Dacă doriți să revedeți.....(selecțiuni din programul «Ciclurile istoriei»)

Hitler era antiglobalist, luptând împotriva comunismului internaționalist în a doua fază a celui de-al Doilea Război Mondial. În prima fază însă, a putut mima colaborarea: Ribbentrop–Molotov vs. Alaska/Anchorage.

Hitler avea nevoie de spațiul său vital pentru Germania / „emisfera noastră vestică”.

Naționalism exacerbat / excepționalism exacerbat.

Reconstruim clasa muncitoare / idem, dar cu ajutorul tarifelor, de data asta.

Inamic ideologic – comunismul / inamic ideologic – neocomunismul.

Discurs revanșard – Germania a fost distrusă de inamicii din Europa și mafia evreiască / discurs revanșard – SUA a fost distrusă de externalizarea spre China (pierderea locurilor de muncă) și mafia sorosistă.

Mizăm pe omul nou, germanul pur arian / mizăm pe omul nou, tradiționalist, creștin.

Contextul local

Atunci am pierdut Ardealul pentru că Hitler era în alianță cu Horthy și apoi am încercat să recuperăm Basarabia, pentru că Germania părea pariul câștigător, ba și ceva în plus, mergând peste Nistru, de unde ne-am întors cu coada între picioare. Atunci mareșalul a făcut echipă inițial cu legionarii pentru a se cupla la remorca lui Hitler.

Acum Orban este cel mai bun prieten cu Trump din Europa, iar clasa noastră politică este încă cu Soros. Dar avem noi niște băieți buni, trumpiști, adevărați suveraniști (nu suveraniști de podcast), patrioți veritabili, nu doar declarați, care ar putea prelua puterea în caz că Donald pune piciorul si armatele în prag.

Suboamenii

Atunci comunistul rus era „subomul” în Europa, iar peste ocean „galbejiții” din Japonia erau demonizați cu mare aplomb / acum „orcii” din Rusia sunt demonizați în Europa și avem noii „galbejiți”, chinezii parșivi, care ar putea fi demonizați în SUA, după ce terminăm de gestionat ura față de iranienii fundamentaliști (pe narcotraficanții din Venezuela i-am terminat).

Coincidențe sau începe să se repete un model?

Armata din Venezuela era gata să lupte dar a împiedicat-o mita

Din informațiile apărute ulterior, explicația pentru extragerea rapidă a lui Maduro este simplă-trădarea a fost generalizată în rândurile conducerii armatei. Nu superioritatea militară zdrobitoare a SUA a închis socotelile cu armata lui Maduro în trei ore. Antiaeriana nu a fost distrusă, ci dezactivată deliberat. Măcar în Siria armata a luptat câțiva ani înainte să fie cumpărată.

Trădarea, ca orice altă formă de jigodism, pornește din convingerea că totul se întâmplă aici și acum. Trăiești o singură dată, așa că de ce să nu profiți? s-or fi gândit generalii lui Maduro. Moralitatea apare, în majoritatea cazurilor, doar când există frica unui decont. Aici sau dincolo. Fie superstiția că răul atrage răul în această viață, fie credința că răul îți afectează karma, viețile viitoare sau bilanțul de la Ziua Judecății de Apoi. Fără ideea de răsplată, morala se evaporă rapid. Vestul încă poate cumpăra cu ușurință factorii-cheie din lumea a treia, atrasi de “oglinjoarele” oferite oportun, așa cum și Imperiul Roman a supraviețuit în ultima sa perioadă mituind căpeteniile barbare să se lupte între ele sau să ocolească Roma.

De ce nu au intervenit Rusia și China în favoarea regimului Maduro? Pentru că nicio țară nu luptă în locul unui popor care nu mai vrea să lupte. Rușii au încercat în Afganistan și Siria. Americanii au încercat în Vietnam și Afganistan. Rezultatul a fost același: un eșec scump și inevitabil. Când apare insurgența internă, ocupația străină pleacă mai devreme sau mai târziu. Dar Ucraina? Acolo a existat rezistență față de invazia rusă, însă să nu uităm anii buni de spălare a creierelor de după Maidanul de la Kiev și ura față de ruși atent cultivată de media și sistemul educațional.

Dacă venezuelenii se retrag în munți și luptă ca partizani, vor fi ajutați. Discret. Indirect. Nu cu trupe. Pentru că e dificil să aduci armate lângă curtea americană-la fel cum americanii nu vor pune piciorul în Ucraina sau Taiwan, oricât ar poza în apărători ai libertății.

Și nu, nu e vorba de vreo înțelegere Trump–Putin pentru împărțirea lumii. Doar un sărac cu duhul poate confunda Alaska cu Ialta. Ialta a fost o împărțire a lumii între învingători, după un război mondial. Alaska a fost o întâlnire de imagine între reprezentanții unui stat cu continuitate și ai unui stat în care următoarea administrație se poate șterge la fund cu orice înțelegere semnată de Trump. Exact cum SUA au făcut deja cu promisiunile privind neextinderea NATO. Chiar crede cineva că rușii mai pot fi păcăliți încă o dată în același mod? Alaska a fost un exercițiu de PR pentru Trump, tolerat de Putin pentru un singur motiv: îi mai adăuga o doză de legitimitate în ochii Vestului.