joi, 21 ianuarie 2021

Neam oportunist, ne-am mai pricopsit cu o coada!

Ne vine din istorie oportunismul, de cand ne refugiam in paduri pentru ca lupta era inutila, de cand ne plecam ca sa intram in gratiile stapanirilor vremelnice de afara, de cand vanam cate o coada in ceausism poate se baga ceva. Acum, de cand unii au intuit ca nu sunt destule doze de vaccin brusc a clipit beculetul care semnala oportunitatile. Daca nu sunt destule atunci musai sa fac unul. Si uite cum sceptici oarecum decenti, critici acerbi (de pilda musiu Cristoiu), panicati de toate varstele dau din coate sa faca rost de o programare. Unii ca sa profite de penurie, altii pentru ca nu mai are rost sa se prefaca sceptici cand vaccinul e disponibil (ipohondrul de Cristoiu e exemplul clasic), vaccinistii pentru a nu mai pierde o secunda pretioasa. 

Ma intreb cum s-ar fi comportat lumea in civilizatiile trecute daca erau confruntati cu o perspectiva asemanatoare. Romanii din vremea imperiului, grecii lui Pericle. Acolo viata avea si o dimensiune tragica, moartea era o perspectiva mult mai palpabila pentru ca o intalneai mai des pe strada, nu cred ca majoritatea ar fi acceptat sa nu mai traiasca doar pentru a elimina riscul de a muri in pandemie. Acum, nu prea mai credem in nimic. Ce cultul eroilor, ce lumea de apoi, ce migratia sufletelor. Sfantul Nimic e acum religia majoritara, sa te lupti sa apuci cat mai mult acum, sa traiesti la maximum acum, sa investesti in amintiri acum. Moartea e ceva abstract, ca un soi de blestem care odata rostit devine activ. Nu ne focalizam pe asa ceva, nici cei care se pregatesc sa traga linie se iluzioneaza ca, poate, vor amana cumva implacabilul. 

Asa ca ce pretentii sa mai avem, ce sa mai speram in trezire, in renasterea dimensiunii tragice, in spiritualizarea umanitatii cand consumismul e religia ultra-majoritara acum? Daca maine ar veni sfarsitul lumii, vorba lui Bogdan Duca, umanitatea de azi ar face inutil orice regret. Concluzia cu care s-ar sfarsi totul ar fi una trista-la ce bun sa-ti mai pui intrebari, sa tinzi spre transcendenta, sa iti spargi capul cu lucrurile mai putin palpabile cand poti aduna harnic city-breakurile, iPhone-urile, sa citesti review-urile, sa frunzaresti pozele pe retelele sociale, sa te delectezi cu Netflixul si HBO-ul? Suvoiul lipsei de relevanta, a futilului, lozincilor regurgitate si consumismului biruitor ne poarta cu el indiferent de zbaterile catorva pentru ca toate canalele media promoveaza asta iar disidentii au inceput sa fie redusi la tacere.... 

marți, 12 ianuarie 2021

Cum sa transformi opinia minoritara în una majoritara

Deja se intra în faza a doua a „comunicarii” in chestiunea vaccinului. Raposatul Bogdan Stanoevici e transformat in apostol al vaccinarii post-mortem dupa modelul folosit in cazul Horia Tecuceanu. Nu m-ar surprinde sa aflu ca nici Stanoevici nu a murit de Covid, ci cu Covid, ca atatia altii.

O serie de sceptici si adversari ai vaccinarii s-au declarat in ultimele zile dispusi sa se vaccineze, din diferite motive (Cristoiu ca sa nu para un cetatean de rangul doi, cu libertati suspendate, de pilda). Tuca, Dinescu, etc. Biserica pastreaza spre lauda ei un ton echilibrat si lasa la latitudinea fiecaruia decizia asta, impreuna cu medicul de familie. Si suntem abia in a doua faza a efortului propagandistic. 

Nimeni nu se mai intreaba daca sunt sau nu efecte pe termen lung, daca nu cumva virusul dispare dupa 2 ani ca in cazul gripei spaniole, daca nu sunt chestii suspecte cu disparitia aproape a virusului in China, locul unde a aparut virusul si unde nu a existat pana recent un vaccin. Sau cum de nu au murit inca toti cei din Belarus, de vreme ce acolo dictatura si odioasa sa sotie nu au luat masuri ferme de limitare a libertatilor individuale si lumea a interactionat cum a vrut. 

Sunt convins ca o parte din apostolii vaccinarii de ultima ora joaca doar cartea responsabilitatii pentru a face apoi ce cred de cuviinta in particular, altii sunt platiti pentru a se produce in calitate de influenceri, altii se tem de marginalizare si linsaj mediatic si zic ce trebuie. Iar altii sunt doar canalii, ca maestrul Rebengiuc care infiera azi mortul Stanoevici. Ce urmeaza? Ca in cazul oricarei bule, e mare lucru sa te pastrezi lucid si in marginea ei. Va propun sa nu va risipiti emotional prea mult, sa treceti la alte teme si sa nu va lasati influentati de nimeni, pentru ca voi sunteti singuri care vor suporta consecintele. 

Nu te vaccinezi pentru ca iti spune influencerul, pentru ca ai mai multi colegi care fac asta, pentru ca ti se bat apropouri la job. Marele joc al propagandei este sa te faca sa te simti minoritar chiar daca faci parte dintr-o majoritate. Testimoniale, exemple concrete, spoturi, studii, cercetari de piata-o avalansa de franturi pro-vaccin care adunate pot da impresia ca alte puncte de vedere nu mai exista. Ba exista, desi bine ascunse acum sub presul focalizarii media, prigonite de pe retelele sociale sau demonizate de voci oficiale. Sa ne mai ascultam si intuitia, e mai greu de manipulat daca stim sa ne aplecam asupra ei.