KPMG evaluează Hidroelectrica la 2,3 miliarde euro, cu 40% sub preţul acţiunilor în portofoliul FP înainte de insolvenţă

KPKG a “ieftinit” de asemenea deținerile FP la Complex Energetic Oltenia, E.ON Moldova Distribuție, CN Aeroporturi Bucureşti, Poşta Română.Miza evaluării de dată recentă (decembrie) a reprezentat-o posibilitatea acordării de dividende la Fondul Proprietatea. Cum după insolvenţă acţiunile au fost trecute la valoarea zero în contabilitatea Fondului, activul net unitar a scăzut sub valoarea nominală a acţiunii (0,95 lei faţă de 1 leu) iar FP nu mai putea acorda dividende. CNVM a introdus însă o reglementare nouă iar administratorii au avut de ales dacă îşi trec acţiunile la valoare zero pentru companiile în insolvenţă, sau cheamă un evaluator independent care să "preţuiască" societatea. În acest mod, KPMG a evaluat deţinerile FP la Hidroelectrica (20% din acţiuni) la 10 miliarde lei, faţă de 16,4 miliarde lei cât valora compania în contabilitatea Fondului anterior-3,28 milarde lei era participaţia FP înainte de insolvenţă). Discountul în viziunea KPMG este deci de 40%, un procent apreciabil iar investitorii FP care râd cu un ochi aflând că vor primi dividende, ar trebui să plângă cu al doilea când se uită spre valoarea redusă a activului net.Odată cu evaluarea participaţiei la Hidroelectrica la 2 miliarde lei, efectuată de către KPMG, au mai fost evaluate independent şase participaţii nelistate. Pachetul de la Complex Energetic Oltenia (21,5% din acţiuni) a scăzut însă de la 1,07 miliarde lei la 880 milioane lei, iar participaţia Fondului la E.ON Moldova Distribuţie (22% din acţiuni) a coborât de la 400 milioane lei la 324 milioane lei. Deţinerea la CN Aeroporturi Bucureşti (20%) a fost evaluată la 272 milioane lei, în scădere de la 322,41 milioane lei, pachetul la Zirom a scăzut la 36,29 milioane lei, de la 52,82 milioane lei, iar participaţia la Poşta Română (25%) a coborât la 80,82 milioane lei, de la 96,42 milioane lei. O singură excepţie, notabilă însă. Participaţia la Nuclearelectrica (9,7%), a crescut de la 497 milioane lei la 648 milioane de lei. În ceea ce priveşte ponderile pe care le au participaţiile FP, conduce detaşat pachetul de la OMV Petrom cu 32%, fiind urmat de pachetul la Hidroelectrica, cu 13% din total (înainte de insolvenţă era însă 21%).

În 2013 dividendele se indexează cu inflaţia

FP a avut anul trecut un profit de 567 milioane lei (127 milioane euro), în creştere cu 4,2% faţă de rezultatul obţinut anul precedent (544 milioane lei). În acest mod, investitorii se pot aştepta la o valoare indexată cu inflaţia a dividendului din 2012 (0,0385 lei/acţiune, brut), dacă rata de distribuţie se conservă, ceea c ear corespunde unui randament la dividend de 6,5%, nu cu mult peste dobânda unui depozit bancar la termen. În decembrie, valoarea activului net al FP crescut cu 17,4% faţă de noiembrie, la 14,97 miliarde lei, în principal ca urmare a reînregistrării participaţiei la Hidroelectrica, care era prinsă după însolvenţă la valoarea zero. Plasamentele monetare depăşeau 750 milioane lei (454 milioane lei în titluri de stat, de peste două ori mai mult faţă de finalul anului trecut, 317 milioane lei depozite bancare, în creştere cu 7% faţă de decembrie 2011.

CNVM dă dividende la…Fondul Proprietatea

Prin modificarea Regulamentului 4/2010 decisă de CNVM, administratorul FP poate alege dacă va trece acţiunile insolventei Hidroelectrica la valoare zero (forma iniţială), sau la una rezultată dintr-o evaluare independentă. Cum prin trecerea lor la valoare zero Fondul nu mai putea acorda dividende, acţionarii vor avea sărbători mai liniştite.

Insolvenţa Hidroelectrica, deşi iniţial arăta bine din perspectiva participaţiei de 20% a Fondului Proprietatea (renunţarea la băieţii deştepţi lasa loc de profituri mai mari)-punea simultan pofta în cui acţionarilor FP amatori de dividende. Asta pentru că Regulamentul CNVM 4/2010, în forma iniţială, prevedea că acţiunile unei companii intrate în insolvenţă sau reorganizare se vor trece la valoarea zero în activul net iar potrivit legii româneşti, Fondul nu putea distribui dividende dacă valoarea activului său net era inferioară capitalului subscris (valoarea activului net unitar, inferioară valorii nominale a unei acţiuni).

