vineri, 17 aprilie 2015

Investește în experiențe și timp de calitate

E plină lumea librăriilor de cărți despre cum să-ți înmulțești banii dar există relativ puține despre cum să-i cheltuiești inteligent. De acest lucru se ocupă Elisabeth Dunn și Michael Norton în “Happy Money-Știința cheltuirii cu rost”. 
În general, tindem să credem că dublarea banilor ar aduce o dublare a sentimentului de fericire dar de cele mai multe ori, oamenii foarte bogați nu sunt semnificativ mai mulțumiți decât cei din clasa medie. Dovadă că achizițiile de bunuri foarte scumpe sau foarte râvnite nu sunt suficiente. Cele 5 principii ale cheltuirii inteligente formulate încă din debutul cărții vin să amendeze tentațiile consumului compulsiv înlocuind cantitatea cu calitatea, prețul cu valoarea emoțională a achizițiilor noastre.Ce ar presupune știința cheltuielilor cu rost?
1.Cumpără experiențe. Suntem ființe emoționale iar amintirile legate de emoții sunt mult mai greu perisabile decât amintirea unor achiziții oarecare. Nimeni când își rememorează viața nu se oprește la bunurile pe care le-a dobândit ci la experiențele trăite; regretele nu sunt legate de bunurile nedobandite ci de experiențele netrăite, la care s-a renunțat. Caută să dobândești ceva nou, de valoare de fiecare dată când scoți bani din buzunar. Și nici măcar nu ai nevoie de foarte mulți bani la fiecare ocazie când faci asta.
2. Cumpără timp de calitate. “Cum îmi va îmbogăți acest obiect/serviciu viața?” ar trebui să fie prima întrebare când ne decidem dacă vom cumpăra sau nu ceva. Voi fi mai relaxat, mai împăcat, voi cunoaște mai multe?
3. Cumpără pentru ceilalți. Altruismul e sursă de satisfacții incontestabile. Mai multă bucurie îți va produce achiziționarea unui obiect pentru cei dragi decât acumularea doar pentru uzul propriu. 
4. Cumpără și savurează. Învață să te bucuri pe îndelete de toate lucrurile pe care ți le faci cadou-degustă cărți, filme, călătorii, etc. Achizițiile pe repede înainte nu fac decât să întrețină dorință repetării lor iar de aici și până la consumul compulsiv nu e decât un pas. 
 5.Cumpără mai târziu. Suntem într-o economie dominată de principiul cumpărăturilor pe datorie, cumperi acum cu cardul de credit și plătești mai târziu. Autorii cărții Happy Money insistă să faci invers: cumperi acum și lași pe mai târziu consumul. Vezi de pildă avansul achitat pentru o excursie de peste câteva luni. În tot acest timp te vei bucura la gândul locurilor și persoanelor noi ce urmează să fie cunoscute. Chiar și în cazul unui gadget poți planifica cu câteva luni în avans achiziția pentru a te delecta cu așteptarea butonării sale, anticipându-i funcțiile și experiența de utilizare în loc să scoți cardul de credit din buzunar și să-l cumperi pe loc. Las la o parte faptul că multe mofturi dispar când achiziția se amână. 

joi, 9 aprilie 2015

Raspunsuri la intrebari ce nu mi-au fost puse (II)


1.Cat de importanta este libertatea? Merita sa mori pentru ea?
Cu ceva ani in urma aveam doua joburi, rasuflam cu greu, si visam sa am la un moment dat suficienta libertate incat sa-mi organizez timpul cum vreau. Am capatat-o la un moment dat, prin 2012, cand am ramas fara niciun job permanent. Ce am facut cu libertatea mea? Mi-am indeplinit un vis: am mers cateva zile la rand cu ceva ziare si internet la purtator la terase, inca de dimineata, si am contemplat superior spectacolul lumii. Ce frumos, sa n-ai nimic de facut, sa fi liber cu gandurile tale privind lumea cum se grabeste la obligatiile cotidiene. Frumos, frumos dar dupa cateva zile ma cam plictisisem de genul asta de libertate. Era confortabil dar parca nu era suficient. Ca sa raspund la intrebare-libertatea este cu adevarat importanta cat timp te poti manifesta creativ si cand o poti folosi pentru a avea experiente noi. Cu alte cuvinte, libertatea este esentiala cant te ajuta sa cresti si merita sa-ti risti zona de confort pentru asta pentru ca traiul burghez, desi confortabil, n-o sa-ti ofere asa ceva. Din acest motiv lumea nu prea vrea sa moara pentru libertate (cati se pot manifesta creativ, cati se zbat pentru obtinerea unor experiente care sa le largeasca orizontul?) dar e gata sa iasa in strada cand zona de confort visata se indeparteaza foarte mult. Vezi decembrie 1989-cand programul redus la televizor (deci entertainmentul), alimentarele goale (papica), rationalizarile de tot felul au devenit insuportabile o miscare de protest a adunat in sfarsit oamenii in strada, pentru dreptul la opinie si libertatatea de circulatie, impotriva cenzurii si Securitatii nu s-ar fi iesit cu la fel de mult elan.
2. Care este scopul vietii?
Aparent, tintim sa obtinem fericirea, sa eliminam durerea si sa ne axam pe lucrurile placute. Dupa definitia care imi place cel mai mult, fericirea ar fi o suma de 4 factori –scop, bunastare materiala, anturaj satisfacator si sanatate. De fapt, eu cred ca scopul vietii, asa cum ne-a fost trasat, este sa reactionam emotional-cu ceilalti, cu zeul, cu mediul, etc. Asta ne indeamna de altfel si religiile-fie sa reactionam iubindu-ne aproapele (crestinismul), fie indeplinind contractul cu zeul si asteptand infrigurat salvatorul (iudaismul), fie raspandind cuvantul Domnului, chiar si cu sabia (islamismul). Doar Budha pare sa-si dat seama cum stau lucrurile si recomanda doar retragerea, refugierea in Nirvana departe de partenerii nostri emotionali. Sa ne gandim un pic si la perspectiva unei gaini. Care ar fi fericirea visata de zburatoare, daca ar fi capabila sa aleaga? Ce scop al vietii ar prefera? Sa se scoale dimineata, sa iasa pe camp la ciugulit ceva, sa se inmulteaasca fericita si sa se bucure de soare, cred. Care este insa scopul vietii trasat de noi pentru ea? Sa se inmulteasca in crescatorii, sa se bucure de soarele becului electric sa creasca si sa moara accelerat pentru ca are 7 miliarde de hranit. Daca gainile ar fi ramas insa “libere” probabil ca n-am fi avut azi zeci de miliarde de gaini...Poate n-am mai fi avut deloc avand in vedere ca lantul trofic mai are si verigi lipsa din cand in cand, cum au patit de pilda dropiile. Revenind, asa cum pentru noi gainile reprezinta o sursa de energie (hrana), poate ca si emotiile noastre sunt o sursa de energie pentru alte entitati. Si cum noi am modificat putin, prin partile initiale, scopul vietii pentru gaini, poate ca si noi am suferit la un moment dat o interventie asemanatoare din partea altora-si poate de asta exista atatea motive pentru explozii emotionale in lume (conflicte la scara planetara, crize, calamitati, etc), poate ca din acest motiv nu invatam nimic din istorie (disensiuni, razboaie, crize, bule speculative) si ne comportam irational (deci emotional) colectiv atat de ciclic. Evident in acest context, "binele" si "raul", lupta dintre ele devine pretext nu scop in sine. Ce ar face gainile daca ar avea de ales? Ar alege libertatea cu insecuritatea aferenta, sau pastrarea unui cadru familiar cu deznodamantul previzibil (de noi)? Dar oamenii? La intrebarea asta chiar nu risc un raspuns.
3. Care sunt obiectivele SUA in conflcitul din Ucraina si ce ar putea primi Romania? Dar republica Moldova?
Va trimit direct la sursa: Laurentiu Primo, fondatorul Meritocratiei, are o analiza excelenta (vezi intre minutele 11,30 si 35). Laurentiu este printre putinii nebuni frumosi care sunt gata sa piarda timp, energie si bani pentru a explica altora lumea in care traiesc, riscand sa-si puna singur bete in roatele relatiilor de afaceri, sa fie respins de comunitatea oamenilor de bine, sa devina un paria pentru apostolii corectitudinii politice. Laurentiu merita respectul nostru atat pentru atitudine, originalitate si inteligenta cat mai ales pentru faptul ca avem atat de putini care sunt prinsi in demersuri similare, in scoaterea in evidenta a unor detalii minore in ziua de azi, precum adevarul si dreptatea (tot niste "programe" emotionale si acestea, macar unele ce merita alese in dauna altora). Cunosc doar o mana de oameni prinsi in demersuri similare iar pe multi ii regasiti cu linkuri pe acest site, la sectiunea bloguri favorite. Multumesc Laurentiu si multa sanatate, stiu ca ai nevoie in perioada urmatoare. 

