Este aurul o “bula”? Da si nu. Cum stam cu bulele in definitiv?

Dan Diaconu de la Trenduri Economice scria saptamana trecuta (vezi aici) un articol despre bula speculativa gata sa se sparga in cazul aurului. Argumentele sale: piata bijuteriilor din SUA si India e in scadere, se pregateste deschiderea unor noi mine, aurul a performat mai prost in 2010 decat indicii bursieri din SUA. Dan are si nu are dreptate. In primul rand, aurul a inceput anii 2005, 2006 si 2007 la 500-600 euro/uncia. Din 2008 saltul e brusc si il gasim in ianuarie deja la 900 dolari. Acum sa nu imi spuna mie Dan de la Trenduri ca indienii au pus bani la ciorap 3 ani, intre 2005-2007 pentru a cumpara in forta bijuterii din 2008, moment in care si Fed se pregatea de o taiere agresiva de dobanzi care vor ajunge pana aproape de 0%, pietele fiind invadate in acest fel de lichiditate (si in UE dobanzile au coborat la 1%, in definitiv unde n-au scazut dobanzile ca panaceu impotriva crizei?). E clar ca nu raportul cerere-oferta pe piata bijuteriilor a dus aurul unde e acum, ci intrarea la cumparare in forta a investitorilor manati din urma de teama de inflatie sau doar incercand sa profite de evolutia unui activ sensibil la politica monetara . Contributia pietei bijuteriilor poate fi gasita-aici sunt de acord cu Dan-in performantele mai slabe ale aurului fata de indicii bursieri din ultima vreme. Iar despre deschiderea de noi mine nu merita sa vorbim: asta nu se face peste noapte iar pana atunci politica monetara poate arata diferit astfel incat si cotatiile pot avea cu totul alta fata.

Aurul este deci o bula? Da, este. Este in pericol de spargere? Nu, nu este deocamdata, din simplul motiv ca nu exista semnale ca politica monetara este in pragul inaspririi. Tiparitul de bani tine loc acum de scadere a dobanzilor, pentru ca sub zero nu pot fi totusi duse. Va fi un moment bun de iesit din aur cand dobanzile vor incepe usor-usor sa urce iar Fed-ul nu va mai pomeni nimic de QE. Nu va ganditi ca la prima urcare a dobanzilor (probabil in 2012, cu 0,25%) aurul va plonja in bot pana la 600 dolari/uncia cat era in 2006. Banii vor incepe sa iasa gradual, vor exista tot soiul de destepti care vor sfatui prostii sa profite de corectii si de noul pret-chilipir la care a ajuns aurul iar scaderea se poate intinde pe mai multe luni/ani, deci va fi loc de shortat cat cuprinde.

“Cash is trash”. Asta e sintagma care functioneaza ca un magnet pentru amatorii de metale pretioase, un bun slogan de marketing in definitiv. Cat timp 70% din forta de munca e prinsa in servicii in lumea civilizata, va imaginati ca barterul e o alternativa reala? Sau trocul? Banii nu vor disparea, sunt sigur de asta, dar credibilitatea lor poate fi carpita prin introducerea aurului intr-un soi de cos valutar, strategie de care pomenea recent presedintele Bancii Mondiale (va imaginati ca baiatul asta a avut brusc o revelatie in timpul unei conferinte de presa? sau o fi mai degraba pregatirea opiniei publice pentru asa ceva?).Ipoteza in care aurul desi va scadea simtitor dupa iesirea banilor “fierbinti” nu se va intoarce unde era inainte de 2004.

Din acelasi motiv din care creste aurul, creste si argintul si cuprul. Cele din urma cu o rata mai mare, pentru ca au acoperirea utilizarii industriale (55% din productia anuala de vreo 20 tone de argint la nivel global e utilizata in scop industrial). Banii scosi din bancile centrale la dobanda insignifianta sunt plasati pe pietele de marfuri si pe bursele de actiuni (mai putin aici pentru ca domina componenta financiara-banci, asigurari-unde increderea e redusa) iar cat timp nu vom asista la ceva inflatie care sa determine bancile centrale sa isi schimbe politica, bulele vor creste in continuare. Sigur, chemarile de sirena pentru plasarea banilor in bunuri “tangibile” vor fi mai credibile decat oricand, usurand exitul marilor jucatori. De fapt very-smart money vor iesi inainte de a da semnalul Fed de crestere a dobanzilor, doar dumnezeii de la Goldman Sachs au insider-ii lor.

Stiu, experienta Japoniei. Cu dobanzi aproape de zero n-au reusit sa produca inflatie in mai multi ani. Acum insa toate bancile centrale sunt un fel de BOJ iar resursele planetei ceva mai limitate.

Ce vreau sa spun in concluzie: sa judeci din punct de vedere “fundamental” un activ facand abstractie de politica monetara din acel moment e prostia secolului. Asta a facut ca multi sa cumpere case infiorator de scumpe cand creditul era ieftin, multi vor ramane la un moment dat cu aurul luat ca asigurare impotriva inflatiei pentru multi ani nemaigasind amatori la un pret apropiat, etc. Majoritatea gandim pro-ciclic iar baietii destepti abia asteapta sa ne jumuleasca, vanzandu-ne un credit, o actiune SIF, ceva uncii de aur si argint, etc. In loc sa facem calcule cat ar merita un anumit activ, sa ne concentram mai bine pe potentialele fluxuri de lichiditate spre el. Marii investitori in acest moment sunt foarte speculativi asa ca multi dintre cei care gandesc pe termen lung si nu se sincronizeaza cu acestia risca sa ramana cu respectivul activ “valoros” in brate. Cu atat mai mult cu cat lichiditatea lui e mai mica.

