miercuri, 4 martie 2015

Debitorii in franci s-au mai pricopsit cu un comision: taxa de participare la“grupul de negociere”

Aparent, o economie majora: in loc sa dai 400 de euro taxa de reprezentare in instanta ca client al dlui Piperea, scapi cu numai 80 lei (50+30) reprezentat de AURSF si poti avea si conditii mai bune la plata datoriei. Practic, un cost cam piperat, greu de justificat.
Cum se intampla in justitie? Cand banca pierde un proces in instanta, nu e obligata sa implementeze solutia respectiva pentru restul debitorilor. Precedentul nu capata litera de lege in sistemul nostru de drept. Banca a avut argumentele ei, instanta poate le-a ignorat, banca va respecta decizia dar nu se va grabi sa avanseze acte aditionale celorlalti debitori cu contracte-tip subintelegandu-se ca instanta s-a cam inselat. Cum e la negocierea colectiva? Banca si clientii cauta un numitor comun, poate pe la mijlocul distantei dintre pretentiile fiecaruia, poate mai aproape de pozitiile bancii, aceasta avand oricum o abordare de forta in cazul de fata (contractele de credit sunt executorii si nu exista inca o lege a falimentului personal). Spre deosebire de solutia fixata de justitie, solutia gasita impreuna cu grupul de negociere este una acceptata de banca din proprie initiativa, in raport cu un grup eterogen de debitori, cu situatii financiare diverse. Nu poti cere bancii sa iti acorde conditii similare celor obtinute in cazul unor decizii definitive in justitie daca n-ai fost parte in proces (sau o poti face dar cu sanse mici) dar vei avea mult mai mult succes daca o faci din postura de client care n-a participat la grupul de negociere, fiind vorba de o solutie acceptata de banca fara constrangere. Dincolo de asta, e greu de crezut ca un grup de negociere format din cateva sute/mii de persoane reprezentate insa la discutiile cu banca de membri AURSF si minim 1 (!) debitor, va gasi solutii care sa-i multumeasca pe toti.
Participarea la un grup de negociere pare tentata insa prin prisma economiei facute de nemultumitii cu datorii in franci. In loc sa dea 400 de euro taxa de reprezentare unui avocat (peste 1500 lei) scot din buzunar doar 80 lei (pentru inscrierea in AURSF si cheltuieli de…negociere, vezi aici). Dincolo de asta, cum spuneam, daca in cazul unui proces in instanta reclamantii pot obtine satisfacerea integrala a cererilor, cu posibilitatea insa de a pierde, inclusiv si taxele de reprezentare, in cazul unui grup de negociere, sansele sunt sa se ajunga doar la o indulcire a conditiilor de derulare a imprumutului in franci, cu aceleasi sanse de pierdere a cotizatiei in cazul in care concesiile bancii vor fi inacceptabile pentru persoana in cauza.
In opinia mea, taxa de 80 de lei este cam exagerata, parca ar fi un comision al fostei Volksbank; mult mai corect pentru debitori ar fi sa plateasca eventual o suma ceva mai modesta (poate cotizatia la inscrierea in AURSF, 30 lei) iar “donatia” (diferenta dintre 80 lei si cotizatia la inscrierea in AURSF) sa vina doar in cazul unei acceptari individuale a solutiei rezultate din negociere. Oricum, mi-e greu sa inteleg la ce se refera “cheltuielile de negociere”. Altfel, se va ingrasa o asociatie (inteleg din Bursa ca sunt deja mii de incrieri in grupul de negociere), poate si terte persoane, mai degraba decat sa se usureze semnificativ situatia debitorilor. Recunosc ca postarea de azi are si o abordare personala. Cum nu sunt de acord cu marimea “comisionului de negociere” incepand de astazi demisionez din asociatia AURSF al carui membru fondator sunt; de altfel marturisesc pe aceasta cale ca am aflat de initiativa AURSF din...presa, comunicarile dintre membri asociatiei acolindu-ma de ceva vreme. Ca sa nu fie si alte discutii, mai mentionez ca nu am credite (nici macar in franci)...

10 comentarii:

  1. Ce bine informati esti tu autor al acestui articol:
    1. Nu exista nicio taxa de 160 lei. Se plateste o cotizatie si o donatie 50+30=80 lei. Sa fim seriosi, ce e piperat aici? Ce poti face cu 80 lei?
    2. Inscrierea la negocieri nu exlude varianta instantelor judecatoresti.
    3. Nu era nevoie sa mentionezi ca nu ai credit, ne-am prins de la inceput.
    4. Chiar esti jurnalist profil economic? Pt ca nu se vede.