miercuri, 1 aprilie 2015

Jurnal de front (3): In sfarsit, puteti muri pentru Ucraina si Nato

“Vizita în ţara noastră a generalului Philip Breedlove, Comandatul Suprem al Forţelor Aliate din Europa (SACEUR), a prilejuit un anunţ extrem de important şi de o gravitate deosebită. Întrebat dacă este luată în calcul o poziţionare pe teritoriul României a unor sisteme de armament greu, domnia sa a răspuns absolut fără ezitare: „Da, această decizie va fi anunţată foarte curând. Sunt sigur că atunci când lucrul acesta se va întâmpla, România va răspunde prompt, ca de fiecare dată, şi va fi de acord cu prepoziţionarea acestei tehnici, fiind întotdeauna un partener de încredere pentru NATO”. Ministrul român al Apărării a confirmat, precizând că există „discuţii deja la nivel tehnic vizavi de pre-poziţionare”. Este, evident, un anunţ cu valoare de avertisment, spunând deja, de acum, că există proiectul unei asemenea decizii, că planurile militare sunt făcute şi se aşteaptă o hotărâre ce pare iminentă” (integral aici).Va asteptati ca aceasta declaratie de ieri care ne afecteaza in cel mai intal grad viitorul sa fi provocat valuri de talk-show-uri la televiziuni, discutii aprinse, pozitionari pro si contra, etc? Poate intr-o presa libera. La noi se dezbateau inca aseara fraudele regimului Basescu, ultimele declaratii ale lui Iohannis, DNA vs Parlament, etc. Nimicuri intoarse pe toate fetele.
In sfarsit, vom avea ocazia sa murim pentru Ucraina si Nato. Si sa ne rafuim cu inamicul de veacuri al poporului roman, Rusia. In curand, doua armate cu armament de ultima generatie se vor privi chioras din transee (nici nu mai conteaza unde vor fi amplasate acestea, doar in Ucraina, in zonele de frontiera Nato-Rusia sau doar in Rusia). Si la un moment dat, o provocare inteligenta sau poate o imprudenta cretina, va duce la primii morti. Sigur, acestia vor trebui razbunati, contati pe propaganda pentru a intelege foarte bine asta, iar mortii rezultati din procesul de razbunare vor trebui la randul lor rascumparati prin sange de adversari. Si tot asa, pana la victoria finala, marea ciuperca.
De ce facem toate tampeniile astea? Pentru ca Rusia a ocupat un teritoriu cu populatie majoritar rusofona, care dorea de altfel sa se rupa de Ucraina dupa ultimele evenimente si intentii declarate ale revolutionarilor? Uitati-va pe o harta-cat reprezinta Donbasul din Ucraina, 5%? 7%? De aici si pana la a astepta ocuparea Europei de Est-asta e pretetul sub care sunt inarmate acum tarile din flancul estic (atentie, nu Cehia, nu Ungaria, nu Croatia-e vorba doar de baltici, Polonia si vaca aia de Romania care nici nu stie pe ce lume se afla ca sa aibe o parere...)-distanta e mare frate. Adica ce vor sa-mi spuna mie propagandistii Nato, ca vor veni omuletii verzi din Crimeea la Bucuresti? Bai oligofrenilor, omuletii verzi reprezeinta un instrument al razboiului hibrid pentru terioriile in care populatia e vorbitoare de rusa, omuletul verde fiind un combatant camuflat in localnic. Ia incearca sa faci asta si la Bucuresti, ca parca accentele difera...Si ce populatie vor proteja omuletii verzi la Bucuresti, pe lipovenii din Delta?
Nu, armamentul greu Nato care se pregateste sa vina in Romania, n-are nicio legatura cu apararea. Oricant de mult dotezi Romania n-ar putea face fata unui atac frontal dinspre Rusia iar un razboi hibrid am mai explicat ca n-are sens aici. Armamentul Nato va fi folosit mai tarziu pentru atac, cand pretextul potrivit va fi gasit iar propaganda va fi pregatit suficient populatia. Sigur, nenea Breedlove a lasat o portita: “sunt sigur că atunci când lucrul acesta se va întâmpla, România va răspunde prompt, ca de fiecare dată, şi va fi de acord cu prepoziţionarea acestei tehnici”....In Cehia Breedlove o fi fost la fel de sigur initial dar opinia publica a spus pas (ia uite aici un articol). Ba nici bbulgarii nu se vor carne de tun aici. Ce va face acest minunat popor roman vegetal? Stam pe tusa ca nu ne afecteaza personal...deocamdata? Speram ca ne vom descurca cumva individual, cum am facut-o de secole (ne refugiem in veceul din fundul curtii ca e cel mai ferit din sat)? Ma rog, avem si scuze. Cei mai multi nici n-au aflat, prinsi cu reality show-urile marca Pro Tv, despre ce se pregateste....Cand vor afla va fi prea tarziu sa mai schimbe ceva. 

Disclaimer: aici nu e vorba despre apararea/justificarea pozitiilor Rusiei sau a lui Putin. Nici despre glorificarea modelului de societate din Rusia (ce om normal ar face asta?). Vorbim doar despre refuzul conflictului armat spre care lumea occidentala este manata de papusarii din spatele cortinei (resursele Rusiei sunt tentante, ar prinde bine niste privatizari ca in era Eltsin, ca sa nu mai vorbim de castigurile industriei militare daca incepe conflictul si toti partenerii Nato pun mana si se inarmeaza), despre ratiune si refuzul propagandei care vrea sa ne inraiasca. Vorbim de Romania, care n-are nimic de castigat in cazul unui conflict, dar are imens de multe lucruri de pierdut-victime civile (suntem aproape de epicentrul ostilitatilor), economie distrusa, poate dezlipirea Transilvaniei daca Rusia are castig de cauza iar Ungaria este initial aliat credincios.

PS1: Ca sa va dati seama cu ce arme fine se lucreaza...Va amintiti de prabusirea avionului presedintelui polonez acum ceva ani. Ei bine, concluziile anchetei vin abia acum, in acest context geopolitic tensionat, iar rusii sunt bineinteles vinovati (e vorba de controlorii de trafic-desi ancheta zice ceva si de piloti...). Mai multe aici (articolul e scris de Iulian Chifu, deci e tratat "unidirectionat"). Informatia asta de ultima ora ar putea sa schimbe soarta alegerilor din Polonia si ghici cine vine la putere? Eaxact, geamanul cu sete de razbunare!

