Care este costul preţurilor mici din hipermarketuri?*

Sub aparenta scădere a preţurilor după apariţia hipermarketurilor se ascund pierderea de locuri de muncă şi închiderea micilor afaceri din retail, reducerea calităţii produselor comercializate, salariile mici şi descurajarea sindicalizării, reducerea producţiei autohtone în dauna celei din import, sufocarea traficului urban.

Apariţia reţelelor de magazine din “comerţul modern”, cum le place patronilor de hipermarketuri să se alinte, şi creşterea lor rapidă până la dominarea retailului autohton presupune o serie lungă de dezavantaje ascunse abil sub aparenţa scăderii preţurilor. Cu numai 1,1% din totalul magazinelor de pe piaţă şi 25% din suprafaţa de vânzare, cele 12 reţele mari de retail cumulau încă de la finalul anului 2013 jumătate din cifra totală de afaceri a pieţei de retail (comerţ modern şi comerţ tradiţional), potrivit unui studiu Vektor Marktforschung, iar în acest moment au deja partea leului. Românii lăsau în 2015 în hipermarketuri o treime din bugetul lor pentru alimente şi produse de îngrijire personală şi a locuinţei (evident, ponderea este mult mai mare în zona urbană, n.n), fiind în fruntea clasamentului din Europa alături de ţări ca Franţa şi Rusia, aşa cum arată un studiu Planet Retail. Dincolo de succesul de suprafaţă sunt însă şi dezavantaje evidente.

Alternanta serviciilor la putere

Steaua SIE a inceput sa urce cand Basesecu l-a adus pe MRU (si coditele sale) la Guvern. Apoi am a vut celebrul filmulet de la Paris, cu Udea si Bica la shopping, o realizare artistica de care serviciul extern nu are cum sa fie strain. Curand a inceput declinul lui Udrea, Bica dar si Ponta (plagiatul) si a insusi sefului de la Cotroceni. Apoi spectacolul de sunet si lumini cu alegerile prezidentiale, regia de la ambasade (fara SIE n-ar fi mars, corect?) si algoritmii Facebook folositi corect pentru a ne lua tara inapoi de la...De la cine? Ponta avea o relatie frumoasa cu demisionarul Maior, de el nu s-a prins nimic serios in timpul mandatului lui Basescu in ciuda aparentei disensiuni dintre ei....Dupa pierderea alegerilor si debarcarea lui Maior tirurile s-au concentrat pe Ponta si apropiatii sai (vezi Sova, scurtatura spre Ponta) totul culminand cu Colectiv.

Pretext sau nu, tragedia de la Colectiv, a desavarsit miscarea inceputa cu demisia lui Ponta din fruntea PSD (plecarea de la sefia partidului i-a fragilizat pozitia lui VVP, totul depinzand apoi de bunavointa lui Dragnea, el insusi santajabil). Imi amintesc cum imediat dupa demisia lui Ponta a inceput un pelerinaj suspect al sefului ambasadei SUA pe la Presedentie si Guvern, postura care sugereaza ca omul cerea lamuriri nu oferea instructiuni....Asta nu s-ar fi intamplat pe timpul lui Maior, debarcat intr-o pozitie calduta tocmai in SUA, cand ambasada cu pricina era mai degraba actor decat martor...Deci ce avem acum? Noua putere se bazeaza mult mai mult pe sprijinul SIE, este mai aproape de actorii principali din Europa (Germania si Franta) in ceea ce priveste interesele geostrategice dar si pe cele corporatiste (companiile nemtesti si franceze domina de altfel impreuna retailul, utilitatile, sectorul telecom)...SRI-ul si pariul sau american par un pic in pierdere de viteza (sunt curios daca Kovesi chiar va fi conservata la sefia DNA) de aici si aliantele aparent contra-naturii (Antena 3 facand campanie pro-Busoi, amicul lui Helvig, candidatul PNL la primaria Bucurestiului, iar Hotnews atacandu-l hotarat pe acelasi Busoi)...

Duios asigurarea privată de sănătate trecea

“Discuţii despre posibila introducere a unor asigurări medicale private în România au început în ultimele săptămâni la Cotroceni, au confirmat pentru HotNews mai multe surse guvernamentale”. Este fraza cu care îşi începe editorialul de vineri specialistul în sănătate de la Hotnews, Vlad Mixich. Or, dacă nici Mixich sau Hotnews nu au surse credibile din interiorul Guvernului “meu”, nu are nimeni.

Ciudat, tot de câteva săptămâni bune se poartă un atac la baionetă la imaginea sistemului public de sănătate. Mai întâi, că au reacţionat greu. Apoi, că n-au mobilizat destui oameni (dacă citiţi interviul cu Arafat din GSP de azi o să vedeţi că n-a fost aşa). Că la ISU se încurajau şpăgile. Că în spitalele româneşti mori cu zile şi oamenii trebuie transportati de urgenţă la spitalele străine în cazurile grave (au murit destui de la Colectiv şi acolo). Că la stat pândesc bacterii ucigaşe (pe când la privat, ştie toată lumea, se cultivă bacterii benefice organismului, care cresc imunitatea-glumă). Că Arafat nu i-a lăsat pe privaţi să intervină la Colectiv, cele două Salvari întoarse din drum putând salva vieţi (aici e obligatoriu un tremolo inserat în foile cititorilor de prompter). Deci sistemul de sănătate de stat e un rahat de unde se fură, se cultivă incompetenţa şi mori cu zile. Iar purtătorul sau de drapel, Arafat, e un arab de doi lei, mincinos, incompetent şi egolatru cum rezultă din anchetele lui Tolontan.