Petrolul e o resursa limitata si la 35 si la 149 dolari/baril, extreme intre care a oscilat pretul in 2008. Si aurul tot o moneda alternativa e atat la 300 dolari/uncia cat era in 2000, cat si la 1400 cat e acum. Perceptia noastra modificata e cea care a generat oscilatiile ample, perceptie ajutata de tot soiul de binevoitori cu analize, stiri, rapoarte bine tintite si generos propagate prin media...cand dobanda de politica monetara era la 4% in spatiul euro, sunt vreo 3 ani de atunci, nu cumva "porcusorii" erau in acelasi rahat? brusc perceptia s-a schimbat si respectivele state trebuie sa se refinanteze la dobanzi mult mai mari acum, cand dobanda e de numai 1%...pietele isi vor schimba din nou perceptia asupra datoriilor publice mari dupa o perioada mai consistenta de austeritate, drum pe care a pornit Europa si spre care se va indrepta vrand-nevrand si SUA....perceptia se schimba repede, suntem o specie care nu poate focaliza o perioada mai mare un singur lucru si e ajutata sa fie asa de o sumedenie de agenti de marketing...

Ps: Sa aveti un 2011 interesant (dar nu traumatizant)!!

O magarie marca GDF Suez

Cum poti face rost de niste bani de la abonati intre Craciun si Anul Nou daca esti furnizor de utilitati, in cazul nostru furnizorul de gaz? Le propui un contract de verificare a instalatiei de gaze, valabil 2 sau 4 ani, cu 1(!) verificare sau 3. Daca nu vor sa semneze pentru varianta scumpa, cu scadenta mai lunga, le faci verificare in momentul in care semneaza contractul, ca sa nu aiba timp sa se razgandeasca. Si uite asa, i-ai usurat cu 70 de lei dintr-un foc. Pana acum, daca aveam probleme cu instalatia exterioara, ii chemam pe cei de la GDF Suez care erau obligati sa vina sa verifice. Dar pentru instalatia din interior? Pai, pentru asta exista senzor de gaze achizitionat cam de toata lumea, guri de aerisire si verificari periodice ale centralelor. Ei, francezii s-au gandit ca poate romanii nu dorm atat de linistiti pe cat merita, asa incat s-au gandit sa le asigure suplimentar somnul usurandu-i de cateva zeci de lei. Din nefericire pentru mine si din bafta GDF, contractul de verificare a fost semnat de partea mai credula a familiei, in lipsa mea. Sper macar sa nu va prinda si pe voi pe nepregatite o astfel de vizita: nu au cum sa va oblige la o verificare contra-cost absolut inutila. Daca simtiti miros de gaze oricum ii veti chema din proprie initiativa.

Ce scamatorii face Bancpost ca sa dribleze provizioanele

Un amic bun are un credit rau la Bancpost. Zic rau pentru ca e in CHF, iar dobanda pe care o ia banca la franci e de 10%, desi Libor la franc e de 10 ori mai mic. Ei bine, amicul meu avea de platit 350 franci pe luna. La inceput s-a descurcat onorabil, francul era 2 lei si ceva, dobanzile mai mici. Din 2008 cursul a inceput sa creasca, la fel dobanzile Bancpost desi Liborul scadea (“din cauza situatiei internationale, suntem nevoiti sa crestem dobanda iar noua rata lunara este de...”….veneau periodic explicatiile grecilor). Ei bine, omul nostru a inceput sa gafaie cu imprumutul sau iar sumele aduse la ghiseu s-au subtiat la randul lor. Din 350 a inceput sa plateasca 300, 250, 200 franci in lunile proaste, cu cheltuieli mari. A fost sunat in mod repetat. Mai intai in mod politicos, apoi insinuant si amenintator. “Poate vreti sa vorbiti mai multe cu doamna executor..”. La un moment dat, una din tehnicile fetelor de la firma de recuperare si monitorizare debitori cu probleme era sa dea in mod repetat beep-uri, poate in ideea ca datornicul recunoaste numarul si devine brusc mai constiincios. Saptamana trecuta amicul nostru primeste un telefon neobisnuit din partea bancii in care i se recomanda sa comita in scris un angajament fata de Bancpost, din care sa reiasa ca va plati lunar minim 150 de franci. O-la-la, 150 fata de 350 e o mica diferenta, nu? Sper sa nu ma insel aici, dar explicatia este ca banca trebuie sa constituie provizioane in cazul in care debitorul nu ramburseaza conform graficului partile din principal incluse in fiecare rata (rata=o fractiune din principal plus partea corespunzatoare din dobanda aplicata soldului). Ei bine, daca omul plateste macar partea din principal, banca scapa de provizionarea intregului credit. Schema pare misto, si va recomand sa o faceti pe scara cat mai mare daca aveti rate la banale credite de nevoi personale fara ipoteca. Mai ales daca nu aveti bunuri imobile executabile in situatia neplacuta in care ati ramane fara venituri si nu ati mai putea plati nimic lunar la banca. Ce riscati? Sa vi se popreasca o treime din salariu? Pariez ca majoritatea debitorilor cu probleme platesc oricum lunar un procent mai mare din venituri. Asa ca dadati-le una peste gulerele lor albe bancherilor lacomi si traiti mai confortabil luna de luna limitandu-va la plata principalului (vedeti din scadentar cat inseamna acesta). Ho, ho, ho!

Fondul Proprietatea, teapa bursiera a anului 2011

In aceste zile, mari, mijlocii si minuscule case de brokeraj pregatesc rapoarte pentru Fondul Proprietatea, asteptat la bursa la inceputul anului viitor. Nu mai trebuie sa spun ca optimismul lor e direct proportional cu gradul de incarcare cu aceste actiuni pe propriul cont si cel al marilor clienti. Nu cred ca este actiune (poate cu exceptia SIF) pe care brokerii romani sa fi fost mai expusi in ultimii 10 ani. Rapoartele care vor apare vor da ca tinta de pret 0,7-0,8 lei/actiune, cu un discount moderat fata de valoarea activului net unitar (1 leu) calculata recent. Iata cateva lucruri pe care “dumb money” ar trebui sa le stie despre Fondul Proprietatea:

1. Dividendul mare acodat anul acesta e un “accident”
De fapt, e vorba de dividendele pentru 2008 si 2009. Deci in nici un caz sa nu va faceti calculul cu un randament la dividend de 10% pe an. Apoi, profitul care a stat la baza acordarii sale vine in mare parte din reevaluari de active, pe baza reboundului pe care l-au cunoscut bursele intre 2009-2010. Dividendul FP depinde in mod decisiv de dividendul platit de SNP, cea mai mare detinere a fondului. Or, in ultimii ani SNP nu s-a inghesuit sa plateasca dividende, fiind preocupat de viitoare investitii. Deci, petrecerea din 2010 nu se va repeta, valoarea mare a dividendelor (0,08 lei/actiune) fiind destinata doar sa pregateasca listarea viitoare si sa satisfaca nevoia urgenta a actionarului majoritar (statul) de lichiditati, deci praf in ochi pentru fraierii care vor cumpara in 2011 cu gandul la dividende.