PS2: Sa ne destindem putin pe final...Vom avea destule motive de incruntare in viitor...Declaratia lui Breedlove n-are de-a face cu 1 aprilie, am fi vrut noi....o gluma simpatica pentru inceputul lunii face insa Dan de la Trenduri aici 


marți, 31 martie 2015

Jurnal de front (2): Apostolii urii-Tapalaga, Corneteanu, Tismaneanu & Co

Intr-un context geopolitic sensibil, mai multi posesori de condei s-au gandit ca ar fi mai intelept sa-l foloseasca pentru atacul Rusiei la baioneta. Inante de a trece in revista strategii si mijloace, sa facem un scurt exercitiu de logica. Sa presupunem ca actualul conflict din Ucraina a) se rezolva pasnic, b) se extinde si duce la anihilarea rapida a Rusiei  sau c) degenereaza intr-un razboi de uzura. In toate cele trei variante, Romania are doar de pierdut agitand batul propagandistic prin gardul rusesc. Daca situatia se rezolva pasnic iar relatiile cu SUA si UE se normalizeaza la un moment dat, rusii isi vor aminti oricum de slugile occidentale din Romania si orice parteneriat economic va demara schiopatand in viitor, mai ales ca resursele noastre energetice nu sunt inepuizabile. Daca occidentul se hotaraste sa loveasca printr-un atac nuclear-fulger Rusia, bazandu-se pe reactia sa intarziata si scutul anti-racheta, Romania tot va incasa ceva rachete nucleare din motive ce tin de Deveselu, apropiere de lansatoare si de postura sa probabila de paratrasnet al furiei oarbe si mandriei ranite rusesti. Daca vom avea un razboi de uzura, cu ceva noroc nu unul nuclear, Romania ca posibila tara pentru bazele aeriene si navale Nato si partener docil al occidentului va fi o tinta evidenta, cu atat mai mult cu cat facem totul pentru inflamarea relatiilor de pe acum. Deci cui folosesc propagandistii nostri de prin media si pentru ce scenariu pregatesc ei oare populatia? In nici un caz pentru varianta unei rezolvari pasnice…Si acum sa vedem ceva partituri si instrumentistii aferenti.
“Doua minute de ura” (daca se poate, zilnic). Principali exponenti: Reporter Virtual si Pagina de Rusia, inliniedreapta.ro, etc. Razvan Corneteanu, intr-un articol de ieri de pe Reporter Virtual, pornind de la pretextul explicatiei fenomenului prin care Putin controleaza extremismul musulman se lanseaza intr-un exercitiu de ura la adresa rusului simplu (ca deh, nu doar Putin trebuie demonizat intr-un conflict de amploare…). Subcapitolul “Rusia, o tara speciala” ne povesteste cum rusii sunt decimati de SIDA, barbatii mor pe capete sub 60 de ani din pricina alcoolului, rusii sunt principalul izovor de adepti pentru ISIS, popii sprijina agresiunea din Donbas in ciuda faptului ca rusii…sunt intr-un procent semnificativ atei. Sunt insa si nostalgici comunisti si au o societate corupta pana in maduva oaselor. Plus ca au omorat zeci de mii de polonezi la Katyn. Corneteanu si-a lansat de altfel Pagina de Rusia de pe RV la foarte putin timp dupa izbucnirea conflictelor din Ucraina si anexarea Crimeii. A sesizat o oportunitate sau a fost doar bine "ghidat"? Coincidenta sau nu, idei asemanatoare livreaza si inliniedreapta.ro, in articolul “Rusia nu exista”. Demografia e in picaj, mortalitatea e dusa la extrem de alcoolism (aici articolul este ilustrat cu poze de betivi din metroul din… Polonia, vezi comentariile), citate cat mai defavorabile rusilor din “clasici”. Or, daca rusii sunt asa un popor plin de cozi de topor, la ce sa ne mai para rau de ei?
Victimizare cat cuprinde. Asta e o strategie la care apeleaza cu hotarare postacii de pe Hotnews (variatiuni pe tema “Oare cine o sa ne salveze de Putin? Chiar nu e nimeni in stare sa-l opreasca?”) dar folosita si de editorialistii site-ului. Dan Tapalaga, fostul purtator de cuvant al Monicai Macovei (la care voi reveni) are luni un editorial panicat si victimizant in care schiteaza cateva provocari ale propagandei pro-ruse. Care sunt marile provocari identificate de Tapalaga? In primul rand, site-ul russiatoday (e un site tinut de un singur om, un fost director de programe de la Money Channel, varianta Murad) care nici macar nu posteaza mereu zilnic. Musatoiu a crezut ca vede o mare oportunitate prin inchiderea site-ului Vocea Rusiei dar se pare ca rusii nu baga bani (inca) in russiatoday (ar arata oricum mai bine site-ul in cazul asta). In al doilea rand, postarile pro-ruse din comentariile de pe site-uri. Nu stiu ce postari a vazut Tapalaga, dar orice om de buna credinta cand trece prin site-urile HN, RL, Adevarul, Evz vede ca propaganda anti-Rusia este ultra-dominanta iar in ceea ce priveste Hotnews, Tapalaga chiar nu are de ce sa fie ingrijorat cata vreme site-ul sau modereaza comentariile si le filtreaza la sange pe cele “pro-ruse” (am prespupus asta vazand ca nici macar ironia nu mai are trecere la HN, am incercat sa postez duminica ceva mai sarcastic in comentariile articolului despre demonstratiile anti-Sova/Parlament si n-am reusit). Bocitoare si lingatori de clante de ambasade pot fi identificati cu usurinta si la Romania Libera, e suficient sa cititi ultimele articole produse de Turturica si Campeanu.Victimizarea a fost de altfel cuvantul de ordine dupa editorialul semnat de ambasadorul rus dupa articolul de opinie marca Tismaneanu si Stan (vezi hemoragia de articole ultragiate de pe Contributors, Hotnews, etc). Vai, cum de indrazneste un rus sa ne dicteze noua ce sa scriem, vai cum indrazneste un rus sa ne faca pe noi badarani! Sigur, aici nici eu nu sunt de acord cu termenul, e cel putin prost ales. Tismaneanu si Stan nu sunt badarani (se exprima foarte civilizat si-si asasineaza oponentii cu termeni savanti) ei pot fi incadrati insa in categoria agitatori. Ei nu folosesc ura precum Reporter Virtual sau inliniedreapta.ro, ei doar bat consecvent saua anticomunista si antiputinista sa priceapa iapa bizonului intelectual de net cum sta treaba si cine e dusmanul. Libertatea de expresie atat de frumos invocata se opreste insa brusc cand vine vorba de opiniile contrare curentului anti-rusesc din media romaneasca, ele nu prea isi gasesc locul. Cu mare greutate am descoperit ceva exceptii. Vezi aici,  aici si chiar si in acest link din care pot invata cate ceva apostolii actuali ai confruntarii. Ne mai mira ca Monica Macovei a mers pana acolo incat a cerut rechemarea ambasadorului rus pentru mutilarea sufletelor sensibile ale autorilor articolului de opinie in care tovarasul Putin era facut fascist? Pe mine nu, prin 2012 MM vorbea de justificarea americanilor de a cere rezultate in justitia romaneasca, de vreme ce bagasera bani in reformarea DIICOT si DNA si aveau deci dreptul sa-si supravegheze investitia. Evident, daca vor baga niste bani in armata romana si servicii, vor avea pe cale de consecinta ceva drepturi in viitorul conflict cu Rusia, nu?

Disclaimer: aici nu e vorba despre apararea/justificarea pozitiilor Rusiei sau a lui Putin. Nici despre glorificarea modelului de societate din Rusia (ce om normal ar face asta?). Vorbim doar despre refuzul conflictului armat spre care lumea occidentala este manata de papusarii din spatele cortinei (resursele Rusiei sunt tentante, ar prinde bine niste privatizari ca in era Eltsin, ca sa nu mai vorbim de castigurile industriei militare daca incepe conflictul si toti partenerii Nato pun mana si se inarmeaza), despre ratiune si refuzul propagandei care vrea sa ne inraiasca. Vorbim de Romania, care n-are nimic de castigat in cazul unui conflict, dar are imens de multe lucruri de pierdut-victime civile (suntem aproape de epicentrul ostilitatilor), economie distrusa, poate dezlipirea Transilvaniei daca Rusia are castig de cauza iar Ungaria este initial aliat credincios.

duminică, 29 martie 2015

Jurnal de front (1): “Desantul” american, inarmarea Ucrainei, Arsenie Boca, Yemen, propaganda media, etc

