Efectul nociv al burselor pentru economie (I)

Ne-am obisnuit, am fost indopati, cu argumente gen „bursele contribuie la dezvoltarea economiei finantand afacerile”, „fara burse costul finantarilor ar fi mai mare”, etc.Nimeni nu prea vorbeste de faptul ca presiunea continua a actionarilor pentru cresterea dividendelor duce la cresterea somajului (companiile sunt obligate sa devina tot mai eficiente si sa-si restranga cat pot costurile cu forta de munca-putini angajati platiti relativ bine dar storsi ca lamaile in timpul saptamanii). Sa le luam pe rand.

„Dezvoltarea economiei”. Mecanismul de finantare oferit de bursa este indiscutabil. Prin obligatiuni sau emisiuni de actiuni multe afaceri fac rost de fondurile necesare. Problema este ca multi fac rost de bani, in special pe varful unor bule bursiere, in ocnditiile in care bancile nu i-ar fi creditat. Falimentul Contor Group, un IPO incheiat cu succes in 2007 spune cate ceva. Imi amintesc si de un obscur dezvoltator imobiliar-Pomponio-care a esuat la mustata sa ia bani tot intr-un IPO la BVB in 2007. Da, prin bursa faci rost de bani mai ieftin ca la banca, fara mari riscuri (minoritarii nu o sa te execute silit daca nu le dai dividende), dar asta pe spezele fraierilor. Deosebirea esentiala: bancherul care da bani verifica mult mai temeinic soliditatea afacerii pentru ca poate fi tras la raspundere, la bursa nimeni nu verifica si nimeni nu raspunde daca afacerea esueaza. Chiar daca pe termen scurt poate fi benefic pentru economie, pe termen lung economia sufera prin asumarea unor riscuri in mecanismele de finantare si evaluare a riscurilor. 

„Costul finantarilor”. Da, randamentul obigatiunilor influenteaza costul creditului. Daca actionarii si investitorii cer putin, bancherii isi ajusteaza pretentiile. Dar exista si reversul. In perioadele de recesiune, prin bursa se fac mai greu finantari (IPO-uri, emisiuni obligatiuni) iar acest fapt ii tempereaza si pe bancheri in a acorda credite sau ii incurajeaza sa ceara dobanzi mai mari. 

„Somaj”. Este relevant ce s-a intamplat dupa 2008. Companiile din SUA au obtinut rezultate surprinzator de bune pe fondul taierii agresive a cheltuielilor de personal. Investitorii au vrut repede dividende tot mai mari pentru a compensa scaderea cotatiilor iar managerii au presat pentru reducerea salariilor, bonusurilor si numarului de angajati. Recent, se vorbeste de restructurarea Electrica dupa listare. Asta inseamna somaj. Petrom a concediat mai bine de jumatate din forta de munca dupa privatizare. Ganditi-va cum procedeaza fondurile de investitii care intra in actionariatul unei companii (si FP este un exemplu). Pretind dividende mari repede, preseaza pentru valorificarea unor active, sunt intr-o disputa permanenta cu sindicatele (si asta ca minoritari, pentru ca ajungand intr-o pozitie majoritara nu mai au nevoie de permisiunea cuiva pentru a da cu barda). Sigur, decizii pentru reducerea costurilor cu forta de munca se pot lua si cand compania nu e listata. Dar prin listare exista perceptia palpabila ca asta va creste proportional valoarea companiei (se imbunatateste PER-ul) iar tentatia de a actiona in aceasta directie e mai mare.

Una peste alta: bursele iti ofera ocazia sa participi intr-o afacere la care nu ai avea acces in mod normal dar destul de repede te fac sa regreti acest lucru daca nu esti nabab cu resurse consistente. O economie cu majoritatea companiilor listate este una trista pentru angajati care vor munci mai mult si vor fi retribuiti mai putin (in ciuda PR-ului poleit, polarizarea tot mai accentuata din SUA ilustreaza bine asta). 

Bursa amplifica dezechilibrele din economie

Norocul Romaniei intre 2005-2008 a fost ca bursa nu era dezvoltata. In caz contrar, multe proiecte rezidentiale plasate strategic...in camp ar fi fost cumparate cu entuziasm ca IPO-uri de investitorii care deja masurau mp de teren intravilan de sub companiile listate. Va imaginati cum ar fi evoluat ulterior preturile daca SIF-urile s-au corectat intre 2008-2009 cu 90% si implicit gaura din buzunarele investitorilor? Si e valabil pentru imobiliare dar si pentru IT (bula dotcom), preturile la energie, etc. Contrargumentul ar fi ca bursele pot contribui si la dezumflarea unor bule din economie, daca investitorii intuiesc ca preturile sunt deja nesimtite si incep sa vanda in lipsa (operatiuni short). Pentru asta ar trebui ca piata de capital sa fie cu adevarat dezvoltata iar investitorii avizati (nu oricine se joaca cu shorturile). Operatiuni de vanzare in lipsa nu sunt insa usor de lansat (poti pierde cu usurinta toti banii) iar din acest motiv dureaza atat de mult pana se sparg bulele.

Bursele au devenit cazinouri

Avem deja roboti de tranzactionare care fac grosul operatiunilor la bursele din SUA iar Forexul culege mii de fraieri si din Romania (taxa pe prostie pe care o percepe loteria nu este la fel de trendy ca jocul la bursa). O patura tot mai groasa de intermediari (mai ales in City-ul londonez) si una in umflare continua de speculatori profesionisti care si-au facut, dupa caz, o meserie, o vocatie sau un viciu din urmaritul caruselului cotatiilor.

Va urma.