2. “Are active valoroase”. Va amintiti poezia pe care o spuneau brokerii in 2007 despre SIF-uri? “Se va lista BCR, atunci vom vedea adevarata valoare a actiunilor SIF”. Nici pe varful bulei speculative din 2007, cand BET-FI tindea spre 100.000 puncte (fata de 20.000 in prezent) nu am avut pretul unei actiuni egal cu cel al activului net. Acum de pilda, raportul dintre pretul de la bursa si VUAN la SIF-uri este cuprins intre 0,4-0,5. Coincienta sau nu, este discountul la care se tranzactioneaza in prezent si actiunile nelistate ale FP. Brokerii nostri vor sa va spuna insa ca cei care pot cumpara acum cu 0,45 lei vor astepta cateva luni pentru a lua cu..0,7 si peste. Inghititi asta?

In definitiv, ce discount merita o actiune FP? Din start, minim 16% pentru dramuirea profitului din participatiile sale. Companiile la care Fondul este actionar vireaza acestuia dividende. Dividendele (din care se scad cheltuielile de functionare a FP) reprezinta profit, impozitat cu 16%. Urmeaza discountul pentru detineri minoritare lichide si cel pentru detineri minoritare nelichide. Una e sa fii majoritar intr-o companie listata la bursa, si alta e sa ai un pachet decorativ. Plus ca in cazul unei companii nelistate esti si captiv pe termen lung pe langa dezavantajul de a fi la cheremul majoritarului. Eu as baga aici inca cel putin 20%. Si uite asa ajungem pe la 0,6 din start. Atentie insa, vine punctul 3.

3. “Interes la cumparare”. Cine e prostul care n-a luat inca FP dar e pregatit sa cumpere cu ambele maini dupa listare?. Toti brokerii au, clientii lor autohtoni care n-au luat inca imbolditii de primii sunt derizorii ca numar, adaugati pe lista amatorilor de a iesi cat mai repede urmasii unor Malaxa, Mociornita, etc, detinatorii de pachete mari adica. Vor veni strainii sa asigure contraponderea la cumparare? Ha, ha, ha. Cand in urma cu 2 ani o actiune FP se vindea la 0, 12 lei, mi-e greu sa cred asta. Disproportia dintre potentialii vanzatori si potentialii cumparatori e imensa iar raportul cerere oferta va prabusi pe termen mediu cotatiile.

4. “Administrare mai profesionista decat SIF-urile”. Pana una-alta, “profesionistii” de la Templeton au avut grija sa cumpere un pachet de actiuni la BVB-stiti, compania aia care are tranzactii de 1-2 mil euro pe zi in ultima vreme (exceptand schimburile de pachete de pe final de an)- la pretul umflat din prezent. Poate au dorit sa plateasca in felul asta serviciile de analiza super-optimista prestate de brokeri inainte de listarea FP?.

In concluzie, un sfat. Sunt sanse mici ca actiunile sa decoleze la listare, poate doar ca efect al unor manipulari de piata si schimburi in suveica cu pachete de actiuni. Daca asta se intampla, FP va fi o oportunitate extraordinara de…short. Vom avea cu siguranta si un astfel de contract la bursa din Sibiu, si va recomand sa il folositi cu incredere.

BRD, cea mai nesimtita banca pentru amatorii de valuta

Ieri 22 decembrie, curs oficial BNR euro/leu: 4,2849. Pe Conso urmaream intr-o doara cotatiile la cumpararea si vanzarea de euro la ghiseele bancare. Cei mai omenosi la vanzarea de euro erau cei de la CEC si Carpatica, cu o cotatie de 4,31 lei. Urmau BCR si RIB cu 4,315. In coada listei BRD cu 4,36 si Volsbank cu 4,3610. Cu alte cuvinte, daca ai facut imprudenta sa iei un credit in euro de la BRD sau Volksbank si perseverezi in prostie cumparand euro pentru rata lunara tot de la ghiseu, platesti o dobanda umflata din start cu 1,75% doar din schimbul valutar. Acum sa vedem cine plateste cel mai bine celor care vor sa vanda euro. Banca Romaneasca 4,265 lei, RIB cu 4,255 lei, OTP cu 4,245 lei.BCR si CEC, prezente la varful clasamentului la vanzarea de euro aveau ambele cotatii de 4,24 lei. Ei bine, unde e crucisatorul BRD, cea mai dinamica banca din Romania? Tot la coada clasamentului, ultima la egalitate cu Unicredit, cu 4,21 lei (Unicredit vindea euro cu 4,35 lei, deci tot niste jnapani). Ce invatam de aici? Daca vrei intr-un moment de ratacire sa schimbi lei ca sa faci un depozit in euro la BRD, vei pierde 1,75% la vanzare si 1,75% la cumparare fata de cursul official, deci mai mult decat dobanda bancara pe un an (3%). Orice om cu cap ar folosi pentru vanzarea si cumparare de valuta casele de schimb de prin centrul Bucurestiului, unde cotatiile sunt de 4,275-4,285 lei la cumparare si de 4,31-4,32 lei la vanzare, spread-ul dintre cumparare si vanzare fiind in acest caz sub 1%, nu 3,5% ca la BRD !

Cum sa nu faci jurnalism. Studiu de caz: NewsIn

Am gasit in urma cu doua zile un articol de infierare la adresa fondatorului Wikileaks, Assange, pe Reporter Virtual. Din linkuri, am descoperit ca era de fapt o preluare de pe Realitatea.net, care primise o “analiza” NewsIn. Cum obiectivitatea pare o notiune abstracta pentru autorul ...anonim de la NewsIn, ca si documentarea serioasa pe subiect ori “raceala”cu care e recomandat sa tratezi o stire din postura de agentie, va dau mai jos textul integral NewsIn, urmand sa il comentam impreuna apoi. Spre comparatie, aveti aici filmuletul evenimentelor care a generat articolul de mai jos.

