luni, 4 iulie 2011

Cum ne injecteaza bancile in vene drogul riscului

Dupa tepe gen Caritas, FNI, SAFI sau marea dezumflare a SIF-urilor din 2007-2008, romanilor le-a pierit cheful sa speculeze cu banii economisiti, asta spre marea dezamagire a bancilor ce au diviziii de brokeraj si asset management de hranit la usa. Prin urmare, pentru convingerea bizonului ca o doza de adrenalina nu strica, au aparut produse structurate sub forma unui depozit unde nu se risca decat dobanda, melanjul depozite-fonduri de investitii, ori fonduri de investitii cu capital “asigurat”, etc. Vorbim azi de pariul pe care ni-l propune Unicredit pe cursul de schimb

In principiu, cu bani la banca vin cei dispusi sa economiseasca, care n-au chef de fonfleuri speculative altfel ar merge la bursa sau ar deschide o afacere daca banii le prisosesc. Asta nu e deloc bine din perspectiva angajatilor diviziilor de brokeraj sau asset management din banci, care cam fluiera dupa clienti in ultima vreme. Solutia? Sa le insuflam bizonilor cu depozite adrenalina invenstitorilor mai sofisticati propunandu-le mici doze de risc la pachet cu depozitele la termen.

Un astfel de depozit “nevinovat” pare sa propuna Unicredit Tiriac Bank.
De exemplu, daca cursul de schimb leu-euro nu sare dintr-un anumit interval (cursul oficial al BNR din momentul constituirii depozitului+3,4% in banda superioara si cursul BNR -2,8% in cea inferioara) deponentul se alege pentru depozitul sau la 6 luni cu o dobanda de 11% anualizat (de fapt cu una de 5,5% dupa 6 luni). Daca o singura zi din cele mai bine de 180 cat include perioada de maturitate avem un curs care sa iasa din intervalul 4,09-4,36 lei (exemplu pt saptamana trecuta),pa! deponentul nostru a pierdut integral dobanda, e ca si cum ar fi tinut banii intr-un cont curent. Suma minima de constituire pentru acest produs structurat este de 3.000 lei, deci accesibilitate maxima.

Referitor la sansele ca euro sa ramana cuminte in intervalul mentionat, astfel incat clientii Unicredit sa plece acasa cu dobanda de 11% pe an, sa il citam pe taticul cursului de schimb, Mugur Isarescu: “nu intervenim in piata cand avem variatii de curs de 3-4%” (declaratie data prin februarie, cand leul era pe trend de apreciere). Cu alte cuvinte, daca euro ar sari intr-o singura zi din tunelul prevazut de Unicredit in ideea ca si contextul international/national ar fi unul sensibil, asta n-ar fi o catastrofa pentru BNR.

E drept, de la inceputul anului n-am avut niciodata o evadare peste limita superioara de 4,36 lei/euro dar au fost 11 sedinte cu un curs sub 4,09, una singura fiind suficienta pentru ca deponentii nostri sa ramana cu dobanda de cont curent si fara chef de speculatii. Pentru banca, ce isi propune sa atraga cu acest produs minim 2 milioane lei, ar fi relativ simplu sa isi acopere riscul cu optiuni si contracte futures, dar cati dintre cei care vor veni cu 3.000 lei, suma minima, pot si stiu sa se protejeze astfel?

In conditiile in care la nivel global contractele cu derivate reprezinta de cateva ori bune valoarea PIB-ului mondial, sofisticarea era poate ultimul lucru la care sa ne gandim in Romania, asta in ideea ca din criza bancherii au invatat totusi ceva (banuiesc insa ca principala concluzie in acest sens e “nu conteaza ce riscuri iti asumi, statul oricum o sa te salveze”-vezi ce-au patit marile banci care au inventat subprime, ori cele care i-au imprumutat pe greci).

O combinatie castigatoare (pentru banci): depozit+fonduri mutuale
Spre deosebire de produsele structurate care au aparut mai rar prin peisaj, ma refer la cele destinate publicului larg, strategia “depozit cu dobanda promotionala+fonduri mutuale la pachet” a functionat pe scara larga pana acum.Pentru a oferi carne de tun diviziilor de asset management, bancile au dat de regula o dobanda mai mare cu 2-3% pe an la depozit, cu conditia ca clientul sa directineze 30-50% din banii “investiti” spre unul din fondurile mutuale pastorite de asset managementul bancii. Au bancile au de castigat din asta, nu pierd oare oferind o dobanda peste media pietei, fie si temporar?

Pai, nu prea pierd. Sa ne imaginam ca se ofera o dobanda de 9% la 3 luni, cu conditia sa plasezi 50% din bani intr-un fond mutual. Pierderea aparenta este de 3% anualizat (cam 6% e media pietei), dar numai 0,75% din sumele atrase pentru perioada in care depozitul are dobanda promotionala (3 luni), deci 0,375% din toti banii cu care investitorul nostru a intrat in banca. Ok, sa nu uitam insa de comisionul de administrare pentru fondurile mutuale. E cam 0,2-0,3% din activul net lunar, deci 0,6-0,9% pentru perioada vizata, adica 0,3-0,45% din intreaga suma, fara sa punem la socoteala comisioanele de rascumparare sau subscriere. Deci banca iese cam tandea pe mandea in cele 3 luni cu dobanda promotionala, dar castiga niste clienti de cursa lunga pentru fondurile sale ce vor plati comisioane de administrare a la long.

7 comentarii:

  1. Dual Currency Deposits de care vorbesti nu au aparut chiar recent, sunt banci care le promoveaza de 3 ani de zile catre clientela de private banking. Dar ai dreptate, ca riscul de a nu castiga nimic este foarte mare.

    Uite un articol scris de mine, tot despre produse structurate complexe din care nu prea castigi nimic:
    http://saakra.ro/blog/de-ce-nu-am-ales-un-produs-de-investitii-bine-structurat/

    RăspundețiȘtergere
  2. Revin pentru clarificare, produsul oferit de banca la care faci referinta se numeste Tower Deposit, ce am mentionat eu este alt produs care functioneaza pe principii putin diferite.

    RăspundețiȘtergere
  3. salut Florin...pacat ca n-am aflat mai devreme, il dadeam link la articolul de pe Hotnews...totusi, cum se numea produsul in cazul tau si cine il ofera?

    RăspundețiȘtergere
  4. Combinatia depozit + fonduri poate fi castigatoare si pentru clienti. S-au vandut in principal fonduri monetare, cu randamente mai mari decat depozitele.

    http://www.cafeacutaifas.ro/2011/06/randamentul-investitiei-in-fonduri.html

    Asta nu inseamna ca in fonduri castigi mereu mai mult decat daca ai tine totul in depozit, dar oricum e o posibilitate de castig.

    RăspundețiȘtergere
  5. Este normal faptul ca romanii sa fie acum mai prevazatori in ceea ce priveste economiile lor dupa falimentele de rasunet din ultimii 15 ani.

    RăspundețiȘtergere