Cum în prezent VUAN-ul este de 0,96 lei iar valoarea nominală 1 leu/acţiune, administratorul Franklin Templeton se gândea deja cum să utilizeze în alte scopuri profitul Fondului, cea mai vehiculată opţiune fiind utilizarea sa pentru răscumpărarea de acţiuni proprii (prin scăderea numărului de acţiuni cu 7-8%, cât reprezintă dividendul, valoarea lor de piaţă se majora proporţional).

Până la urma n-a fost nevoie de aşa ceva, nici măcar de lobby la Ministerul Finanţelor-CNVM a rezolvat comod dividendele de la FP lansând o nouă formă a Regulamentului cu pricina. Aceasta se află în dezbatere publică până pe 9 decembrie, poate fi vizualizată pe site-ul instituţiei (în mod simpatic, pasajul referitor la implicaţiile pentru FP e scris cu caractere diferite), iar dacă nimic nu intervine administratorul FP va fi liber să aleagă dacă trece acţiunile Hidroelectrica la valoare zero (şi nu mai dă propriilor acţionari dividende) sau alege un evaluator independent care să le calculeze valoarea, caz în care activul său net unitar va sări de 1 leu (să nu uităm că în momentul declarării insolvenţei Hidroelectric aproape 3,3 miliarde de lei s-au evaporat din activul net) al Fondului iar acţionarii FP îşi vor primi anul viitor dividendele din profitul FP.

Cum toată lumea e fericită în varianta B (acţionarii şi administrtorul FP, statul care nu se mai grăbeşte cu ieşirea Hidroelectrica din insolvenţă, CNVM care se reconciliază cu Templeton după acuzele că întârzie dupa listare a Fondului la Varşovia), pariem şi noi pe ea. Sigur, mai trebuie rezolvate câteva bariere proceduale şi organizatorice-evaluatorul trebuie numit repede şi odată numit, să se mişte şi mai repede-dar bănuim că AGA FP ar putea vota dividende şi fără o evaluare pe masă, cu menţiunea că acestea se plătesc dacă procesul se încheie la 6 luni de la momentul votului.

Administratoru’ lu’ Peste: “Frankie” Templeton de la FePe

Daca si-ar vinde actiunile Erste si Raiffeisen Bank cumparate la inceputul anului la Viena Fondul Proprietatea ar marca o pierdere de 60-70% din investitie (un fleac de vreo 50 milioane euro). Pentru ca “tocmai se terminase criza”, administratorul s-a gandit in ianuarie sa renunte la grosul cash-ului intrand mai adanc pe sectorul financiar, ocazie cu care pe langa actiunile listate la Viena a cumparat si actiuni ale Bancii Transilvania la BVB majorand si detinerile la BRD. Adaugati pe lista rascumpararile de actiuni proprii la un pret mediu cu peste 10% peste cel actual si intelegem de ce activitatea “profesionistilor” de la Franklin Templeton costa actionarii FP cam 30 de milioane de lei pe an (aproape 0,5% din activul net).

La inceputul anului FP-ul avea prin camara ceva peste 1 miliard de lei in depozite (fata de capitalizarea actuala de 6 miliarde lei suma nu e de colo). Banuti albi pentru zile negre-poate cade ceva din pod si intra la categoria chilipir in portofoliul Fondului, poate companiile unde are Fondul detineri nu prea mai dau dividende si se folosesc temporar in acelasi scop dobanzile bancare- ma rog, la ce se poate gandi un om gospodar care tine de cash in vremuri de criza. Administratorul “Frankie” Templeton a avut insa o revelatie: criza tocmai s-a sfarsit, gunoiul din portofoliul bancilor s-a volatilizat, contribuabilul isi da cuvantul de onoare sa acopere el nota de plata. Asa ca s-a pus pe achizitii furibunde de actiuni bancare iar in septembrie 2011 FP mai avea in depozite doar 300 milioane lei. Cu diferenta s-au cumparat actiuni la Viena (Erste si Raiffeisen Bank), s-a majorat detinerea la BRD, s-au cumparat actiuni la Banca Transilvania, s-au rascumparat actiuni proprii de 120 milioane lei (la un pret mediu de 0,499 lei, cu 10% peste valoarea actuala de piata, in conditiile in care un cumparator de asemenea anvergura ar fi trebuit sa traga in conditii normale pretul in sus). Singura decizie oarecum contrara “trendului” a fost cresterea cotei la Azomures ( de la 8,75% in trimestrul I la 11% din actiunile companiei), o decizie inspirata avand in vedere evolutiile ulterioare de pret ca urmare a speculatiilor privind vanzarea companiei.

