Ce contributie a avut BNR la ruperea pingelelor d-lui Franks de la FMI?

Odata intrati in zona euro politica monetara ne-o face BCE, rezervele minime obligatorii impuse bancilor scad la 2% iar imprumutul destinat “protejarii cursului de schimb” ar putea fi returnat. Dupa strategia de descurajare a creditarii in valuta gandite de BNR care n-a impiedicat supraindatorarea populatiei si obtinerea respectivului “colac de salvare” pentru .banci, ar fi poate continuarea onesta a afacerii. Nu inainte insa de a ne face constiincios lectiile: o noua lista de masuri de la profesorul FMI pentru reconfigurarea sectorului bugetar, la pachet cu ultimele privatizari pentru “ redresarea” economiei.

Sa facem un salt in timp. Ne aflam in 2005-2006, anii de expansiune furibunda a creditarii. Dobanzile la euro sunt mai trentante, leul se apreciaza, boborul vrea credite in valuta europeana. BNR creste rezervele minime obligatorii (RMO) la valuta, succesiv. Creditarea isi continua netulburata expansiunea, in ciuda acestui obstacol. BNR contraataca si duce RMO (precum un alergator de viteza, care vazand ca nu se descurca batandu-si un cui in talpa, isi mai bate unul si in cealalta pentru “echilibrare” in loc sa il scoata pe primul) pana la 40% .

In definitiv, daca ati fi bancher, ati sti ca Romania se pregateste sa adere la euro intr-un viitor apropiat (deci RMO-urile vor ajunge la 2% chiar daca in prezent sunt astronomice) nu v-ati ingrijora prea tare de sumele blocate la dobanzi modice la BNR, nu? Daca dai credite cu 60% din bani cu dobanzi cam nerusinate si pe termen lung (cum va suna ipotecar in euro cu 10% dobanda, in 2007?), poti sa ai 40% din resurse blocate cu randament 1% pe termen mediu, per total iesi oricum bine.

Cum a reactionat BNR vazand ca majorarea RMO n-a dat roade? Pai, s-a gandit sa dea mana libera bancilor la majorarea raportului rata/venituri, de la 30-40% acesta urcand conform noilor reglmentari la un neverosimil 60-70% chiar in 2007, pe varful bulei imobiliare! Cu alte cuvinte, pe o parte te faci ca descurajezi creditarea dar prin spatele gardului, hranesti cu steroizi leopardul!

Exercitiu de imaginatie
Ce parere aveti, daca in loc sa majoreze temporar RMO-urile (de la 40% la valuta s-a ajuns in prezent la 20%, si directia e in continuare spre sud!) cum ar fi fost ca BNR-ul sa limiteze si mai mult raportul rata/venituri ale solicitantilor de imprumuturi, sa spunem la 20% din venitul net per familie? Am fi avut acelasi grad de indatorare al populatiei, tot 4 miliarde euro restante la banci? Ar fi luat doar firmele credite cu buletinul? Ar fi deschis actiuni la CEDO debitorii refuzati?

Si intrebarea de 100 de puncte: fara cresterea RMO-urilor, o decizie ineficace cum s-a dovedit ( e greu de presupus ca populatia ar fi inghitit credite mai mari decat s-au dat si cu RMO-uri mai mici) dar cu limitarea raportului rata/venit, am fi avut acordul cu FMI+CE? Adica datoria de 20 miliarde in carca generatiilor viitoare? Nu uitati de ce s-a luat imprumutul FMI: bani merg in rezervele BNR iar Banca Centrala elibereaza treptat banii bancilor din RMO-uri, sume care se reorienteaza partial pentru finantarea deficitului bugetar prin achiziatia de certificate de trezorerie.

Limitand gradul de indatorare prin reducerea raportului rata/venit si nu prin parghia cresterii RMO-urilor, preocuparea autoritatilor pentru stabilitatea cursului de schimb leu-euro (creditele s-au dat in euro majoritar iar o crestere a euro facea banci insolvente si debitori in prag de executare silita) ar fi fost redusa. Fara contributia strategiei de stopare a creditarii d-lui Isarescu de la BNR, poate ca d-l Jeffrey Franks de la FMI nu si-ar mai fi rupt pingelele batand drumurile Bucurestilor. Sau, ma rog, poate ca ar fi facut-o totusi pe o miza mai mica, la o suma imprumutata sensibil redusa.

Inapoi acum la oile noastre, banii de la FMI s-au luat, Romania se pregateste pentru spatiul euro (ma rog, se pregateste de mult). Intrarea in zona euro implica reducerea RMO-urilor la nivele derizorii, bancile urmand sa primeasca inca o felie groasa din rezervele BNR. De ce n-am returna in acel moment si creditul de la FMI (sau imprumuturile contractate pentru rostogolirea lui) cu ce ramane la Banca Centrala? Nu prea mai avem ce curs de schimb sa protejam (poate euro-dolar, de vreme ce am plasat o parte din banii de la FMI in bonduri ale trezoreriei americane?...glumesc, evident!), prea multe reglaje intr-o economie bazata pe importuri nu putem spera sa operam, oricum nu ne-am permite sa suparam bancile dandu-le din nou batai de cap cu provizioanele daca am devaloriza leul (vedeti cat de vehement se exclude varianta unei taxe “de solidaritate” aplicata bancilor). Asa ca, la ce bun sa tot amanam adoptarea euro?