    RăspundețiȘtergere
  2. Taxa nu este 160 ci 80 ron, si vb in necunostinta de cauza, spuneti numai aberatii

    RăspundețiȘtergere
  3. ok, 80...160 era varianta de pe paginadebanci.ro....80 de Ron x cateva mii de cotizanti (conform Bursa)= peste 100.000 lei....o suma totusi frumusica pentru negocierea de grup

    RăspundețiȘtergere
  4. oricum, va doresc succes...sper sa fiti multumiti de rezultatul negocierilor, in numar cat mai mare.

    RăspundețiȘtergere
  5. Chiar raspundeti celor cu credite in franci elvetieni ?!!! Sincer, cine ia credit pe 20-30 de ani, intr-o moneda "exotica", de "refugiu", ori este prost, ori snapan. Snapan (Dex. : sarlatan, pungas, escroc, potlogar) deoarece spera sa plateasca altii in caz de probleme, cu ajutorul nemijlocit al politicilor statului si ale bancilor. Intotdeauna, in viata si afaceri, s-a/se/se vor plati prostia sau domnia. Alta "vorba de duh" spune ca prostia + minciuna = rau pentru ceilalti. de fapt Iorga a spun, ca asocierea dintre un prost si un mincinos este .........dura :):):)
    O dupa-amiaza placuta !
    George.

    RăspundețiȘtergere
  6. aici lucrurile trebuie nuantate..unii au fost mai saraci cu duhul altii au fost prostiti..stiu un caz concret: omul a vrut 20.000 lei sau 5000 euro...nu se califica...dar se califica surprinzator pentru 20.0000 de franci!....a intrebat daca risca ceva, a primit asugurari ca nu....se vede acum ce a urmat....datoreaza echivalentul a 80000 lei,, de cinci ori mai mult decat intention sa ia....la bancpost e tarasenia....nu poti sa il acuzi doar pe debitor, el n-are departament de risc in debara...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cine nu se califica la un credit de 5000 de EUR.....nu trebuie sa ia / sa i se dea credit :). Intr-adevar, prost nu e cine cere, ci cel care da (banca). Problema este ca pierderile nu sunt suportate de prosti -bancile- ci tot de cei care au stat in afara consumului pe datorie. Foarte putini din pacate....de aceea revenirea este dureroasa si de durata.........
      George.

      Ștergere
  7. 1- Ar fi fost etic sa ne spuneti si contributiile dvs la actiunile AURSF, cu ce v-ati remarcat in cadrul acestei asociatii.
    2- Cand scrieti un articol, verificati ortografia ( greselile abunda).
    3- Prezentati cifre si informatii dupa ureche ( Bursa, paginadebanci.ro, etc ).
    4- Credibilitatea posibilelor solutiilor gasite in cadrul acestor negocieri: la asta ar trebui sa va raspunda cei care de ani de zile cauta o formula de negociere cu sistemul bancar obtuz fara sa obtina absolut nimic.
    5- Tenta personala a acestui articol indica o micime si ingustime a caracterului, o refulare. Membru fondator nu inseamna nimic fara actiuni si initiative concrete. Dumneavoastra va puteti lauda/exemplifica ?

    RăspundețiȘtergere
  8. 1-etic? parca nu e despre aursf articolul, in nici un caz nu despre contributii in cadrul asociatiei.
    2-pe viitor, cand voi scrie pentru gazeta de perete, voi fi mult mai atent....
    3-informatiile cu cifre erau din paginadebanci.ro, cele despre numarul de amatori de negociere din bursa.ro..puteti spune cel mult ca nu verific din mai multe surse, dar avand in vedere ca erau pagini specializate n-am crezut necesar...oricum, 80 de lei tot mult mi se pare, avand in vedere miile de clienti si circumstantele
    4-si daca in locul celor care s-au izbit cu capul de obtuzitatea sistemului vine alin iacob la negociere, se schimba ceva?...sunt si eu curios....
    5-cand am pomenit de postura de membru fondator n-am facut-o ca sa ma bat cu caramida in piept ci pentru a sublinia in special ca aflu din presa de proiectul cu negocierea, in conditiile in care asociatia are un numar extrem de limitat de membri ...mie mi s-a parut anormal...la ce bun sa ne mai incurcam reciproc daca suntem atat de..."comunicativi"?

    "dani teo" e un pseudonim, nu? observ ca va legati de ortografie, de participarea mea in cadrul AURSF, de ingustimea mea de caracter si nu spuneti nimic despre principalul argument: de rezultatele negocierii, bune sau mai putin bune, ar putea beneficia ulterior si cei ce nu cotizeaza cu 80 de lei, spre deosebire de un proces castigat care nu da dreptul decat partilor la modificarea conditiilor de creditare...

    RăspundețiȘtergere