marți, 7 iunie 2011

“Ati facut un copil? Si ce, o sa vreti reesalonarea creditului de fiecare data cand mai faceti unul?”

Un amic, tata de cateva luni, cu ceva credite in derulare, a fost intampinat cu replica asta la ghiseul bancii unde se prezentase increzator ca va negocia o inlesnire la plata ratelor lunare. Nu cerea favouri, doar extinderea perioadei de creditare dar dintr-un motiv sau altul a fost refuzat. Trecem in revista “surprizele” care va pot intampina pana la scadenta imprumutului, regula numarul 1 cand iei un credit (rentabilitatea achizitiei sa fie mai mare decat dobanda si comisioanele bancii) si explicam de ce indatorarea pe termen lung e vecina cu depresia.

Episodul descris mai sus s-a petrecut la Garanti Bank Cluj cu ceva luni in urma. Nu stiu care a fost motivatia functionarului-teama ca va afecta profitul bancii, comoditate, o zi proasta, etc. Cert este ca amicul meu a trebuit sa stranga serios cureaua de atunci, desi pana in momentul aparitiei pe lume a inca unui membru al familiei isi achita disciplinat si fara sa intarzie ratele iar banii ii ajungeau onorabil dupa ce isi platea hangaralele. Cazul sau reprezinta un bun pretext pentru a recapitula “accidentele” nepravazute care iti pot da peste cap obligatiile asumate pe termen lung:

1.Recalificarea profesionala
Esti convins ca vei face aceeasi meserie timp de 20-30 de ani cat reprezinta scadenta unui imprumut ipotecar de pilda? Poate la un moment dat va trebui sa te “reinventezi” profesional. Crezi ca noul salariu de incepator iti va permite sa platesti ratele la banca daca te-ai oferit deja sa mergi cu 50% (un exemplu) din veniturile “vechi” luna de luna la ghiseu?

2. Schimbarea domiciliului
Nu e deloc placut sa muncesti in strainatate si sa achiti rate la un credit ipotecar pentru a proprietate care se degradeaza in Romania si asta pentru ca vanzarea ei nu e digerata de banca din moment ce preturile s-au prabusit pe piata imobiliara. Similar, poti fi detasat in provincie renuntand la veniturile mai mari din Bucuresti, in conditiile in care ratele raman constante.

3. Largirea familiei
Cazul amicului din Cluj. Ce te faci insa daca micutii ce apar dupa ce ai luat un imprumut pe termen lung au nevoie de o ingrijire speciala si nu ai economii absolut deloc?

4. Tratamente medicale pe termen lung
In 20-30 de ani va puteti confrunta si cu astfel de cazuri nefericite, voi sau cineva apropiat. Costurile pot fi foarte piperate iar un raport rata-venituri ales gresit va poate aduce nenumarate neplaceri, ca sa nu mai pomenesc de riscul suprapunerii unor cheltuieli suplimentare sau reduceri neasteptate de venituri precum cele enumerate la punctele 1-3.

In toate cazurile de mai sus, un raport rata/venituri ce parea din start relaxat se poate transforma intr-unul sufocant.

Cand e bun creditul?
Reclamele care inundau televizoarele inaintea crizei ne imbiau sa nu ne refuzam nimic, sa cumparam acum, pe datorie, cat mai mult. Creditul ne finanta deci visele si nimeni nu isi punea intrebarea de evolutia dobanzilor, a veniturilor familiei sau de... rentabilitatea imprumutului. Astfel, cand ai o afacere care iti asigura o rentabilitate de 20% a capitalului investit poti lua in calcul sa te finantezi cu 10% dobanda. Daca nu poti converti imprumutul in ceva cu o rentabilitate superioara celei obtinute de banca vei plati cat nu face in majoritatea cazurilor. In alta ordine de idei, cand vezi insa de unde au pornit preturile caselor in urma cu 10 ani in Romania (sau in ultimii 20-30 de ani in Occident), de ce ai spera ca evolutiile viitoare iti vor acoperi rata dobanzii? Nu prea exista bule consecutive in aceeasi piata.

Din pacate, cei mai multi iau in calcul creditul bancar pe varful bulelor din imobiliare sau pietele de actiuni si nimeni nu se gandeste la parghia creditului in apropierea unor minime. Si nici nu e de mirare avand in vedere starea de spirit care e propagata prin media in acele momente: entuziasm debordant cand preturile sunt in stratosfera si deprimare neagra cand se apropie fundul sacului. Ca sa rezum: imprumutul bancar e bun cand rentabilitatea achizitiei pe datorie e peste rata dobanzii. In caz contrar, vorbim de o finantare a consumului, achitata din veniturile viitoare, care poate crea mari neplaceri cand costurile imprumutului cresc iar castigurile debitorului scad.