Sa ne ocupam insa de cele mai neinspirate achizitiii, cele de actiuni austriece. In septembrie FP detinea 1,227 milioane de actiuni Erste si 1,085 milioane actiuni Raiffeisen Bank. Le cumparase in cel mai prost moment posibil avand in vedere ca in martie avea deja grosul achizitiei facut (0,977 milioane actiuni Erste si 0,855 milioane actiuni Raiffeisen). In primul trimestru actiunile Erste au atins un maxim de 39 de euro iar cele ale Raiffeisen de 45 euro. Nu stim la ce pret le-a cumparat FP pe ale sale dar in raportarea din martie sunt prinse in portofoliu la valoarea de piata, adica 39 euro la Raiffeisen si 35 euro la Erste. In raportarea din septembrie preturile se fasaisera spectaculos-19 euro Erste si 22 euro Raiffeisen- pentru ca ieri o actiune Raiffeisen Bank sa fie 14,9 euro (minimul din 2009, cand cu baiatul ala, Lehman, a fost de 13 euro!) iar una Erste doar 10,7 euro (minim de 7 euro in 2009). Per total, o pierdere potentiala de 60-70% din valoarea investitiei in actiuni austriece, o mica bagatele de vreo 50 milioane euro, rotunjit. Daca ne gandim ca BRD a picat in acest an de la 15 la 10 lei/actiune iar Banca Transilvania de la 1,5 la 0,9 lei avem intreaga dimensiune a investitiilor derulate de Franklin Templeton in acest an. La o pierdere medie plasata cu generozitate la numai 50%, asta tot inseamna peste 350 milioane lei din cele 600 mobilizate pentru “diversificare” in 2011. E mult? Nici vorba, suma nu reprezinta decat comisioanele de administrare (0,1% activul net) si gestionare de active (0,379% din activul net) insumate pe vreo 12 ani. Un mizilic!

Mandrul Fond Proprietatea, revizitat

Scriam chiar in ziua listarii FP ca actiunile isi vor dezamagi investitorii (vezi “Fondul Proprietatea, o viitoare fosta speranta bursiera”), ca dividendele mari din 2010 nu se vor repeta, ca presiunea la vanzare isi va face imediat efectul. Avem acum un pret cu 20% sub cel maxim atins in prima sedinta de tranzactionare (va mai amintiti de proiectiile optimiste ale brokerilor de acum cateva luni?), un dividend propus de 0,03 lei fata de 0,08 in 2010 si un trend descendent pentru actiuni in contradictie cu evolutia mai degraba pozitiva a bursei din 25 ianuarie si pana acum. Ce se va intampla cu actiunile FP daca intreaga piata intra puternic pe scadere?

Enumeram atunci 7 motive pentru ca actiunile FP sa nu atinga tintele hiper-optimiste ale brokerilor si analistilor din banci (0,7-0,9 lei/actiune) ba mai mult, sa scada imediat dupa listare. Era vorba atunci de tentatia marcarii profitului de cei care cumparasera in 2008-2009 si la 10% din valoarea nominala (adica la 0,1 lei), de activele supraevaluate ale Fondului, de paralela cu SIF-urile (raport pret la bursa/VUAN), de profitabilitatea scazuta a activelor, de handicapul unei piete putin lichide (investitorii mari nu se blocheaza in asa ceva). Ultimul argument, o eventuala schimbare a fundamentelor politicii monetare in SUA nu si-a facut inca simtita influenta. Cu toate astea actiunile au continuat sa scada, de la un maxim de 0,675 lei atins in prima zi de la listare, la 0,535 lei miercuri la 10,30. Am primit destule injuraturi in momentul publicarii articolului pe Hotnews, inclusiv in comentarii. Era greu de acceptat de cei care detineau actiuni, multi cumparandu-le in ultimele luni dinaintea listarii, ca profiturile nu li se vor majora exponential dupa cotarea la bursa.

