iar experiența câștigată te va feri de viitoare alegeri pripite.  

Iepurașul de Paște vine de...Black Friday?

Black Friday a ajuns sinonim cu discontul iar unii retaileri îl folosesc abuziv pentru a prinde în plasă amatorii de chilipiruri (Black Friday de primăvară, vară, etc).
După ce majoritatea marilor comercianți de electrocasnice și gadgeturi IT a furat startul anul trecut de Black Friday, mutând evenimentul cu o săptămână mai devreme decât corespondentul său din SUA (a fost pe 22 noiembrie 2013 în România), iată că rețeta unui succes de marketing și vânzări a ajuns să fie replicată și în alte anotimpuri. Am avut cu o săptămâna în urmă un Black Friday de ...vară la Altex, după ce compania lansase anterior unul de primăvară, la concurență cu Iepurașul de Paște. Două observații se pot face aici:
Black Friday a ajuns să fie sinonim cu „reducere”. Există însă o deosebire esențială între amplitudinile reducerilor: față de Black Friday-ul clasic, din noiembrie, cele organizate în alte anotimpuri și sub diferite pretexte au procente lipsă mult mai puține. Orice se vinde sub sloganul de Black Friday exportat în alt sezon, nu oferă mai mult decât o campanie periodică de reduceri simbolice, amatorii de chilipiruri fiind însă momiți cu amintirea unor mici „afaceri” posibile în perioada veritabilului Black Friday (și acestea palide însă în comparație cu disconturile ce se practică în SUA în acel moment).
Concluzia? La pomul lăudat nu va duceți cu sacul, chiar dacă acesta a fost rebotezat „Black Friday”, deoarece ulciorul nu merge de multe ori la apa reducerilor „irezistibile”.
Pe ce canale ați aflat de ultimul Black Friday? Poate că dintr-un spot media, poate vizitând magazinele comercianților. Sunt șase mari însă să aflați dintr-un newsletter primit prin poșta electronică după ce ați avut imprudența să va treceți adresa de mail în lista retailerului, tentat de promisiunea unei reduceri modeste, a unui concurs cu premii sau pur și simplu „free”.
Cine se simte vulnerabil la campaniile mai mult sau mai puțin promoționale, cine este în pericol să facă achiziții compulsive, ar fi bine să renunțe la toate aceste newslettere sau, dacă vrea neapărat o mică reducere la primul obiect cumpărat, să folosească un e-mail de rezervă, unde nu intră frecvent și unde să se colecteze spamurile de marketing, fără să mai riște ca acestea să-i facă cu ochiul permanent.