Incepand de azi voi grupa sub genericul “Jurnal de front” toate textele ce tin de Ucraina si perspectiva unui conflict cu Rusia in care sa fie implicata si Romania. Sunt constient ca in felul asta imi reduc foarte mult sansele de a ma reintegra la un moment dat in media “quality” dar sunt la fel de constient ca in viitorul nu foarte indepartat am toate sansele sa ma ingrijorez mai mult pentru viata mea si a familiei decat pentru cariera de jurnalist.
Mai intai, de ce este atat de importanta Romania in economia viitorului conflict cu Rusia? Structural, suntem cat se poate de diferiti (latini vs slavi), istoric exista conflicte si rani incomplet inchise deci opinia publica e mai usor de manipulat impotriva rusilor. Sigur, avem aceeasi religie, dar societatea s-a laicizat destul de mult, cel putin in urban, si se depun mai nou eforturi pentru decredibilizarea discursului “popilor”. Strategic, pozitia Romaniei e ideala pentru baze aeriene in cazul unor lovituri asupra rusofonilor din Ucraina (mult mai aproape ca Polonia) sau pentru baze navale in ideea unei recuceriri a peninsulei Crimeea. Pentru asigurarea unei atitudini corecte din partea clasei politice autohtone s-a mers pana la intoarcerea rezultatelor votului din noiembrie 2014 (vezi exit-poll-urile in ceea ce priveste intentia reala de vot si “revolta Facebook”, dramoleta cu votul diasporei, etc pentru modul in care s-a justificat rezultatul final). Ponta, cu un partid inca puternic in spate (desi USL se destramase “surprinzator” inainte) si cu ceva deschideri spre Rusia/China, in ciuda unei atitudini in general servile fata de Vest, fusese considerat cam riscant pentru viitorul rol gandit pentru Romania; in aceste momente DNA&SRI fac totul pentru subrezirea si mai mult a pozitiei sale interne si a coalitiei care il sprijina inca.
Si acum trecem la evenimente mai recente. “Desant” american la Bucuresti anunta Hotnews azi. Luni il asteptam pe adjunctul asistentului secretarului de stat al SUA pentru controlul armamentului asta dupa ce o alta delegatie de membri ai Congresului condusa de presedintele Comitetului pentru Fortele Armate din cadrul Camerei Reprezentantilor fusese saptamana trecuta. Recent, prin media a razbatut stirea ca trenuri cu armament performant intra in Romania “pentru exercitii in cadrul Nato”. Eu as paria ca respectivul armament nu mai iese din tara dupa respectivele exercitii, asa cum se intampla si in cazul tarilor baltice. In Ucraina, dupa cum ati aflat, exista un armistitiu in vigoare, in liniii mari respectat (deocamdata). Cu toate astea, SUA se dau in vant sa inarmeze Ucraina. O rezolutie care indeamna administratia Obama sa acorde Ucrainei sprijin militar sa isi apare suveranitatea si integritatea teritoriala a ajuns in plenul Camerei Reprezentantilor in 23 martie, fara sa mai treaca prin comsiiile de specialitate, fiind ulterior votata cu 348 voturi pentru si 48 impotriva (vezi aici mai multe). Motivatia juriului? “Avand in vedere ca Statele Unite si aliatii sai au nevoie de o strategie pe termen lung pentru a demasca si a se opune coruptiei si represiunii instituite de Vladimir Putin in propria-i tara si agresiunii de peste granita”. Asta cu stratregia pentru a se opune represiunii instituite de Putin in propria tara lasa loc unui conflict chiar mai extins decat zona rusofona din Donbas.
Cum arata acum un posibil scenariu de desfasurare a conflictului? La un moment dat ostilitatile se reiau in estul Ucrainei. Partile se acuza reciproc iar armata ucrainiana, proaspat inarmata si antrenata, face pasi importanti in teritoriul separatist. Rusia este obligata sa trimita noi forte peste granita, mult mai vizibile de data asta, iar ucrainienii sunt respinsi cu pierderi mari. Media explodeaza, atrocitati, povesti lacrimogene (romani ucisi in Ucraina! vezi Antena 3), etc. Ucraina cere ajutor. Ajutorul vine sub forma de sustinere aeriana la inceput (baze din Romania?), poate ulterior ceva trupe din partea unei coalitii mai largi (SUA nu se va expune singura, nici in Irak/Afganistan n-a facut-o). “Energizata” Ucraina se gandeste sa recupereze si Crimeea, avand in vedere postura sa de victima si pierderile suferite. Primeste din nou sprijin aerian si naval (baze romanesti?) din partea aliatilor. Si acum incepe partea nasoala. Rusia nu poate asista pasiv la bobarnacele primite de pe teritoriul Romaniei si ne ataca. Aerian la inceput (aici taranii din Deveselu descopera ca vecinatatea cu trupele americane nu aduce doar ciunga si Coca Cola), apoi terestru. Poate tot sub forma unei coalitii (ce ziceti de contingente din Bulgaria si Ungaria?). Nu vreau sa merg mai departe, e cel mai negru scenariu. Ce ar avea de castigat Romania daca acesta se materializeaza insa?
Recunosc, am fortat putin nota cu Bulgaria si Ungaria, dar n-am putut sa nu-mi amintesc de profetia parintelui Boca. Cea cu “intr-o noapte Romania va fi atacata din 3 parti-Rusia, Bulgaria, Ungaria-iar apoi asupra atacatorilor va ploua cu foc”. Cand a fost facuta-acum vreo 10 ani-parea absolut fantiezista, acum nu prea mai pare asa. Nu cred prea mult in profetii, sunt constient ca acestea reprezinta doar un viitor posibil. Depinde de noi daca il facem unul probabil (iar aducerea in atentie opiniei publice a acestor profetii-parintele Boca nu era chiar rau ca profet!-contribuie in opinia mea la deturnarea lor de la directia indicata de profet, mobilizand capacitatea de proiectie a maselor spre alt deznodamant) sau nu.
Ce mai avem pentru azi? Va propun sa faceti un exercitiu de imaginatie. Inlocuiti Yemenul cu Ucraina, miscarea care l-a dat jos pe presedinte cu maidanul, interventia saudita sprijinita de americani cu interventia rusa in Donbas…Cam seamana, nu? Ce spatii a acordat presa noastra independenta crizei din Yemen (150.000 de soldati sauditi au invadat Yemenul)? Pai, cam tot atatea cate a acordat cand peste 3.000 de palestieni erau ucisi de bombardamentele Israelului acum cateva luni. Sigur, lumea civilizata a condamnat, a indemnat la moderatie, bla, bla. De ce nu ne rezumam la bla-blauri si in Ucraina in loc sa-i convingem cu armele pe rusi sa iasa din teritoriile populate de…rusi in Ucraina? Dar ce as putea sa cer eu presei romanesti azi, avand in vedere cum arata acum? A supravietuit doar presa de propaganda, care n-ar supravietui comercial altfel-vezi Adevarul, Romania Libera, Evenimentul, Hotnews, televiziunile de stiri (cu exceptia Antenei 3 care poate trai singura din incasari). Ma uit in ultima vreme siderat la Reporter Virtual si Pagina sa de Rusia (de fapt o pagina de ura la adresa Kremlinului, nimic nu exista acolo despre economia, parteneriate de afaceri, viata culturala si sociala din Rusia care sa mai aduca si reclama). Propaganda pura. Cum RV este condus de un fost sef de ziaristi (Razvan Corneteanu, care-si cearta consecvent colegii de prin presa pentru propaganda… pro-Rusia!) site-ul nu este atat de insignifiant pe cat pare. A, sa nu uit. De rasu-plansu reactia Hotnews/Contributors si umorile Monicai Macovei la "scandalul" Tismaneanu-Malginov. Tismaneanu si pupilul sau Stan au produs un text vituperant pe Contributors despre fascistul Putin, text preluat si de Romania Libera. Ambasadorul rus a produs si el un text in care, cea mai dura fraza, arata ca "n-ar trebui ca orice badaran sa publice si sa fie preluat in presa centrala". Hotnews a sarit apoi in sus pe motiv ca este atacat Contributors, a dat un comunicat ranit insusi Contributors iar Monica Macovei a protestat impotriva "agresivitatii" ambasadorului rus cerand rechemarea sa urgenta! Acum, in cazul MM apropierea ei de extrema dreapta (vezi in liniedreapta.ro care-i ridica osanale) e sugestiva iar in cazul platformei cu texte de lobby si atitudini propagandistice (Contributors), la ce sa ne asteptam? Contributors reprezinta schema inteligenta inventata de Hotnews pentru a nu gazdui direct texte cat se poate de partizane (daca sunt insa preluate, merge!)

Si inca ceva. Remarcati cum interesele economice se protejeaza si se cam retrag din zonele de conflict. Chevron a plecat lasandu-ne niste mici spre medii cutremure, specifice explorarilor pentru gazele de sist (si azi a fost unul, 4,9 pe Richter daca nu ma insel), Mc'Donalds vinde cica franciza pentru Romania (unui rus!). Bursa are ceva corectii si s-a desincronizat de restul pietelor mari in ciuda unei fiscalitati mai permisive pe partea corporate din 2016 (fara impozit pe dividende, TVA mai mic, CAS redus la angajator).