Cate ceva despre context
Ce a facut bursa in saptamanile scurse de la sosirea FP (25 ianuarie)? Indicele BET era atunci 5.773 puncte, BET-C 3.374 puncte iar BET-FI 24.387 puncte. Acum, avem indicii cam tot pe acolo, inca in usoara crestere in ciuda unor corectii consumate dupa Paste. FP a scazut insa accelerat in raport cu piata, cel mai bine vazandu-se asta in comparatia SNP-FP (sa nu uitam ca SNP reprezinta principala detinere a Fondului). Pe 25 ianuarie FP inchidea la 0,6495 lei in timp ce SNP era cotat la 0,3690 lei iar in sedinta din 4 mai se tranzactiona in jur de 0,4270 lei, actiunile sale crescand deci intre timp in ton cu bursele de marfuri unde se tranzactioneaza petrolul. De ce n-a reflectat FP evolutia buna de pe segmentul commodities in acest rastimp? Si, mai ales, ce se va intampla cu actiunile FP cand preturile marfurilor vor incepe sa se corecteze mai rapid? Valoarea tranzactiilor cu actiunile FP a inceput sa scada la randul sau, ceea ce nu este deloc un semn bun pentru investitori. Din punctul meu de vedere, FP are cel mai mare potential de…short daca bursele revin hotarat pe rosu, cine mizeaza pe scadere fiind mai bine servit de acest emitent.

Doua vorbe despre argint
Cum laudatorii mei se simt prost astazi, ma voi referi pe scurt si la evolutiile din piata argintului. Dupa un varf care a amenintat serios pragul psihologic de 50 dolari, pretul a continuat sa scada repede, ieri ajungand la 41 dolari/uncia (ce coincidenta, o scadere cam tot ca la FP, de aceasta data in numai o saptamana in loc de 3 luni). Cum spuneam aici, “la inceputul anului 2010 am recomandat si eu argintul (vezi aici). Era in acel moment 18 dolari/uncia si avea potential de crestere, cum s-a demonstrat ulterior. Acum, la peste 40 dolari/uncia l-as recomanda doar celor care spera in varianta de argint a tulip-maniei. In definitiv, daca lipsa de ratiune poate depasi uneori toate asteptarile; nu inseamna insa ca trebuie sa ne pariem toti banii pe asta”. Am nuantat ulterior aici. Argintul a intrat se pare pe o panta descendenta, iar scaderea sa va depasi in amplitudine pe cea a aurului, asa cum si cresterea a fost absolut exploziva in ultimul an si jumatate. Asteptati deci traversarea urmatorului pinten deflationist inainte de a intra mai hotarat pe metalele pretioase, altfel riscati sa experimentati patania amatorilor de actiuni in 2008-2009, care au vazut prea devreme “oportunitatile” si s-au fript urat.

Doua mostre de marketing financiar

Primesc ieri in cutia de scrisori un plic alb. Cin sa fie cin’ sa fie? Un viitor candidat fara sanse la Primarie? Nu, era Provident, imi batea sansa la usa sa iau un credit cu dobanzi astronomice. Ce m-a facut sa rad amar e insa strategia de marketing. Provident vrea sa lase impresia ca da dar si ofera ceva. In cazul asta un tabel in care sa iti treci veniturile si cheltuielile lunare amanuntit; iar daca da cu minus, stii ce ai de facut-suni la Provident! Ei bine aici e meschinaria. Cum va imaginati ca in ipoteza in care cineva inregistreaza regulat deficit in bugetul personal, va putea se il acopere pe termen lung facand o cheltuiala suplimentara? Practic, banii vor tine cateva luni, iar apoi deficitul anterior va creste sporit de rata lunara.

Sun sunat cu doua zile in urma de un reprezentant Goldring-nu vreau sa cumpar niste actiuni la Fondul Proprietatea? Ba da zic, in calitate de bun crestin vreau sa dau o mana de ajutor desteptilor care au cumparat actiuni la 0,1-0,3 lei; ma ofer sa le iau eu cu 0,8 lei, cat e trecut in raportul Goldring tinta de pret (asa am ajuns si in baza lor de date-cine vroia sa descarce raportul cu FP de pe site-ul Goldring trebuia sa isi lase datele personale, inclusiv telefonul, s-a vazut acum de ce). “Poate vreti atunci sa cumparati ,mai ales ca luna aceasta avem comison de 0,5% la tranzactiile electronice?” aud la celalalt capat al firului, semn ca sarcasmul meu a dat roade. “Poate ca la 0,3 lei mi s-ar parea interesant de luat, ajunge acolo luna asta ca sa beneficiez de comisionul mic?”. “Aaa, nu pot sa va spun, mai vorbim.” Mda.

PS: Apropo de Fondul Proprietarea, ati observat cum in ultimele zile trompeta ZF dar si restul presei de "specialitate" are mare grija ca bizonul potential cumparator de actiuni la listare sa fie bine hranit cu stiri despre FP? Nu conteaza relevanta, stiri sa fie, fie si editoriale, sa facem zumzet cat mai mare sa vada si orbul "oportunitatea" tocmai din Braila.