“Julian Assange l-a numit pe un jurnalist "scârbă tabloidă".
Fondatorul Wikileaks, Julian Assange, a ieşit dintr-un interviu pe care îl acorda postului de televiziune ABC News şi l-a numit pe jurnalist "scârbă tabloidă" când acesta l-a întrebat despre acuzaţiile de viol care i se aduc în Suedia. Fondatorul Wikileaks a procedat în mod asemănător şi la CNN, luna trecută, când şi-a dat microfonul jos şi a ieşit din platou în momentul în care moderatoarea a insistat cu întrebările despre acuzaţiile sexuale care i se aduc în Suedia. În prezent, fondatorul Wikileaks se află în Marea Britanie, la conacul unui prieten, fiind eliberat pe cauţiune în aşteptarea deciziei judecătoreşti privind extrădarea lui în Suedia. De când a ieşit din arest, Assange a acordat cu bunăvoinţă o mulţime de interviuri, dar devine foarte irascibil în momentul în care este întrebat despre ce s-a întâmplat în Suedia. The Guardian a publicat vineri o relatare detaliată a acuzaţiilor pe care cele două femei din Suedia le-au formulat împotriva lui Assange. Când reporterul ABC News, Jim Sciutto, l-a întrebat despre acuzaţiile pe care le-a auzit, Assange a ieşit imediat de la interviu şi l-a numit pe ziarist "scârbă tabloidă".
Pentru criticii lui Assange, reticenţa sa de a răspunde la întrebări pare ipocrită, dată fiind filosofia transparenţei pe care o susţine. Assange a publicat telegrame secrete care dezvăluie detalii stânjenitoare şi cu potenţial de a crea prejudicii despre guvernul Statelor Unite, dar pare deranjat când i se aplică aceeaşi transparenţă vieţii sale personale.
Susţinătorii lui Assange, inclusiv Larry Flynt, fondatorul revistei sexuale Hustler, sunt foarte sceptici în legătură cu acuzaţiile care i se duc. Unii spun că totul face parte dintr-o conspiraţie mai amplă pentru a-l discredita. Totuşi, documentele juridice publicate de The Guardian - acelaşi cotidian britanic căruia Assange i-a încredinţat o parte dintre telegramele diplomatice - arată că cel puţin o femeie susţine că a fost forţată să aibă relaţii sexuale cu Assange, împotriva voinţei ei, ceea ce e definiţia clasică a violului”.

Asa deci. Avem un clipulet de 50 de secunde, chiar de la ABC News, din care autorul anonim de la NewsIn ar fi putut vedea exact ce s-a intamplat, daca ar fi vrut. Reporterul de la ABC pare sa intrebe ceva aparent neutru despre procesul care i se pregateste lui Assange in Suedia dar vireaza brusc si pomeneste despre acuzatiile de “despartire cu forta a picioarelor” pe care le-ar fi auzit chiar el la audierile de la Tribunal. Assange pare oripilat, spune “ei, haide” de 2 ori si se indeparteaza. Dupa cateva secunde de perplexitate, reporterul il urmareste si insista sa continue discutia. Assange il ocoleste si arunca peste umar “tabloid schmuck”. Ei, asta e dupa cum puteti vedea toata intriga care a stat la baza stirii NewsIn preluata cuminte de Realitatea.net Ce aflam din aceasta?

1. Assange e necioplit. Dupa ce ca paraseste brusc un interviu (luat in aer liber) il mai si insulta pe bietul reporter. Nu se sufla nici o vorba despre faptul ca bietul reporter tocmai intreba relaxat despre detaliile unei interactiuni sexuale, in direct.
2. Assange e netransparent. Cand publici telegramele care incrimineaza diplomatia americana, cand arati cum unchiul Sam isi spioneaza aliatii, tolereaza abuzurile soldatilor sai in Irak, etc invocand dorinta de a informa cat mai exact publicul in numele transparentei, atunci e musai sa iti pui pe taraba si detaliile vietii tale intime, daca ti se cer. Altfel, esti ipocrit si netransparent.
3. Sustinatorii lui Assange sunt cel putin dubiosi (Larry Flint?!?). La acest capitol, vezi si reactia deontologilor romani. Sever Voinescu de pilda se leaga de bobornacul pe care il da Putin cancelariilor occidentale, ridiculizandu-le reactia nedemocratica fata de Aassange (vezi ci marile companii care s-au grabit sa ii aplice talpi pe tibie) din postura de aparatori declarati ai democratiei si drepturile omului, aratand ca cine e aparat de Putin e cel putin dubios (pe fondatorul Hustler l-a scapat din obiectiv dl Voinescu). Daca il apara Dalai Lama li s-ar fi parut probabil nerelevant pentru chestiune. Ma rog, campania impotriva Wikileaks continua pe toate canalele iar media isi aduce si ea obolul cum poate.

PS: Citeam in aceeasi zi ca vicepresedintele SUA,Joe Binden, examina impreuna cu sefii Procuraturii, posibilitatea ca Aassange sa fie acuzat de...complot impotriva SUA (vor sa demonstreze ca Assange ar fi complotat cu cei care i-au furnizat documentele). De aici si pana la acuzatia de terorism nu e decat un pas, ce pacat ca nu se pot da legi retro-active! Brave New World! Regimul nostru democratic va asigura liberatatea alegerii cat timp nu exista alternative reale (republicani si democrati, fetele aceleiasi monede, or in cazul nostru PSD/PDL/PNL), aveti libertatea cuvantului cat timp nu vorbiti ce nu trebuie altfel va executam prin presa oficiala, respectam dreptul natiunilor la autodeterminare cat timp nu poseda resurse care sa ne intereseze, toti actorii economici sunt egali cu exceptia unora care sunt mai egali dect altii fiind prea mari sa se prabuseasca cand gresesc, etc, etc.

Cui slujeste leul "puternic"?

