Oficialii chinezi au descoperit brusc ca rezervele valutare ale tarii sunt excesiv de mari. Prin urmare vor sa renunte la …doua treimi. Nu s-a pomenit de o diversificare, de scaderea ponderii dolarului in favoarea altor “hartii” mai “sigure”. Semn ca detinatorii de bonduri ar putea sa aibe niste probleme pe termen lung dar si ca datoriile Vestului vor fi tot mai greu de finantat. Ne apropiem de un “restart” al actualui sistem monetar?
Cateva stiri foaaaarte interesante pe finalul saptamanii trecute. “China si-ar putea reduce rezervele sale excesiv de mari in devize straine, continuand politica de diversificare” a spus Tang Shuangning, presedintele China Everbright Group, care a afirmat sambata la un forum ca “volumul rezervelor detinute in prezent prea mare”, acesta trebuind sa se incadreze in opinia sa intre echivalentul a 800 miliarde si 1,3 trilioane dolari (3 trilioane in prezent). Declaratiile sale reprezinta ecoul parerii exprimate in termeni mai vagi de Zhou Xiaochuan, guvernatorul Bancii Centrale chineze care spunea cu cateva zile in urma ca “rezervele Chinei depasesc cerinte rezonabile” si ca Guvernul ar trebui sa isi upgradeze politica de management a acestora in sensul diversificarii. Tot saptamana trecuta, Xia Bin, membru in comitetul de politica monetara al Bancii Centrale, afirma ca 1 trilion dolari ar reprezenta o rezerva suficienta pentru China, restul putand fi utilizat pentru achizitia de resurse si tehnologie necesare pentru economia reala. El a sugerat cateva directii pentru utilizarea rezervei disponibilizate: injectii de capital in sectoare cheie, cumpararea de resurse strategice, investitii in strainatate, imbunatatirea serviciilor din sanatate si educatie.
Cand oficialii chinezi se refera la renuntarea la o parte a rezervelor valutare au in vedere in mod expres detinerile de bancnote verzi. Or, in absenta Chinei, cine va mai acoperi deficitele bugetului SUA? Declaratiile oficialilor chinezi vin cum nu se poate mai prost dupa decizia S&P de a pune sub supraveghere ratingul SUA acordandu-i perspectiva negativa. Desi pietele financiare erau mai degraba amortite luni, in contextul sarbatorilor pascale, argintul a urcat vijelios pana aproape de 50 dolari iar aurul a atins 1520 dolari/uncia; ulterior ambele metale s-au retras pana la 45 dolari argintul si 1500 dolari/uncia aurul.
Cum muta Fed?
Saptamana aceasta e asteptata o reuniune Fed iar dolarul are nevoie urgenta de o gura de oxigen. Probabil ca un angajament clar de renuntare la QE-uri este absolut necesar. Pe termen mediu, cresterea dobanzii de politica monetara mi se pare iminenta. Altfel, Fed va ramane singurul cumparator important pentru bondurile americane. Trebuie in plus ca institutia in cauza sa forteze un nou refugiu pe dolar aspirand banii fierbinti din piete (cei oferiti luni bune fara dobanda speculatorilor). Asteptati-va deci la un nou val de deflatie, cu scaderi ale burselor si corectii pentru marfuri, inclusiv pentru aur si argint. Mi-e teama insa ca ar putea fi ultimul pinten deflationist inainte de o inflatie agresiva pe dolar care sa-i schimbe “profilul”. Moment in care ni se va vorbi tot mai mult de rolul stabilizator al aurului, de necesitatea de a reveni la acoperirea in aur a valutelor (intamplator SUA are cea mai mare rezerva de aur). Sa vedem cat reusesc sa vanda chinezii inainte ca “noul” dolar sa il inlocuiasca pe cel “vechi”.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
E si un alt factor de luat in seama pt scaderea asteptata: nu prea mai exista marfa reala, doar din cea pe hirtie:
RăspundețiȘtergerehttp://www.zerohedge.com/article/apmex-starts-reverse-inquiry-seeks-buy-any-quantity-silver-clients-3-over-spot
Nu neg ca pretul spot poate scadea, dar piata fizica se decupleaza din ce in ce mai mult. Premium-ul dealerilor a crescut din ce in ce mai mult, pe ebay sub 10$ over spot nu prea gasesti.
Asa ca e posibil sa vorbim de o ieftinire a argintului de hartie la 20$ si o scumpire a argintului de argint la 60$.
Si in ce crezi ca se vor duce o parte din banii fierbinti, dar aici vorbind de banii care nu au fost imprumutati de la Fed si care se vor intoarce acasa? banii din fondurile de investitii.
stiati ca in anumite tari achizitiile de metal pretios 'pe hartie' sunt scutite de orice taxe? Nu ma refer doar la TVA. Daca cumpar certificate pe aur, suma o pot deduce din salariul brut. Deci nici impozit pe venit, nici contributii la sanatate etc. Ps: nu se aplica la livrarile fizice.
RăspundețiȘtergeresi vacarii de romani isi dau aurul...
RăspundețiȘtergereNu au nici un interes chinezii sa prabuseasca dolarul. Probabil ii vor investi, prin fondul lor suveran.
RăspundețiȘtergere@cafeacutaifas: problema e ca au asa de multi dolari incat orice investitie semnificativa (prin fondul lor suveran etc) va arunca in aer preturile pe piata respectiva.
RăspundețiȘtergerehttp://www.economist.com/node/18560525
Asa cum ziceam si pe HN, cele 3 trilioane detinute acum de chinezi sunt doar estimative. Baietii incearca deja de luni bune sa diversifice si s-ar putea sa fi ramas cu mult mai putin: http://blog.flavian.ro/2010/11/china-vs-us-faza-treia.html
RăspundețiȘtergereApoi rezervele de aur ale FED sunt si ele estimative sau mai bine zis declarative. Daca ar fi sa-i credem pe chinezi care anuntau ca americanii le-au livrat lingouri cu Tungsten in loc de aur din beciurile FED-ului, treaba e trista rau pentru baietii cu imprimanta de dolari.
Nu in ultimul rand, surpriza ar putea consta in faptul ca pe perioada deflationista, bursele sa scada dar MP sa continue sa se aprecieze. Aceasta posibila decuplare va semnaliza niste chestii nasoale pentru actualul sistem economic muribund. Si totodata niste chestii extrem de bune pentru cei care se bucura ca vor scapa in sfarsit de el.
mai bine i-ar folosi pentru tarisoara lor, ca o casapesc de nu se poate , parte din terenurile de langa marile combinate sunt desert, populatia mare parte este saraca , banii care ii iau sunt decat hartie goala deci atentie cine ii vor accepta a se vedea si cazul Romaniei.
RăspundețiȘtergereCu breton sau fara, detinatorii de bonduri guvernamentale ale statelor potential falimentare, inclusiv americane, vor fi tunsi chilug.
RăspundețiȘtergere