Client fara voie. La cate produse bancare de care n-ai habar cotizezi?

Toti cei care ati avut la un moment dat certificate de actionar, indiferent la ce companie, ati primit la pachet si un “rest” de actiuni la SIF-uri (cam 60 de bucati). Povestea se repeta oarecum pentru cei care au avut de-a face cu bancile in ultima vreme. Sunt sanse foarte mari sa aveti, fara sa stiti, un cont curent, un card de debit, poate chiar unul de credit. Spre deosebire de “rezidualele” la SIF-uri, produsele bancare-balast au costuri asociate care se acumuleaza. Cititi mai jos cum am devenit fara sa stiu posesor de card Banca Transilvania si cum ti se pot strecura printre degete conturile curente si comisioanele lor de administrare.

Din precambrianul pietei de capital citire, toti cei care au primit certificate de actionar au incluse in conturile de la Depozitarul Central un rest de actiuni la SIF-uri. Unii le-au descoperit in momentul in care au solicitat extrasul de cont pentru a-si vinde actiunile de care stiau, altii poate ca nu, desi au renuntat de mult la celebrele certificate (trebuia cerut un extras de cont pentru toate detinerile, nu numai pentru cele indicate in certificatul de actionar). Suma nu e mare, echivalentul a vreo 60 de actiuni reziduale, cele mai multe la SIF Muntenia, dar la preturile actuale tot vin “din cer” vreo 40-50 de lei. Ma rog, nu mai insist, cazul e destul de cunoscut. Spre deosebire de actionarii fara stire, care pot recupera niste bani, clientii bancari fara voia lor datoreaza niste bani. Si pot fi la fel de multi.

Cardul fantoma
Sa va povestesc cum m-am pricopsit cu un card de debit la Banca Transilvania. M-am prezentat in sucursala Bratianu, plin de bune intentii, incercand sa imi deschid un cont de economii albe pentru ziele negre. “Avem si un card, foarte avantajos, fara comisioane de emitere sau administrare, in plus nici nu va luam comision daca vreti sa va retrageti economiile” ma informeaza radioasa domnisoara de la ghiseu. “Aaaa, fara costuri deci? Atunci as vreau si eu unul” zic. Completez un cearceaf de formulare, semnez si intreb intr-o doara “trebuie sa mai trec pe la ghiseu pentru retragerile din contul de economii prin intermediul cardului”?. Nu-nu, nu ati inteles, cardul e legat de contul curent, nu de cel de economii” vine raspunsul. “Pai, asa m-ati facut sa cred cand ati pomenit de retragerea economiilor, cine economiseste pe contul curent? As vrea sa renunt atunci la acest produs-minune, nu ma ajuta prea tare”. Cererea de renuntare a venit la 2 minute dupa completarea formularelor, am cerut inca o data asigurari ca nu voi avea produsul mult-laudat si am plecat. La o luna distanta, cu ocazia unor operatiuni pe contul de economii in alta sucursala, aflu cu stupoare ca am totusi un card, eliberat de colegii de la “Bratianu”. “Pai cum asa, parca mi s-au dat asigurari ca nu se va emite nici un card? Si daca totusi s-a emis unul, de ce n-am fost instiintat si eu sa il ridic/rup/fac parasolar/etc?” Am primit o ridicare suava din umeri, probabil ca functionarii au niste targeturi de indeplinit cand vine vorba de produse de vandut clientilor. Nu m-am decis daca sa iau sa nu cardul ca…cadou (cacofonie intentionata), singurul sau comision find cel de-coincidenta!-anulare (2,5 lei). Pretextul este insa nimerit pentru a trece in revista circumstantele in care te poti trezi cu produse bancare de care n-ai habar, plus costurile lor asociate.

Zona crepuscular-bancara
Ai avut cumva un credit in valuta pe care l-ai achitat disciplinat? Mai pastrezi la banca in cauza un depozit costeliv in lei? Felicitari, esti posesorul a doua conturi curente, platesti doua comisioane de administrare. Daca n-ai solicitat expres, contul curent asociat creditului in valuta, cel in care depuneai cu regret ratele lunare, a supravietuit miraculos achitarii ultimei rate, si iti trage discret niste banuti din buzunar, proces cu atat mai greu de observat daca costurile de administrare se percep tot in lei iar depozitul tau in lei este cu virarea dobanzii in contul curent.

Similar in cazul mai multor depozite, in valute diferite, pe care le-ati lichidat intre timp. Ai economii in euro dar la un moment dat aveai si depozite in lei si dolari? Foarte bine, platesti 3 comisioane de administrare, pentru 3 conturi curente. Crezi ca e ceva simbolic? Administrarea unui cont curent inseamna cateva zeci de lei pe an. Inmulteste cu 3 si vei vedea ca platesti echivalentul abonamentului la cablu de pilda. Cum ti s-ar parea daca baietii de la cablu ti-ar dubla abonamentul brusc? O obraznicie incalificabila, nu?

Ce vreau sa mai spun: orice produs bancar reprezinta un carlig de marketing pentru alte produse bancare. Depozitul in care ai economiile presupune cont curent, poate internet banking ca sa operezi de acasa, poate card de debit daca vrei sa scoti banii fara comision cand totusi te nimeresti prin oras fara cash, nu strica si un mic-mic-mititel descoperit de cont cand mai ai cate o placere de bifat, poate o combinatie depozit-fonduri de investitii pentru o ceva adrenalina, etc, etc, etc. Si toate vin cu ceva costuri asociate.