Grosul creditelor s-a dat in Romania in euro. Daca posesorii de credite nu mai fac fata ratelor din cauza majorarii cursului leu-euro, bancile trebuie sa faca provizioane pentru creditele cu probleme, deci sa vina cu bani de acasa. Ce au facut bancile romanesti (ma rog, din Romania) in 2009-2010? Au strans robinetul creditului pentru persoanele fizice si companii si au imprumutat la greu statul, unele pana la limita expunerii fixata pentru bondurile guvernamentale. Imprumuturile s-au facut de aceasta data in lei. Va imaginati cumva ca Guvernul va avea tupeul sa le dea inapoi lei mai slabi decat in momentul in care i-a obtinut (ca asta inseamna deprecierea leului)? Rezum, euro creste fata de leu, bancile trebuie sa vina cu euro in plus de acasa si sa trimita euro mai putini in contul obligatiunilor in lei ajunse la scadenta. Pai, are tupeul micul Boc pentru asta? De asta nu avem nici o lege a falimentului personal (tot din motiv de provizioane inacceptabile ..pentru banci), de asta celebra Ordonanta 50 va fi modificata astfel incat sa dea o mana de ajutor tot bancilor pentru a-si majora profitul (marjele sunt batute in cuie la vechiul nivel, in vreme ce Euribor se afla la minim istoric).

Gregor Samsa Vasilescu

Va intrebati ce legatura poate exista intre consilierul Guvernatorului BNR, eternul Adrian Vasilescu, si personajul unei nuvele célèbre (Metamorfoza) de Franz Kafka? Salariile din BNR! Intr-un interviu pentru Mediafax, mos Vasilescu arata cat de devastatoare pentru bugetul public a fost taierea salariilor din BNR. "Legea nu permitea ca economiile realizate să fie vărsate la buget, dar nici să fie incluse în contul de profit, fiind alocate la fondul de rezervă, a cărui destinaţie este acoperirea unor eventuale pierderi viitoare. Astfel, bugetul a încasat zero lei din economia făcută cu salariile. Ba mai mult, prin tăierea de 25% n-au mai fost virate la buget ca impozit pe venit şi CAS-uri sume care echivalează cu plata a mii şi mii de pensii", a precizat Vasilescu. Întrebat dacă salariile la nivelul BNR vor rămâne reduse, Vasilescu a replicat: "Dar ce, suntem în Kafka?"

Daca tot suntem la capitolul “teatrul absurdului”, sa remarcam ca potrivit lui Vasilescu, din cei 25% taiatati din salariile personalului BNR se puteau achita mii si mii de pensii. Dar cu ce organigrama doarme frate Mugurel sub perna? Daca tai salariile catorva zeci de persoane cu 25% platesti pensii pentru mii si mii de oameni? Acum, or mos Vasilescu a pierdut sirul si s-a incurcat in zecimale, ori salariile din BNR sunt nesimtite. Probabil ca ambele variante sunt adevarate. Pe la inceputul anului, pe baza declaratiilor de avere din 2009 depuse de membri CA ai BNR, scriam un articol in Romania Libera despre modul in care isi investesc acestia banii. Iata un pasaj relevant:

“Mugur Isarescu avea in octombrie 2009 depozite in lei, euro si dolari – echivalentul sumei de 180.000 euro (76.640 euro, 384.700 lei, restul dolari). Bijuteriile diverse depaseau echivalentul a 44.000 euro , colectiile numismatice – aproape 30.000 euro, tablourile si icoanele – 22.000 euro. Cu vesela de argint ajungem la 99.990 euro, adica 55% din valoarea sumelor din depozite si conturi curente, trecute in declaratia de avere. Cum aurul s-a tot scumpit in ultima vreme, iar valoarea bijuteriilor este mai mult... sentimentala, banuim ca ponderea plasamentelor alternative e chiar mai mare.Prim-viceguvernatorul Florin Georgescu e cel mai conservator: are incredere maxima in banul de hartie, dovada ca pastreaza peste un milion de lei in bancnote. In total, depozitele sale insumeaza peste 567.000 echivalent euro, iar bijuteriile din aur, obiectele de arta, colectiile numismatice, tablourile si ceasurile – "doar" 21.000 euro, adica sub 5% din valoarea depozitelor. Un personaj interesant este viceguvernatorul Cristian Popa. In declaratia de avere nu apar masini si terenuri, doar un apartament de 63 mp in Bucuresti. Economiile in bani sunt impartite aproape egal intre lei si euro si insumeaza aproape 50.000 euro. Domnul Popa are insa ceasuri de colectie de 32.000 euro, aur si bijuterii diverse de 35.000 euro, monezi de argint si alte emisiuni numismatice BNR de 9.400 euro, icoane si picturi de 3.000 euro si o "biata" vesela din argint de 2.000 euro. Total: peste 80.000 euro, deci mai mult decat banii de hartie. Trec peste viceguvernatorul Olteanu, care este bancher prin adoptie, si ajung la membrii CA. Marturisesc ca m-am plictisit ingrozitor in cazul lui Nicolae Danila, fost presedinte al BCR, deoarece enumerarea depozitelor si plasamentelor "alternative" din declaratia sa de avere venea dupa o lista interminabila de terenuri si cladiri. Dl Intr-un tarziu, am aflat ca dl Danila pastreaza 14 milioane lei si 8 milioane euro in depozite bancare. Mai sunt si 2,4 milioane lei in fonduri de investitii. Valoarea bijuteriilor este neglijabila, in acest caz, prin raportare la restul "activelor": doar 20.000 euro. Cat despre monezile de argint din colectiile numismatice, in valoare de "numai" 7.000 euro, presupunem ca domnul Danila a si uitat unde le-a ingropat! Cu dl Marian Dinu lucrurile sunt simple: nu crede decat in imobiliare, actiuni si depozite. Domnul Napoleon Pop este fan al depozitelor bancare, unde pariaza aproape exclusiv pe lei (peste 1,2 milioane). Exista si ceva colectii numismatice, dar, cum nu reprezinta decat putin peste 5.000 euro, le putem trece lejer la categoria "si altele". Ne-am amuzat copios citind declaratia de avere din 19 octombrie 2009 a domnului Stoenescu Virgiliu Jorj, membru CA al BNR. Domnia sa are un apartament de 130 mp in Bucuresti, si-a cumparat si doua locuri de parcare, dar nu are trecut nici un autoturism in declaratia de avere. Este stramtorat la capitolul economii – mai putin de 3.000 lei in total –, motiv pentru care are, pentru orice eventualitate, un card de debit cu overdraft (6.900 lei descoperit de cont) si doua carduri de credit (limita de credit de 3.300 lei, respectiv 15.650 lei). Sper ca domnul in cauza sa nu ajunga in final la mana Provident, desi exista un tampon de siguranta (in declaratia de avere sunt prinse tablouri si icoane de 6.000 de euro si monezi de 3.000 euro). In sfarsit, Nagy Agnes are monezi in colectii numismatice de 107.000 lei, bijuterii de 25.000 lei, obiecte de arta de 20.000 lei, dar nici un depozit bancar in declaratia de avere. Probabil, in caz de extrema urgenta, persoana in cauza poate vinde cate o moneda sau o bijuTerie pentru a face rost de lichiditati!”