Post creditum melancolicum
Imaginati-va un pusti care renunta la o acadea pentru a primi un tort. Schimbul pare absolut echitabil iar placerea savurarii tortului e asigurata. Ce se intampla insa daca acadeaua e pretul zilnic pentru a manca tortul doar o singura data pe an? O mai fi la fel de fericit micul amator de dulciuri ...pe credit? Situatia nu difera prea mult in cazul unui imprumut al adultilor. Satisfactia e mai mereu mare la inceput si sfarseste in depresie pe parcurs. Cat va puteti bucura de o masina noua, de o mobila noua sau de niste electrocasnice de fite? O zi, doua, o luna, dupa care obiectele in cauza intra in peisajul cotidian si se banalizeaza, aproape ca nu le mai vedeti. Rata lunara pe care va trebui sa o platiti ani de zile la banca pentru a le achita va fi insa imposibil de ignorat, cu atat mai mult cu cat vorbim de o neplacere din viitor in contul unei placeri trecute.

6 comentarii:

  1. Foarte corect. Din păcatem mulți încă se înhamă în credite pe 30 de ani pentru 4 pereți. Chiar îmi pare rău de ei. Eu am ajuns la concluzia că la noi nu-mi iau locuință până când nu simt că s-a ajuns la un preț corect din punctul meu de vedere (ceea ce ar însemna un preț pe mp corelat cu salariul mediu). Poate mai bine emigrez, dacă chiar o să vreau locuința mea. În Germania prețurile sunt similare cu cele de la noi, dar veniturile nu prea se compară.

    RăspundețiȘtergere
  2. cristian,nu-ti mai raci gura de pomana.omul nu invata nimic niciodata.vor veni alti pusti,peste cativa ani,care vor face credit sa-si ia bmw.

    RăspundețiȘtergere
  3. Cu scuzele de rigoare, insa daca n-ai bani pusi deoparte pentru cresterea sie ducarea unui plod ... nu-l faci.
    E de o stupiditate maxima sa faci plodul bazandu-te ca lumea ( statul, banca, vecinul, etc ) va fi impresionat si iti va sari in ajutor. De ce ar face-o, pentru unii se iepuresc fara discernamant ? Sa suporte consecintele faptelor lor .

    RăspundețiȘtergere
  4. mie nu-mi pare rau de cei care s-au "ars". adica daca eu am muncit & sacrificat ca sa am o casa FARA credit si acum imi este bine, iar ei au ales varianta usoara (= credit) si acum le-ar fi tot bine, care ar mai fi diferentza intre cei muncitori, prevazatori si rabdatori si restul?
    iar legat de "a aparut un copil", hai sa fim seriosi! DE UNDE a aparut? l-a lasat barza la intrare? sau...cum? aaa, nu stim ce e aia planning...ok, nu stim, platim.
    parerea mea este ca asa este normal: cei care gandesc la ziua de maine, care isi lasa / fac rezerve etc, acelora le este mai usor. celorlalti le este mai greu si incep sa dea din coltz in coltz, sa invoce duritatea bancilor (chestie pe care n-o contest) a sistemului, a crizei etc. dar nimeni nu spune clar:"am fost prost si m-am intins mai mult decat mi-a permis plapuma, mi-am luat ca exemple vecinii care au Q7 si apoi am acceptat ce a dat Domnu` (= plod) si acu fac gura mare ca sa capat mila si simpatia semenilor influentzabili si astfel sa-mi usurez psihicul, ca oricum practic nimic nu ma va scoate din situatia de cacat in care m-am bagat si in care ma aflu si din care, daca ma va scoate cineva, tot acolo o sa revin repejor pt ca...atat ma duce pe mine capul".

    RăspundețiȘtergere
  5. @John Dow:
    se pare ca esti adeptul deplinei si planificari in viata, in avans pe 30 de ani. iti doresc sa NU ajungi sa traiesti vremuri in care planificarea ta nu mai face 2 bani, desi la modul in care gandesti sunt mari sanse ca Viata sa iti ofere lectia umilintei specifica celor prea aroganti si siguri pe ei in toate aspectele...

    RăspundețiȘtergere
  6. planificarea este opusul anarhiei. prin planificare se cresc sansele ca o actiune sa fie incununata de succes. cu cat planificarea este mai detaliata in viitorul apropiat pe de-o parte si pe o perioada mai mare pe de alta parte, cu atat este mai utila. nu vad ce e rau / gresit in asta.
    ontopic: personajul nostru nu si-a planificat de loc urmatorii "30" de ani (cat se desfasura creditul) si nici pe urmatorii...20 cat ar trebui sa sustina "startul" copilului in viatza.
    tot asa, o planificare (buna, proata, cum o fi ea) iti da sentimentul de sigurantza. lipsa ei insa te face sa privesti cu neincredere (uneori umilinta) tot ce este in jurul tau pt ca...nu intelegi situatia, si nu ai un plan daca situatia se schimba, deci "oricand" se poate intampla ceva nasol. in plus, cei nesiguri pe ei sunt invidiosi pe cei siguri pe ei, si considera ca acea sigurantza este innascuta si nu cultivata, educata si deci, dobandita (prin efort, munca, educatie etc).
    descrierea de mai sus este a societatii. ea e compusa din castigatori si pierzatori. castigatorii trebuie sa-si exprime "realizarile" pt a se lauda (= hranirea propriului ego) si pt ca pierzatorii sa aiba de unde invata. pierzatorilor insa le vine f greu sa treaca peste propriile insuccese. de aia sunt predispusi sa piarda si in viitor si sa nu invete lectii din trecutul lor sau al celor de succes.

    RăspundețiȘtergere