Disclaimer: aici nu e vorba despre apararea/justificarea pozitiilor Rusiei sau a lui Putin. Nici despre glorificarea modelului de societate din Rusia (ce om normal ar face asta?). Vorbim doar despre refuzul conflictului armat spre care lumea occidentala este manata de papusarii din spatele cortinei (resursele Rusiei sunt tentante, ar prinde bine niste privatizari ca in era Eltsin, ca sa nu mai vorbim de castigurile industriei militare daca incepe conflictul si toti partenerii Nato pun mana si se inarmeaza), despre ratiune si refuzul propagandei care vrea sa ne inraiasca. Vorbim de Romania, care n-are nimic de castigat in cazul unui conflict, dar are imens de multe lucruri de pierdut-victime civile (suntem aproape de epicentrul ostilitatilor), economie distrusa, poate dezlipirea Transilvaniei daca Rusia are castig de cauza iar Ungaria este initial aliat credincios.

PS: Duminica, la Universitate, o multime involburata de tineri frumosi de pe Facebook de 200.000...a, 20.000...a, 2.000....200...de fapt  doar 20 de participanti au demonstrat impotriva parlamentarilor care se fofileaza de justitie (vezi Sova). Semn ca fara news-feed, fara o mana de ajutor din partea specialistilor din servicii, nici Facebook-ul nu mai face minuni. Iata cum arata o postare de pe Hotnews, aferenta articolului cu care se mobillizau masele pentru viitoarea demonstratie: "Inadmisibil. Procurorul propune, judecătorul decide, iar parlamentarul votat de mine sau de voi trebuie să fie de acord cu desfăşurarea actului de justiţie. Toţi suntem egali în faţa legii, sau poate nu, se pare că unii sunt mai egali decât alţii! Voi fi în Piaţa Universităţii la ora 16:00, dă-o naibii de ploaie, prefer să mă ud, decât să mă căpuşeze nişte nemernici". Recunoasteti stilul de postac profesionist? Cand nu e civic-mobilizant, e in mod sigur deprimat-victimizant.

sâmbătă, 21 martie 2015

Se limpezesc lucrurile: DNA, Parchet, Nato-Rusia si…BVB

Ponta a pierdut surprinzator alegerile din noiembrie 2014. Surprinzator? Intoarcerea rezultatului, dupa un avans considerabil in sondaje de partea lui Ponta, aminteste de modul in care a castigat de 3 ori la mustata Basescu alegerile (Primarie, 2 x Presedentie). Ba chiar de 4 ori, daca ma gandesc si la modul in care s-a invalidat Referendumul din 2012. Mie imi plac coincidentele, numai ca atunci cand acestea se repeta nu mai vorbim de coincidente, ci de orchestrarea unor coincidente. Rezultatul alegerilor din 2014 nu a fost decis “pe teren” si am 2 argumente. In primul rand, exit pollurile. De la o diferenta de 1-3 procente si o marja de eroare de aproximativ 1% in cazul respectiv s-a ajuns in final la 10%. Nu conteaza cine voteaza, conteaza cine numara. In al doilea rand, social media. Pai diaspora si spectacolele prin media orchestrate cu acest scop, pai Facebook, pai bloguri, etc. Social media s-a comportat ca in revolutiile portocalii si primavara araba si nu mi-e greu sa presupun ca au servit scopurilor acelorasi papusari (vezi si contul lui Johannis de pe Facebook, umflat cu like-uri de aceeasi profesionisti, in ciuda lipsei sale de continut de calitate). De ce a fost ejectat Ponta? Era conformist, era de dreapta desi cu discurs de stanga, parea “sigur”. De acord, parea. Dar fusese prezent si la Olimpiada de la Sochi, vorbea cam des de investitorii chinezi (mai pomeneste cineva de ei la Nuclearelectrica?..ca Enel vad ca a renuntat sa mai vanda distributiile de electricitate din Romania pana unde acum cateva luni tot niste chinezi erau in pole position). Cineva, un licurici sa spunem, s-a gandit probabil asa: prin regiune avem Bulgaria, Ungaria, posibil Grecia dupa alegeri, Serbia care inclina spre Putin. Nu putem pierde Romania, avand in vedere pozitia sa strategica, scutul de la Deveselu, etc. Nu mai bine sa piarda Ponta, cam nesigur, cu o coalitie cam mare in spate? Si asa a pierdut Ponta, dupa ce USL-ul se sparsese inainte iar PSD-ul se tot subtiaza in prezent...
Si ajungem in acest moment la actualitate. Ce avem dupa noiembrie 2014? Demisia fortata a lui Maior, priponirea Elenei Udrea si a amicei sale Bica, o ceata de PSD-isti in arest sau in vecinatatea sa (Hrebenciuc, Mitrea, Mazare, Ghita, Valcov, ceva baroni mai putini sonori, etc), Horia Georgescu, eroul ANI, priponit si el si o tresarire de orgoliu a Parchetului (anchetarea lui Basescu). Cum explic eu lucrurile astea?Maior era un apropiat a premierului Ponta, un posibil premier dupa alegerea sa ca presedinte. Delete. Udrea era ceva asemanator (Ponta fusese avocatul famieliei Cocos), desi era prezenta in camarila basista avea destul afinitati cu Ponta-Maior. Delete Udrea, delete amica sa Bica de la DIICOT (DIICOT-ul putea fi acum o contra-pondere la DNA, ceea ce incearca mai nou Parchetul).
Basescu avea un joc dublu: pe de-o parte Deveselu, parteneri strategici, axa Londra-Washington, pe de alta Rusia (Gazprom prin Ioana Basescu, Alro si preturi mai mici la energie, renuntarea la Tezaur, etc). Deocamdata DNA nu-l atinge, pentru componenta sa atlantista, dar il va atinge poate Parchetul. DNA-ul in tandem cu SRI-ul continua deci munca inceputa in noiembrie 2014 si decapiteaza aripa pro-Ponta din anturajul basescian si pune umarul la slabirea PSD-ului scotandu-i din joc lideri marcanti si bagand groaza in plevusca. Horia Gerogescu este cel care l-a tinut multa vreme in sah pe Johannis cu ANI si avea un pedigree cam dubios dupa relatiile sale de la ANRP (vezi Bica). Delete Georgescu. Valcov, artizanul unui nou cod fiscal ultra-liberal, prin care Ponta incerca sa se mentina in joc, este si el saltat de DNA. Sa nu uitam de Curtea Constitutionala si caprele lui Grebla. Ar mai fi de mentionat Nastase si Voiculescu, asasinati politic inainte de acutizarea povestii din Crimea/Donbas. Aici poate fi vorba de o antipatie personala a fostului marinar de la Cotroceni rezolvata servil prin servicii si ramurile lor din justitie dar si o contributie “atlantista” la eliminarea reminiscentelor “national-comuniste” (cam greu cu globalizarea cand liderii au acumulat ceva si au vagi pusee nationaliste).
Sa revenim. De ce toata aceasta isterie dupa 2014, pana acum partidele si camarilele incercand sa alterneze pasnic la putere in Romania (cam ca in SUA)? De ce sa-ti cotonogesti adversarii cand esti constient ca nimeni nu-i vesnic la butoane si talibanismul se poate intoarce candva asupra ta cu bonus? Ei bine, cum spuneam, e vorba de conflictului Nato-Rusia, de pastrarea cu forta a Romaniei in sfera de influenta anti-ruseasca si nu doar de banale contre intre partide ce alterneaza la putere si camarilele lor. Si, din pacate, nu doar de retorica belicoasa e vorba aici. Cred ca la un moment dat chiar am putea asista la violenta armata in preajma noastra multumita apartenentei noastre atlantiste. Incep sa apara deja semnale si nu in piata media ci chiar in lumea banilor. Urmariti ce se intampla cu bursa de la inceputul anului. Cam scade, nu? Cam se decupleaza de la marile burse ale lumii (SUA are burse verzi desi se pregateste de schimbarea politica monetare de pilda). Smart money se pregatesc sa paraseasca zonele tulburi, de viitor conflict. Cine va beneficia de razboiul in care va fi implicata Romania? Mareata noastra industrie de aparare care e sublima dar…? Consumul intern (ca deh, insecuritatea creste savoarea vietii…dar nu in zonele de conflict)? Multi nu vor mai sti pe unde s-o tuleasca din tara…Si, atunci, de ce ar mai zabovi smart money pe aici? Cred ca va fi insa o retragere ordonata, metodica, iar asta nu exclude dintii de fierastrau.