Remarcati in paranteza ca oamenii care au mizat pe argint au cam nimerit-o, pretul aurului alb crescand cu 50% in 2010. Ma intreb daca domnul vice Popa o sa isi scoata vesela la vanzare in targ la Vitan sa marcheze profitul. Alfel, daca ne intoarcem la oile noastre, salariatii din BNR nu au motive sa planga prea tare, din sumele taiate si varsate tot in bugetul institutiei presupun ca se vor cumpara la un moment dat niste 4 x 4 (adica 16 domnu Vasilescu) din care sa se admire mai bine peisajul bancar dupa 2008 (natura moarta). Revenind la absurd, la asta s-ar incadra statutul de salvator al natiei dupa ce ai contemplat impasibil din fruntea BNR falimentele bancare din anii ’90, puzderia de banci populare care apareau in 2000, schemele Ponzi autohtone precum Caritas, SAFI si FNI-ul, dupa ce ai permis cresterea raportului rata/venit la imprumuturi tocmai in 2007 cand criza exploda.Asta da Metamorfoza!Iar cei care chiar cred sincer asta, n-au nici macar scuza sa fi tras o dusca mai mare din vinul sus-numitului.

Parlamentarii dau lovitura de gratie debitorilor, OUG 50 va fi in favoarea bancilor. Ce puteti face.

Deputatii din comisia de buget-finante-banci au dat unde verde OUG50 in varianta agreata de banci, acestea nemaifiind obligate sa ajusteze semnificativ costul creditelor vechi. Sunt sanse mici deci ca la votul in plen sa se mai schimbe ceva.Trebuie sa multumiti pentru acest “ajutor” parlamentarilor PDL care au majoritatea si care au batut in retragere desi forma initiala a ordonantei venea din partea Guvernului care le apartine, presiunile FMI si loby-ul bancherilor inclinand balanta. Ce sa mai speri de la aceste nevertebrate, preocupate doar sa isi conserve burtile si conturile? Sa speri ca vom avea si noi un impozit pe profitul bancilor ca in Ungaria, pentru a demonstra ca in vremuri grele nu punem cizma doar pe grumazul clientilor-contribuabili? Sa sa speri ca vom refuza “ajutorul” FMI precum bulgarii? Da, si marmota? Romania: lasati orice speranta voi care intrati aici. Gastile fac si aplica legea, fraierii sunt cumparati cu galeti de plastic si mici, prostiti cu lozinci si pusi in final sa plateasca oalele sparte. Ce puteti face totusi?

1. Evitati orice interactiune cu bancile. Am spus-o, o mai repet. Mai devreme sau mai tarziu o sa va iasa pe nas. Un banal card de credit, un nevionovat internet bancking, un descoperit de cont, poate un mic creditel de nevoi personale? Nu, nu, caca! Asa a inceput si isteria imprumuturilor cu buletinul, a creditelor de nevoi personale garantate cu ipoteca de au ajuns fraierii sa isi piarda casele pentru banii luati ca sa le zugraveasca. Orice produs bancar e un carlig de marketing pentru alte produse de care nu aveti nevoie. Luati-va salariile cash. Nu se poate? Limitati-va la cardul de debit si basta.

2. Platesti rate de peste 70% din venituri pentru o gramada de credite de nevoi personale luate ca nesatulul? Foarte bine, nu mai plati nici un leu de maine. Ce-o sa-ti faca daca nu ai bunuri in proprietate? O sa-ti puna poprire pe salariu? Foarte bine, mai mult de 30% nu iti pot lua. Si cu 70% din bani numai pentru tine, luna de luna, o sa o duci boiereste in comparatie cu traiul meschin la care te-ai supus pana acum. Si vrei sa stii un secret? Banca iti va cesiona creditul unei firme de recuperare care va accepta si 50% din suma datorata, platita toata odata, daca vei dori sa iti lichidezi conturile (in ideea ca ai o ruda cu suflet mare care te-ar putea ajuta).

3. Stii acum cu cine sa nu mai votezi, da? Mai devreme sau mai tarziu vor apare in tarile supuse la perversiuni bugetare pentru a salva bancile si forte politice care vor tinti explicit in directia pedepsirii acestora. Modelul unguresc demonstreaza ca se poate. Iar pana nu apare un astfel de partid, stai acasa.

PS: Un articol excelent, de la priveghiul unui mort de data recenta, gasiti aici

Imparatul e gol

Gerald Celente, unul dintre printre putinii care vad lucrurile limpede si au curajul sa le explice clar. Inregistrarea unui radio-show din 9 decembrie despre Wikileaks, bancheri ("banksters"), orbirea mass-media, economie si vremurile ce vin.



Mai jos un filmulet interesant despre o lectie de sugrumare (via Fir de Pir si Bogdan Glavan). In rolul victimei: clasa de mijloc din SUA. Ce urmeaza? Brave New World...sau poate ca nu!

