De când nu mai ridică BNR mingi la fileu băncilor?

Disputa pe seama codului fiscal/majorării salariilor bugetarilor a găsit, în premieră, Banca Centrală pe poziții contrare lobby-ului bancar. Iată 2 ipoteze care ar explica de ce. Vă amintiți vârful bulei speculative din 2007-2008? Creditele de 100.000 euro pentru apartamentele vechi de 2 camere din Dristor? BNR, care acum s-a plasat pe pozițiile anti-ciclicitătii, ale responsabilității fiscale și apărării echilibrului  macroeconomic se grăbise să ridice raportul rată credit-venituri debitor până la 70% prin noile norme de creditare din 2007, dând apă la moară celor care vroiau cu orice preț o casă și o mână de ajutor dezvoltatorilor cu profituri indicente. Aia nu cumva era pro-ciclicitate? Dar de poziția BNR din 2010, când Guvernul s-a îndatorat cu 20 miliarde dolari pentru a salva pielea băncilor rămase fără linii de finanțare de la băncile-mamă, cuplând împrumutul extern cu reduceri de salarii la bugetari și creșterea TVA vă mai aduceți aminte? BNR n-a zis nici atunci că e măsură pro-ciclica să tai venituri când economia scade. 

 Oficialii din Doamnei se dau însă de ceasul morții cu anticiclicitatea abia când Codul Fiscal a fost deja aprobat cu o largă majoritate ba mai mult, au convocat o conferința organizată chipurile de Consiliul Fiscal unde majoritatea speakerilor au fost de la BNR unde s-a cântat în cor aria responsabilității, a stabilității, etc, etc. De ce s-a trezit BNR să țină cu dinții de poziții care nu oferă avantaje imediate băncilor, contrar de cum făcea până acum? Spun asta deoarece prevederile din noul Cod Fiscal plus majorarea de salarii la bugetari aduc venituri suplimentare populației deci un nou puseu de creditaci și o gură de oxigen pentru datornicii mai vechi.... 

 De ce are BNR poziții contrare industriei bancare? Eu avansez aici 2 ipoteze: 

 a.BNR a primit instrucțiuni în plic la puțin timp după mesajul destinat președintelui Johannis așa că ambele instituții au sărit ca arse împotriva Codului Fiscal votat cu puțin timp în urmă cu o largă majoritate de Parlament. Asta pentru că nu dă bine la electoratul european ca o țară din est, balcanică, să vină cu măsuri de relaxare fiscală după convulsiile pe care le traversează Grecia? Nu dorește Germania nicio evadare din fortăreața austerității și are în România executanți docili? 

 b. PSD nu trebuie lăsat să câștige capital politic din măsurile cu impact enorm la pătura defavorizată din societate, clientela din administrație și grupul micilor întreprinzători pentru că tranziția spre noul Guvern PNL, după alegerile din 2016, să fie cât mai ușoară. BNR și-ar masca astfel simpatiile de dreapta sub plapuma indicatorilor macro, a stabilității financiare ce trebuie apărată cu pieptul dezgolit, mă rog, scurtez tot jargonul pasaresco-financiar utilizat în astfel de situații... De fapt, un scenariu plauzibil ar include o combinație a+b, în proporții diferite 

Altfel, interesant de urmărit cum și-au moderat pozițiile site-urile și analiștii de dreapta după schimbarea de poziție dinspre BNR/Președinte, asta după jubilația anteriora provocată de trecerea Codului Fiscal prin Parlament. Dovadă că, la nevoie, meseria de formator de opinie telefonată cere înghițirea a tot soiul de broaște sub pretexte nobile. 

*articol publicat initial pe site-ul Active News