Ce urmeaza?
Masina de razboi a Vestului se urneste greu pentru ca propaganda are nevoie de timp pentru a da roade. Sigur, daca apare o provocare majora, gen Pearl Harbour, lucrurile se schimba. Astfel incat sanctiunile la adresa Rusiei vor continua. Poate se deschid brese in unitatea de monolit din jurul lui Putin, poate i se forteaza mana sa actioneze necugetat (si iata si provocarea...). Nervozitatea va fi insa maxima la o reambalare a crizei financiare iar declansatorul unor conflicte armate mai de amploare poate veni dupa schimbarea politicii monetare in SUA (asta ar lovi inca o data in indatoratele in dolari companii rusesti) si plonjonul pietelor financiare. Despre Romania? Iohannis va fi in continuare discretia intruchipata pentru a nu-si eroda imaginea si gradul de incredere, mai ales ca in 2016 ar trebui sa castige alegerile pentru PNL (e greu de crezut ca UNPR-ul poate fi rupt din coalitia cu PSD pana atunci, singur n-are nicio sansa sa intre in Parlament iar pe listele PNL-ului nu va fi primit). Propaganda va lucra intre timp la turatie maxima-daca din partea B1, Realitatea, presei quality nu am la ce sa ma astept, pozitia Antenei 3 ma cam surprinde. S-au pozitionat mai degraba pro-Johannis, n-au prea insistat pe adevaratele mize din spatele tintelor DNA /SRI si pe papusarii din spatele acestora si i-am surprins si cu o frumusete de documentar pro-Ucraina. Remarc inca ceva: daca Udrea vorbea despre postacii de partid iar alti politicieni tind sa recunoasca existenta lor si la alte case, aparitia unor postaci anti-Rusia ma cam surprinde (ii gasiti pe Hotnews, Reporter Virtual, Adevarul, etc). Exclus sa fie platiti de partidele actuale asa ca ar trebui sa privim spre servicii mai degraba. Sigur, exista si postacii de sens contrar si o specie aparte, postacii care lovesc in simbolurile pasibile sa coaguleze natiunea (aparent inexplicabil, Simona Halep e vanata de ceva vreme de genul asta de postaci). Dovada ca lupta s-a incins deja in mediul on-line.

vineri, 20 martie 2015

Cum să nu mori de foame trăind din scris

I. Scrisul din impuls
Pe acest subiect găsiți aici si aici articole detaliate. Pe scurt, situația arată în felul următor. Cine vrea să publice o carte în România trebuie să se mulțumească cu aproximativ 10% din prețul la raft ca drepturi de autor. Scăzând TVA/CAS, impozit pe venit se ajunge la numai 7% “bani în mână”. Dacă luăm ca reper un preț de 25 lei/exemplar și un tiraj de 3.000 exemplare, onorabil în ziua de azi, rezultă că autorul va încasa pentru roadele tipărite ale muncii sale doar 1,75 lei/exemplar vândut, adică 5.250 lei dacă tot tirajul se epuizează (asta poate dura mai mult de un an însă). Nu pare rău pentru o…lună, dar nu e prea optimistă situația pentru cineva care dorește să trăiască din scris și nu produce mai mult de o carte la 6 luni (mă rog, la un ritm mai alert ar produce probabil doar maculatură). Ca autor de e-book lucrurile stau chiar mai rău, pentru că editurile oferă doar aproximativ 15% brut pe drepturile de autor iar prețul unui exemplar este semnificativ mai mic decât în varianta tipărită (uneori la mai puțin de jumătate din preț). Asta în România pentru că prin alte părți (Amazon, Kindle) se oferă până la 70% autorului având în vedere că editorul are costuri simbolice cu “tipărirea” electronică.
La fel de pesimistă este perspectiva pentru autorii de traduceri. O pagină tradusă în română din engleză/franceză/etc costă 2-3 euro în timp ce una tradusă din română în altă limbă de circulație de un traducător profesionist s-ar taxa cu 10-20 de euro. Autorii autohtoni nu au forță prea mare de negociere în relația cu editurile și din cauza presiunii cărților autorilor străini, unde drepturile de publicare nu costă nimic dacă autorul a murit în urmă cu cel puțin 50 de ani iar pentru cei contemporani dreptul de traducere costă 1.000-5.000 euro pe ediție. Adăugați la asta costurile simbolice cu traducatorii români și avem explicația sumelor modice încasate de scriitorii autohtoni. În final, doar o mână de oameni ajung să trăiască exclusiv din scris iar pentru a ajunge în această postură trebuie să fie atât autori talentați cât și unii bine promovați/mediatizați (s-ar mai fi înregistrat marile succese de public pentru Andreea Marin, Mihaela Rădulescu, Radu Paraschivescu, etc dacă autorii în cauza n-ar fi fost bine cunoscuți prin aparițiile lor la televizor/editorialele din ziarele de cultură sau cele de sport, generaliste, s.a.?).
Exista insa solutii salvatoare si pentru autori ceva mai obscuri. Ce-ar fi de pilda sa vinzi doar titluri de impact si maculatura intre coperti? Ideea mi-a venit cand mi-au cazut ochii pe un titlu de pe Elefant.ro. “Suge-o, Ramona!”, editie brosata, 486 pagini (nu se precizeaza dimensiunea in..cm), 26 de lei. Aparuta in ianuarie 2015 la Editura Trei. Stoc epuizat! (vorbesc de varianta print, o mai gasiti doar ca ebook la 17 lei). Hm! Banuiesc ca s-au gasit cateva sute bune de mici golani care sa incerce o gluma proasta cu vreuna din colegele/prietenele/cunostiintele lor. Nici nu mai conteaza ce scrie intre coperti daca te cheama Ramona si dai peste titlul asta gros cand deschizi de ziua ta pachetul frumos ambalat. Romanul se vrea o poveste despre iesirea din adolescenta si provocarile sale, deci croita exact pe publicul tinta pentru astfel de bancuri. Pastrand reteta, sunt convins ca niste gospodine de 30-50 de ani ar achizitiona cu entuziasm un titlu gen “Daca mai bei mori, boule!” asa cum subalternii unor sefuleti despotici si bugetari ar cumpara romanul de actiune “Traznite-ar DNA-ul, tati!” . Evident, pentru a le transmite mai departe.

II. Scrisul la comanda
Aici includ in special variatiunile pe tema jurnalismului militant (Antena3, B1, Evz, Romania Libera, Hotnews)-print, online, radio-tv. “Comanda” apare la orice publicatie-in sensul ca jurnalistul are de umplut un anumit spatiu, intr-un anumit timp si pe o anumita tema, asta intra in fisa postului-numai ca in cazul jurnalismului militant nu sunt acceptate decat anumite atitudini/abordari. O spun din experienta personala, la Hotnews (mai putin) sau Romania Libera (mai mult). In varianta soft, cenzura e prezentata ca lipsa de oportunitate a unei anumite teme ("sa mai amanam", "sa mai cerem puncte de vedere", "sa mai asteptam" pana cand...articolul e perimat si tardiv de publicat), in varianta hard editorul nu te publica pentru ca nu gadesti “corect”. Din jurnalismul la comanda se poate trai inca in Romania, desi greu, cu luni de strans cureaua cand salariul intarzie, cu conditia sa nu sari peste cal si sa pui accente critice vorbind despre prietenii politici/de business ai patronatului. A aparut insa o specie noua, analizele la comanda publicate pe platforme independente (vezi Contributors). Un amic mi-a povestit odata cum i s-a propus de catre un redactor-sef a carui sotie avea o firma de PR sa produca analize pentru Contributors pe diverse teme (sugerate de clientul firmei de PR, o companie in domeniul energiei) din care sa reiasa ca pretul la carburanti nu a crescut atat de tare, ca redeventele la petrol si gaze nu sunt atat de mici, etc. De altfel, pe Contributors veti gasi o multime de analize stufoase, cronofage ca realizare dar oferite aparent free pe platforma in cauza.