Pietele financiare in orizontul lui 2012. Regizorii apocalipsei

Care sunt informatiile legate de anul 2012 la nivelul cititorului mediu de tabloid, vajnic exemplar majoritar al societatii noastre de consum? Cataclisme, filmul cu acelasi nume a lui Emmerich si lumea inecata in apa, explozii solare, Nibiru-planeta fantoma care revine, calendarul mayas care ar prezice sfarsitul lumii (ma rog, e vorba de sfarsitul timpului dar genul de public la care vorbeam nu prea opereaza cu nuante), etc, etc. Ideea mea este ca o astfel de data, atat de insurubata in mentalul colectiv cu conotatii preponderant negative, ar putea veni manusa celor care vor sa profite de oscilatiile pietelor financiare. Sa nu uitam ca bursele s-au infoiat din banii cu dobanza zero oferiti cu generozitate de Fed in ultimii doi ani si ca retragerea lichiditatii in exces si ridicarea dobanzilor ar putea incepe tot in orizontul lui 2012, simultan cu explozia balonului imobiliar chinezesc si ceva falimente suverane prin Europa. Goldman Sachs facea recent niste previziuni interesante despre 2011, cu estimari de crestere de25% pe indicele S&P, procent care ar duce indicele in zona 1.500 puncte, tocmai bine pentru un triple top apocaliptic si o prabusire de toata frumusetea anul urmator. Spun deci ca 2012 ar putea fi un fel de 2008, cu o palarie mai cuprinzatoare si ca pietele ar putea avea inca un an bun in 2011 doar pentru a avea de unde sa cada mai de sus in 2012. Si inca un argument. Mai exista o varianta de 2012 pe care tabloidele nu o popularizeaza pentru ca simt ca subiectul nu vinde la fel de bine: cea a unei umanitati intrata intr-o alta zodie, a expansiunii constiintei si iesirii de sub tirania materialului. Acum, daca asta este o optiune reala, cum va imaginati ca cei care doresc sa mentina cu dintii ordinea actuala vor incerca sa o contracareze? Eu cred ca regizand un soc puternic la nivel global, o succesiune de evenimente care sa genereze panica si inchistare si care sa taie cheful de spiritualitate si gandit independent. Sa speram ca va ramane totusi la stadiul de ipoteza de lucru pentru cei care fac scenarii de investitii.

Cum sa faci reclama mascata la carduri

Intamplare in Sun Plaza. Sunt interpelat cu un“Buna ziua, permiteti un scurt sondaj de opinie, doar 3 intrebari?”candid. E vorba de un tinerel cu aer usor incurcat. Nu accept in mod normal, dar el chiar pare neajutorat si ceva ma determina sa accept. “Ok, sa vedem”. “Care considerati ca este modalitatea moderna de efectuare a platilor, cu cardul sau cu cash?”Mai sa fie, ghici ciuperca ce-i. “Ca cash zic, ca n-am incredere in banci si cardurile lor” Sunt privit cu o usoara curizitate dar operatorul nu zice nimic. “Cat cheltuiti lunar pentru alimente si combustibil”? Aici pare mai inofensiva si ne-aluziva intrebarea asa ca raspund serios. “1.000 lei”. Acum vine intrebarea 3, din nou una “la obiect”. Cum vi se pare ideea de a face lunar pana la 5% economie din aceasta suma?” Mai sa fie, daca asta nu reprezinta o modalitate subtila de a introduce o campanie promotionala pentru un card de credit-surpriza eu sunt angajat la Goldman Sucks fara sa stiu. Zic :"neutra".In final sunt rugat sa imi spun numele…Asta cam contravine ideii de sondaj de opinie dar banuiesc ca urmatoarea intrebare se lega de numarul de telefon, ca sa pot fi sunat acasa intamplator de un alt operator de marketing peste ceva vreme cu o propunere de a primi ab-so-lut gratuit un card revolutionar. Baiatul cu sondajul a fost insa dezamagit nu stiu din ce motiv si nu m-a mai intrebat de telefon. O fi fost din cauza ca am indicat ca nume Mihai Eminescu?

WikiLeaks vs. fascismul corporatist

Fondatorul WikiLeaks a fost arestat ieri. Dupa o prima audiere, judecatorul britanic i-a refuzat eliberarea pe cautiune pe motiv ca, la resursele de care dispune, acesta s-ar putea sustrage cu usurinta urmaririi penale. Ha, de parca toate serviciile n-ar fi stat pe ochii pe el ca pe butelie. Daca mai aveati dubii ca mare parte din lumea occidentala ar fi altceva decat un stat fascist sprijinit de corporatiile carora le apara interesele, sa urmarim filmul evenimentelor. Julian Assange s-a trezit cu contul din Elvetia blocat, pentru ca nu indicase adresa exacta (vorbim de aceeasi elvetieni care s-au facut ca ploua cand rudele victimelor nazistilor au cerut banii depusi in bancile din tara cantoanelor, care n-au deconspirat conturile celor urmariti pentru evaziuni monstruoase, frude, crime de razboi, etc, etc prelevandu-se de secretul bancar), Visa si Mastercard s-au comportat ca doua subsidiare financiare ale Guvernului american refuzand transferurile catre WL, companiile care ii gazduiau web-site-ul in SUA i-au refuzat brusc hostingul (Amazon şi EveryDNS), site-ul Wikileaks a fost atacat orchestrat pentru a bloca accesul utlizatorilor de hackeri guvernamentali iar enumerarea poate continua.

Omul pare ca a deranjat serios sistemul, nu? Iar sistemul se foloseste de falangele sale corporatiste pentru a-i da peste degete, iar anexa juridica vine sa desavarseasca opera. Amintiti-va de simbioza stat-coraporatii in momentul in care sunt de salvat dinozauri din lumea financiara (to big to fail), cand stocurile de armament acumulate trebuie folosite (Irak, Afganistan, poate Coreea de Nord?), cand big pharma trebuie sa dea cate un tun si apare brusc o pandemie iar statul cumpara cu banii contribuabililor milioane de doze de vacin (gripa avira, porcina, etc).

Multi spun ca in cazul WL e vorba de o scurgere de informatii controlata de CIA. Ma indoiesc ca CIA ar fi dorit sa se faca tapaj pe marginea tentativelor oficialilor americani de a culege date biometrice despre oficialii ONU si cei ai guvernelor prietene (poate vor sa-i cloneze?) Sau despre abuzurile din Irak si Afganistan, cu civilii luati la tinta din elicopter?

