De ce are probleme presa economica?

Nu ma refer aici la lipsa de credibilitate ca urmare a atitudinii cuminti fata de furnizorii de reclama ori lipsa filtrului critic in momentul promovarii ofertelor jucatorilor din financiar-bancar. Ma gandesc insa la scaderea veniturilor din publicitate, mult mai dureroasa decat cea a reducerii audientelor. In definitiv, nu traia nimeni din vanzari in presa economica, de aici si atitudinea de portavoce fata de opiniile si ofertele de retail din banci, brokeraj, asigurari, administrare de active, etc. De ce au scazut atat de tare veniturile? Pai, ganditi-va ca exista deja cate un imprumut pentru fiecare salariat din economie (unii n-au nici un credit dar altii au 2-3). Ce sa-si mai promoveze bancile in conditiile in care intarzierile la plata ratelor sunt in crestere, pe masura reducerii bruste a veniturilor? Cine strange de gat un numar de debitori cat mai mare, mai pluseaza sporadic cu reclame de intretinere si reparare a imaginii (“voi cu cine faceti banking?” sper ca nu cu BCR). Brokerii n-au ce reclama sa-si faca, nici in vremurile de glorie cu BET-FI la 100.000 tot nu erau decat 10.000 de investitori activi. Iar numai de maxime istorice nu e vorba acum. Asiguratorii? Da, ei mai au oase de ros in campaniile pentru RCA si asigurarea obligatorie a locuintelor. Administratorii de fonduri? Pensiile private obligatorii si-au primit iobagii lor si n-au de ce sa se mai promoveze, cele facultative au avut audienta modesta si nu mai vor sa insiste iar fondurile mutuale nu si-au mai revenit dupa episodul FNI (cresterea activelor vine din plassamentele bancilor-mama, sa nu ne imbatam cu apa rece).

Cel mai mare avant, cele mai mari salarii s-au platit in media financiara in periada 2005-2007, cand institutiile financiar-bancare erau la vanatoare de fraieri si aveau nevoie de vehicole media pentru a-i agata mai usor. Acum, distractia s-a incheiat, carnavalul a lasat locul calvarului lunar la ghiseu, iar presa financiara a ramas cu mana intinsa si trebuie sa stranga la randul sau cureaua.De aici valul de inchideri de publicatii si concedieri de ziaristi. Si cum criza este cea mai buna scoala, nici nu se va intalni curand cu exuberanta din urma cu 3 ani, creditacii, asiguratii de viata, cumparatorii de actiuni pe maxime istorice au si ei memoria lor.