III. Scrisul pe blog.
Am mai tratat aici problema, nu vreau sa ma repet. E despre incontinenta de marketing, advertoriale nemarcate si doi lei de biscuiti pentru blogger, cu care nu moare de foame dar nici de trait nu prea traieste..

marți, 17 martie 2015

Scenarita de primavara

Cu cativa ani in urma ascultam investitori cu experienta, precum Marc Faber si Gerald Celente, vorbind de iesirea din criza globala prin razboi. Tiparul Fed urma sa fie doar precursorul conflictului nu salvatorul umanitatii. Ce nu vedeam atunci erau beligerantii-lumea nu parea prea departe de sfarsitul istoriei imaginat de Fukuyama. Sigur, existau inca Osama si Al-Qaeda dar pentru putin timp; comedia avea sa fie curmata repede dupa uciderea liderului religios care devenise cam necredibil pentru rolul de sperietoare globala, asa haituit prin pesterile din Pakistan cum era. Ce avem acum?
O incercare mai degraba ratata de a construi din lumea musulmana radicala un inamic credibil al Occidentului. Am asistat la primavara araba, fenomen generat inteligent si cu ajutorul retelelor de socializare dar din dezordinea creata nu a aparut o forta unita, ultra-religioasa si antioccidentala. A fost nevoie de inarmarea opozitiei anti-Assad pentru a construi in final ISIS. In ciuda salbaticiei de ev mediu, ISIS ramane totusi o plaga locala asa ca marele inamic se lasa asteptat. Noroc cu Ucraina. Remarcati si ceva asemanari cu perioada interbelica. Raboiul rece a avut un invins si asta s-a soldat cu pierderi de teritorii si despagubiri de raboi (privatizarea din Rusia). Firesc, frustrarea rezultata de aici, abil incurajata de revolutiile portocalii si extinderea Nato a dus la situatia din prezent. Iata in sfarsit un adversar pe masura Vestului, cu arme nucleare, resurse, sistem de aliante. Vom fi la fel de orbi, usor de manipulat de propaganda, de instinctuali incat sa punem mana pe arme iar?
In primul razboi mondial, lipsa de educatie, de surse alternative de informare si nationalismul manifest au facut treaba buna si milioane au plecat la moarte cantand. In a doua conflagratie mondiala resentimentele, frustrarile si efectele marii depresiunii au pus umarul la randul lor. Acum? Avem o criza atenuata cu tiparul marilor banci centrale dar departe de a fi incheiata, avem institutii media transformate in agentii de propaganda dar avem si internetul, un spatiu al pluralitatii si teoriilor alternative (inca). Va mai dura ceva pana o masa critica razboinica se genereaza in Vest. Despre Romania ce sa mai spunem- pozitia e catastrofala (priviti o harta) iar statutul de colonie nu lasa loc de intors.
Am vazut intre timp un documentar la Antena 3 despre “romanii care mor in conflictul din Ucraina”. Despre abuzuri ale separatistilor, manipulare a medilor rusesti, eroism cu mijloace putine a recrutilor romani din armata ucrainiana, etc, etc. Pe final, o mentiune interesanta-romanii cam refuza inrolarea. Lait-motivul: “pentru ce sa mor, pentru politicienii de aici?”. Poate ca zelul DNA din Romania incearca sa contracareze o atitudine similara cu cea din Ucraina, grosul arestarilor din ultimele luni fiiind din jurul apropiatilor fostului presedinte (detestat de majoritatea populatiei si perceput drept corupt) sau din randurile PSD, partidul ce sta in calea formarii unei noi majoritati parlamentare cu care sa lucreze optim Johannis. Vom avea o clasa politica mai curata in curand, innoita cu forta, asa ca puteti muri linistiti pentru, sa zicem, Alina Gorghiu.
Am mai spus-o pe aici, cred ca singura atitudine de bun-simt in zilele astea e sa refuzi discursul revendicativ, plin de ura, impartirea pe tabere (Rusia-Nato) si propaganda pro-razboi. Pentru mine e halucinant cum lumea pare sa se indrepte spre noi conflicte la doar doua generatii dupa un razboi devastator. S-or fi reactivat “Colectorii”, forte despre care vorbeste la un moment dat, in ultima sa carte-"Calatorii indepartate"-Robert Monroe (daca gustati genul asta de literatura, mai spre SF).

duminică, 15 martie 2015

Raspunsuri la intrebari ce nu mi-au fost puse (I)

1.Simt nevoia sa cumpar des gadgeturi la moda. Odata cumparate, dupa ce le butonez si ma bucur de ele cateva zile, trebuie sa iau altceva-mai nou, cu functii mai multe, etc. Sunt bolnav? Sunt dependent de shopping? Cum se trateaza?
Achizițiile repetate tind să umple un gol care nu ține de garderobă, numărul gadgeturilor din dotare, etc ci mai degrabă de ideea de scop în viață; vorbim de o nevoie abstractă mascată sub forma goanei după tentațiile concrete din magazine. Una dintre cele mai bune definiții ale fericirii ia în calcul pe lângă sănătate, relațiile sociale și bunăstarea materială un ingredient mai puțin palpabil-scopul, motivația, obiectivele trasate în viață. Indiferent de câte bunuri bifezi, chiar și înconjurat de prieteni și sănătos fiind, ceva lipsește dacă n-ai sentimentul că mergi decis în direcția unor obiective trasate, ori faci ceea ce trebuie, conform valorilor și principiilor tale. Nevoia de scop, de direcție este cea care duce și la excesele de shopping. Cei care cumpără compulsiv vor să umple de fapt un gol. Ce caută mai exact? Într-o formă sau alta, senzația de sațietate, un sentiment ce ar rezultă din bifarea tuturor termenilor din ecuația fericirii. Cât timp scopul, obiectivele trasate și asumate ori sensul într-o denumire mai largă lipsește din viața noastră pot să apăra strategiile de compensare deși aparent putem avea din belșug sănătate, bani, prieteni buni. Și așa apar în peisaj drogurile, libertinajul, shoppingul. Teoria se verifică destul de bine urmărind atent comportamentul celor care stau bine la capitolul scop/obiective/misiune-nu cred că-i vom surprinde prea des la mall sau schimbând tabletele/smartphone-urile precum șosetele.  Ce poti face deci? Cauta-ti un scop, ceva obiective, un sens. Ai o paleta vasta: religie, salvarea balenelor, lupta impotriva manipularilor media pe forumuri, etc. Alege doar.

2. Mi-am inscris copilul la ora de religie, in principal pentru ca nu vroiam sa-l stiu bantuind pe holurile scolii daca nu o faceam. Am facut bine? E buna religia pentru copii?
Adversarii orelor de religie din scoli acuza indoctrinarea si obtinerea unei clientele cu forta pentru cler. Despre morala pentru recompensa, despre faptele bune care cumpara bunavointa zeului nu prea e de criticat, asta face bine la coeziunea sociala. Cata vreme orelele de Etica nu rezolva problema recompensei, e la mintea cocosului ca autoritatile vor dori sa aibe cetateni dispusi sa faca fapte bune, cel putin din interes. Alternativa- o societate plina de ego, de urmarirea obsesiva a  intereselor individuale, nu prea suna bine. Sigur, ar fi mai inteligent de explicat ca faptele bune facute aproapelui atrag un comportament asemanator, precum faptele rele atrag unul antisocial, deci iti faci bine tie pana la urma daca faci fapte bune. Cred insa ca genul asta de mentalitate va fi predominanta in viitor dar e inaplicabila in prezent. Acum ceva mii de ani oameni cumparau bunavointa zeilor prin ofrande (uneori chiar si umane), acum o fac prin fapte bune, tot e un progres. In viitor, vom invata despre interconexiuni si intarcerea obrazului ca modalitate de promovare a unui anumit tip de societate. De altfel, cam asta era si mesajul lui Cristos inainte de a suferi ceva denaturari. N-a spus pe nicaieri cate fapte bune iti rascumpara o viata pacatoasa, a vorbit parca de credinta, sa nu-ti judeci aproapele (doar cel fara de pata sa arunce piatra) si sa nu-l tratezi la fel daca e marlan pentru ca in felul asta nu faci decat sa raspandesti marlania (intoarce si celalalt obraz). Nu deci vad nimic rau daca un copil face religia, cat timp ai grija sa-l deprogramezi daca profesorul e prea zelos/habotnic. Pana la urma mesajul crestin a suferit destule rescrieri "creative" iar despre unele vorbeste cu talent un ateu declarat, CTP (aici). Nu ma pot face ca nu observ nici ca atacul la Biserica (religia in scoli, trecutul lui Daniel, etc) apare in ultima vreme in contextul conflictului din Ucraina, de parca cineva s-ar teme de pan-ortodoxism incercand sa evite ezitarile intalnite in conflictul Nato-Serbia