Altii il acuza de iresponsabilitate pe Assage. Jocurile de culise din politica ar trebui sa ramana deci pe vecie ascunse (desi indivizii astia ridicoli care se gratuleaza cu epitete hazli in depesele lor interne invart pana la urma bani publici), informatiile strategice la fel (ce, doar nu vreti sa puna in pericol vieti omenesti?!). Cand aud acest ultim argument chiar ca mi se face pielea de gaina. "Sensibililor" care il acuzati pe Assange, ce spuneti despre cei care au pus in pericol vieti omensti organizand butaforia din 11 septembrie, sau despre razboiul din Irak facut pentru deposedarea lui Saddam de armele sale teribile de distrugere in masa si asigurarea accesului la petrol pentru unchiul Sam? Sau de invazia Afganistanului in cautarea lui Bin Ladden si a resurselor din bogatul sau subsol?…Asta n-a pus in pericol vieti omenesti? Bine, in jurnalele de stiri nu au loc reportaje despre victimele civile, decat atunci cand asta slujeste imaginii invadatorului in numele democratiei. Iar documentare despre viata reala a populatiei in teritoriile ocupate, cine sa faca, Adelin Petrisor? Nici o sansa, CIA sau ONG-urile americane nu sponsorizeaza asta.

Ce ma umple de nervi e ca atitudinile anti-Wikileaks sau Assange le au in Romania cei legati intr-un fel sau altul de oficialitatile SUA. Niste jurnalisti si comentatori rontaitori de burse, cuplati la tot felul de programe, membri in tot soiul de comitii, e plin de "echidistanti" indignati. Sper in final ca WL sa fie doar inceputul, o bresa minuscula in zidul de intimidare-mituire construit de oligarhia care se perpetueaza in varful piramidei sociale, bresa care va deveni cu timpul tot mai larga.

Cum sa deblocam piata imobiliara

“SINAIA (PH), la 40 km, cota 800, casa c-tie 2000, teren 4.000 mp, livada, gradina, particular., pret 22.000 euro. Tel 0734.974.539”. Ce ziceti de minunatia asta de anunt din editia electronica de azi a Anuntului Telefonic? Poate ca n-ati arunca peste 20.000 euro pe o darapanatura dintr-un satuc prafuit, dar ...Sinaia? Aer de munte, zona turistica, etc, etc...Nu e asa ca inventivul cu anuntul da o mana de ajutor si proprietarilor de apartamente nevandabile din Bucuresti? Va dau o sugestie: “Paris, la 2470 km, garsoniera (de la garson, nu?) confort 2, multiple imbunatatiri, 20 mp, termopan, langa Cora Militari, accept credit prima Casa". Ei, cum vi se pare acum?

Chilipiruri imobiliare, euro-zone, dolari la saltea, etc

1. Nu va tenteaza un apartament cu 50 de eurocenti? Bine, suma reprezinta rata…orara, dar ce mai conteaza asta cand vorbim de numai jumatate de euro (tot mai) amarat? Mi-a sarit in ochi la inceputul saptamanii un banner in buricul targului, pe la Unirea: “12 euro/zi, cel mai mic pret de pe pamant (690 euro/mp contruit, fara TVA)”. Era vorba bineinteles de ansamblul fratilor Negoita, cel situat in camp langa groapa de gunoi Glina-Confort City. Mi-am permis sa fac un pas mai departe, sa le dau o mana de ajutor celor doi frati imobiliari, si sa calculez rata pe…ora (tarif cu care cei doi am vazut ca sunt oarecum familiarizati), pentru a le face si mai atractiva oferta. E vorba doar de un nevinovat banner, nimeni nu sta sa se gandeasca cand il vede ca nu exista rate zilnice (ha, cum ar fi sa mergi zi de zi la ghiseu?), in minte ramane doar ideea de extraordinara “oportunitate”. Daca si la anul pe vremea asta mai sunt apartamente nevandute (sau neeexecutate de banca finantatoare), promit sa revin cu un articol in care pretul va fi exprimat in euro-centi/minut, sau chiar secunda. Platesti cum respiri, doar e casa ta hombre!

2. Am citit tot soiul de rapoarte apocaliptice despre dezintegrarea zonei euro in ultima vreme. Stiu, speculatorii de pe Forex au nevoie de carne de tun pentru a marca profiturile si analistii au teme pentru acasa mai multe in perioada asta. Va imaginati ca cei care au folosit euro-zone ca trambulina pentru a obtine imprumuturi ieftine vor sa renunte la moneda unica pentru a rambursa in monedele nationale, in plin picaj de devalorizare? Adica vor fi victime printre banci (ca fondurile de pensii pot pierde, doar nu pierd din banii administratorilor)? Grecia returnand in drahme creditele in euro mi se pare o gluma buna, la fel Spania, Portugalia, Italia, Irlanda. Renuntarea la euro ar fi teapa secolului pentru banci si cum in actuala criza ele au fost mult prea importante pentru a pierde (ce sa mai zic de faliment al vinovatilor), mi-e greu sa cred ca se va merge in directia asta. Asta nu inseamna ca euro/dolar nu ar mai avea loc de scazut. Un raport de 1,3 mi se pare in continuare mare pentru gradele de indatorare din UE si lipsa unei politici fiscale comune, plus greutatea cu care se incheaga o viziune comuna. Nu ma tem de “dezintegrarea” euro, dar mizez in continuare pe o intarire a dolarului, chiar daca in zilele ce vin moneda americana poate lua o pauza de respiratie.

3. Apropo de dolar. Aveam ceva bancnote verzi de schimbat sambata. Am observat cu uimire ca mi se refuza la o casa de schimb una dintre ele pe motiv ca…”este prea veche” (hat, tocmai din.. 1996). Cine tine banii in casa, basca faptul ca renunta la dobanda, s-ar putea trezi la un moment dat ca pierde si bani (exista comision de inlocuire a banilor vechi sau uzati-vreo 10-15%). Ce sistem parsiv: cine are bani, musai sa-i tina in banci, altfel iese in pierdere fie prin inflatie, fie prin “de-modarea” bancnotelor daca amenintarea cu inflatia nu e suficienta.Si mai ne intrebam de ce s-a renuntat la etalonul aur.