Personalizarea internetului anulează libertatea deciziei

Ai cont pe Facebook? Folosești Google ca motor de căutare? Află că și tu poți fi un instrument pentru respectivele jucării care "personalizează internetul” și nu doar în interes comercial. 

 O conferință interesantă pe această temă a fost ținută de Eli Periser pe TED (vezi aici, și cu subtitrare în română). Acesta explică câteva fenomene interesante. De pildă, o căutare după aceleași cuvinte-cheie pe Google derulată simultan de două persoane va întoarce rezultate diferite, uneori chiar foarte diferite. News feed, sistemul de selectare a postărilor noi de pe coloana din mijloc a paginii de Facebook poate lua decizii “surprinzatoare”, de pildă punerea într-un con de umbră a anumitor opinii sub pretextul relevanței lor mai mici. 

 Inițial, această filtrare avea la bază interese comerciale. Istoricul accesărilor tale pe Google va creiona structura rezultatelor căutărilor viitoare (ți se vor scoate în față paginile sponzorizate susceptibile să te intereseze și să determine achiziții). Filtrele Facebook-ului urmăresc, teoretic, să crească traficul selectând subiectele de cel mai mare interes pentru utilizator. Aici apar însă două probleme.

 Prima e sintetizată foarte bine de Periser. “Cred că dacă iei împreună toate aceste filtre, iei toți acești algoritmi, obții un turn de fildeș, un spațiu filtrat. Iar turnul tău de fildeș este universul tău personal de informație în care trăiești on-line. Iar ce se află în această proximitate filtrată depinde de cine ești și ce faci. Problema însă e că nu tu decizi ce intră în acest spațiu. Chiar mai important, nu vezi ce se șterge”. Cu alte cuvinte nu prea mai există liberatea alegerii cu atâtea filtre. 

 A doua problemă decurge din prima. Afectarea libertății de alegere este pasul intermediar pentru impunerea anumitor alegeri subiectului care are impresia că doar se conformează opiniilor majorității. Să nu subestimați dorința de conformare, este unul dintre cele mai importante motoare ale deciziilor noastre, puțini riscă să se simtă excluși sau dezaprobați de majoritate, rolul de Gică Contra nu e deloc comod psihologic (aveți aici un filmuleț simpatic pe tema asta). 

 Exemple? O fi exagerat să presupunem că revoluțiile pornite de pe rețelele sociale aveau la bază news feed-uri atent selectate? E suficient să dai impresia că opinia majoritară merge într-o direcție și tot mai mulți vor dori să sara în aceeași barcă doar pentru a nu face opinie separată. “Revolutia din noiembrie” de pe Facebook culminând cu alegerea președintelui Iohannis a folosit ingrediente asemănătoare? A fost oricum surprinzător cum generația care nu mai vroia să audă de partide (“PDL, USL=aceeași mizerie”) a dat brusc buzna să voteze după o campanie furibundă pe Facebook.  O campanie care n-ar fi fost poate posibilă fără exercițiul anterior de mobilizare, cel privind Roșia Montană. Recent, am avut un nou exercițiu de mobilizare pe Facebok, apărarea pădurilor. O mobilizare susținută prin spațiile lărgi acordate și de presa pro-Iohannis, deși întoarcerea codului silvic de Președinte nu-l recomanda ca mare ecologist. E de bon ton ecologia, toți vrem o lume cât mai verde, rămâne să sperăm că nu va urma o nouă campanie mai puțin ecologică și mai mult politică/militară cu ajutorul Facebok-ului, cum s-a întâmplat cu "revoluția" din noiembrie după campania Roșia Montană.