3. Am iubit ceva la viata mea-femei, copii mei, parintii-dar parca, intr-un fel, ma iubeam tot pe mine. E posibil? Altfel, observ ca nenorocirile celor apropiati nu ma prea misca, ba gasesc ceva bun in ele cum zicea si moralistul francez. Sunt rau, sunt fara speranta?
Iubim in general femeile in care ne reflectam cel mai bine (poti sa-i spui si compatibilitate). Iar copii sunt sansa noastra ca vom trece testul timpului, ca vom supravietui prin altcineva (deci ii iubim si pe ei iubindu-ne de fapt pe noi). Ne mai iubim parintii, o dragoste amestecata cu recunostiinta pentru pastratorii trecutului nostru de care suntem atat de atasati (in special de perioada copilariei). Desi pare ca e vorba despre EI, de fapt subiectul este EU. Cand subiectul nu mai este EU nu e dragoste, eventual admiratie. Universal valabil. Iar de maxima lui La Rochefoucauld, ce sa zic? Nu e cinism, nu e rautate, e doar reevaluare. Nenorocirile celor apropiati iti dau ocazia sa iti reevaluezi situatia, sa primesti o infuzie de optimism (“uite domle ca altii o duc mai rau, deci eu stau chiar bine!”). Nu inseamna ca te bucuri de raul lor, ci doar de binele tau subevaluat. 

joi, 12 martie 2015

Joburi noi: trol de internet, scrib MLM-ist

Poti scoate un ban postand comentarii laudative/demolatoare. Ori intrand in reteaua scrisorilor de recomandare. Vremuri noi, meserii noi….
Mai intai cum "castigi bani la domiciliu, din redactarea unor scrisori". In ce consta afacerea? Am remarcat tipul asta de anunt asta plasat strategic printre comentariile la diverse articole de pe net. Urma o adresa de mail si invitatia de a scrie pentru a primi detalii. Din primul raspuns primit eu am dedus ca:
-afacerea consta in redactarea unor scrisori de recomandare, pentru tineri sau cei fara experienta la locul de munca, ce se lovesc din acest motiv de rezervele angajatorilor
-pentru a intra in reteaua de scribilor trebuie sa parcurgi un test de atentie si cunostiinte de afaceri intins pe durata a 12 lectii, iti primesti apoi propria scrisoare dupa care vei putea sa redactezi scrisori pentru alti saraci cu duhul ce vor un job + scrisoarea de recomandare si accepta sa intre in retea pe o pozitie inferioara, in speranta ca vor aduce la randul lor noi adepti
-evident, la un moment vei plati pentru scrisoarea ta, venituri se ce distribuie piramidal ca la orice sistem MLM.
Frumos, nu? Cu ceva perseverenta ne umplem toti de scrisori de recomandare, dupa care va trebui sa facem rost de super-scrisori, o simpla epistola nu va mai valora cine stie.O alta schema Ponzi din care cei aflati spre baza piramidei vor investi ceva bani dar nu vor scoate nimic.
Cu trolii de internet povestea e diferita. Sunt angajati de diverse partide, miscari civice, companii private sau alte interese mai obscure. Iata aici o poveste despre Samsung si trolii angajati in Taiwan pentru a promova telefoanele sale si a face reclama negativa HTC. Alta despre trolii rusi aici. Cine citeste Hotnews si comentariile care se impacheteaza la articolele despre Ponta/PSD sau Rusia/Putin simte de altfel ceva similar.Cine sunt trolii? In cazul Samsung erau probabil studenti. In cazul trolilor politici identitatea lor ar putea fi cautata si printre membri de partid iar in cazul trolilor geo-politici pe langa categoriile deja enumerate (studenti, mici politruci) ar trebui sa privim si spre serviciile de informatii.
Concluzia? Articolul si comentariile la acesta nu reprezinta un tot unitar, cel putin de cand au aparut trolii in peisaj. O frecventa mai mare a unei anumite atitudini vizibila printre comentarii nu echivaleaza cu un sondaj de opinie printre cititori, ci doar cu pozitia unor oameni aflati in timpul…serviciului.

miercuri, 11 martie 2015

SOV, Coldea, Catu, BNR. Telegrafice...

SOV are o postare interesanta azi pe blog, apropo de anticoruptie. Stiu, nu ar fi in masura sa vorbeasca tocmai el, totusi asta nu inseamna ca greseste din start, asa cum nu inseamna ca Tapalaga emite doar mari adevaruri. Un pasaj din postarea lui SOV: “Dupa ce se aseaza la Cotroceni, Iohannis il da afara pe Maior. A doua zi ii convoaca pe capii S.R.I.-ului si le explica de ce a facut-o. Printre cei de acolo era si generalul Coldea. Pentru el, inca nu batuse ceasul. Cohortele de agenti F.B.I., mult mai numeroase decat comisarii sovietici de dupa Al Doilea Razboi Mondial, aveau nevoie de un om de legatura local. Sub pretextul ca pun la dispozitia institutiilor statului pretioasa lor experienta in lupta impotriva coruptiei, ei radiografiaza tot, cartografiaza tot, recruteaza tot ce vor. In ciuda slugarniciei de care da dovada fata de stapanii lui, el va fi schimbat. Este deja o figura compromisa, iar asta nu se accepta in genul asta de meserie. Seful unui serviciu de informatii nu poate fi un infractor de drept comun. Asta ar leza inca de la inceput imaginea presedintelui. De ce pun accentul in ultima vreme pe Coldea si pe S.R.I.? Aversiunea pe care i-o port acestui individ nu are nimic de a face cu necesitatea schimbarii lui. La ora actuala, el este cel mai important pion al americanilor in Romania. Prin el, americanii au acces la tot ce tine de securitatea nationala, la tot ce tine de maldarul de dosare aflat in fisetele sigurantei romanesti. Din cauza lui si a lui George Maior, suveranitatea statului roman a ramas doar o poveste de adormit copiii. Actul de vanzare al tarii initiat de Basescu a fost desavarsit de cei doi. Servilismul inept al celor trei a facut din Romania o tinta total nepregatita pentru ceea ce urmeaza a se intampla”.
Seful de personal de la BNR a avut si el un interviu prin ZF, in care vorbeste de cei peste 1800 de angajati ai institutiei. Ceea ce ii da lui Florin Catu ocazia sa faca o paralela interesanta pe Facebook: “ECB 1500 de angajati, FED -Board of Governors aproximativ 1700 de angajati, BNR- 1860 de angajati”. Uite ca stam bine la ceva-si asta  nu e tot. Imi aminetesc de postarea Riscograma despre servicii si de numarul avansat pentru lucratorii acestora (“Numărul absolut: Personalul de 12.000 de agenţi secreţi e depăşit doar de al FBI. În total, cu o 2,5% din populaţia grupului de ţări, România are mai mult de 15% din agenţi. Proporţia faţă de populaţie: Există 60 de angajaţi în serviciile interne la suta de mii de locuitori. Urnătorul clasat, Polonia, are 13 de angajaţi. Media este de 7 iar ultimul clasat este Italia, cu 2,7”). Vi se pare cam mare numarul de sinecuri (n-am zis inca nimic de ASF, Parlament, etc) si de sinecuristi? Va dau o veste buna: o parte dintre acestia se numara in mai multe locuri (vezi BNR-servicii, Parlament-servicii, etc) deci sunt mai putini per total. Mi s-a luat o piatra de pe inima!