Soluţia? Hai la privat neamule! Plăteşti un ban, dar face. Şi face atât de mult încât dacă nu eşti asigurat mori cu zile că nu îţi mai permiţi costurile. Cam ce spune specialistul Mixich în articol? Începe angelic că disputele ideologice vor îngropa subiectul neuitând să se plaseze strategic între cele două tabere, dojenind blând şi postandu-se deasupra, strategia Andrei Pleşu. Apoi ne explică patern că nu putem avea servicii medicale de calitate dacă plătim atât de puţine contribuţii iar sisteme private de sănătate au toate ţările civilizate din Vest, mai puţin înapoiaţii din Europa de Est (cu excepţia Sloveniei). Apoi Mixich moare puţin de grijă noastră şi ne arată cum în sistemul public subfinanţat “se moare cu zile” când ai ceva mai grav, că nu poţi să-ţi permiţi investigaţiile suplimentare din privat, plăţile informale, şpăgile, etc. Nimic despre sistemul privat unde mori cu zile când nu eşti asigurat (am mai pomenit de SUA, da?) că nu îţi permiţi costurile, dar cine nu are scăpări? Iar în România sunt doar 10 miloane de asiguraţi care pot suferi...decent din cauza precarităţii sistemului de stat dar încă pe atâţia neasiguraţi care nu şi-ar permite deloc un tratament la privat plătit din buzunar, dacă privaţii intră în legalitate, dand ortu’ popii la propriu.

Mixhich expediază repede adevărul că există costuri administrative mai mari la privat decât la stat şi pune degetul pe rana...Ce fel de privaţi ar fi buni pentru Sănătate? Mai întâi un ocol. “Trei modele diferite au fost propuse în ultimii patru ani în România. Cel al guvernului Boc care dădea asigurărilor private rolul central în sistem, un model de care astăzi fug cam toate guvernele din lume pentru că s-a dovedit ineficient. Un model propus de Vasile Cepoi, ministru al sănătăţii în primul guvern Ponta, bazat pe asigurări complementare şi mutualităţi, probabil cel mai adecvat României dar abandonat rapid de un prim-ministru populist. Şi modelul propus de Dorel Sandesc şi Nicolae Bănicioiu, proiect aflat acum în Parlamentul României, care nu introduce direct asigurările private dar creează un mediu propice lor şi are impardonabilul păcat al lipsei de reguli clare şi stricte”. Apoi concluzia. “Realitatea, susţinută de majoritatea studiilor în domeniu, este că asigurările private complementare sunt o etapă necesară pentru o ţară cu profilul actual al României, dar nu sunt o soluţie definitivă pe termen lung”. În traducere, să începem cu varianta-soft, asigurări complementare, să nu speriem peştii, şi să venim apoi în forţă cu varianta maximală, gândită de Boc, cea în care apar rechinii care profită. Până atunci, jos Arafat!- indignarea sa a stopat o dată modelul impus de Băsescu, trebuie tocat mărunt până lumea ajunge să exclame “ce mai vrea şi Arafat?!”. În fond, ce servicii publice mai are România de privatizat şi companiile străine de presat pentru a le căpuşa? Distribuţiile de energie-bifat, cu poliţia& armata mai greu dar avem totuşi firmele private de pază cu duiumul,serviciile speciale sunt stat în stat şi n-ar accepta asta decât cu suplimentari ale bugetelor şi aşa uriaşe, învăţământul de masă nu rentează, sănătatea scăpase până acum. Să ne luăm deci Sănătatea înapoi, neapărat în varianta sa privată!

Moise Guran, Goebbels-ul analizei economice

Moise se cutremura mai nou de indecenta cresterilor salariului minim din ultimii ani in Romania. Stiti cine e principala victima a salariului minim in viziunea moiseguraneasca? Salariul mediu! Dar sa citam clasicul economiei-pop de la Digi: ” Este nu indecent, ci chiar strigător la cer faptul că rata susţinută de creştere a salariului minim din ultimii ani nu le-a mai lăsat patronilor din România posibilitatea de a creşte salariile în funcţie de merite, iar cei care au muncit şi reuşiseră în ani să se apropie de un salariu mai degrabă mediu decât minim, au rămas cu salariile pe loc. I-au ajuns din urmă cei cu salariul minim, căci acesta este reglementat şi obligatoriu pentru patroni. Iar celelalte salarii nu sunt obligatorii, ele cresc sau scad în funcţie de performanţele firmei”.

Cat e musiu Guran ponderea salariilor in PIB? Cumva sub 40% pe toata economia, salarii de stat si salarii private? Fata de peste 60% in lumea civilizata? Cat ia capitalul si cat ia munca in Romania domnu' analist? Nu cumva apropierea salariilor minime de fostele salarii medii se datoreaza nesimtirii si dorintei nesatioase de profit in special a patronilor straini din sfera privata, ca ei domina economia (profit bine optimzat insa fiscal, nu va ganditi ca ia statul ceva de la acesti privati, ei si in 2014 au fost in pierdere)? Guran iar n-a vazut padurea din cauza copacilor. Sau asa i-au dictat superiorii...In loc sa observe ca singura sansa de a urca ponderea salariilor in PIB este sa le crestem pe cele minime fortandu-le pe restul sa urmeze poticnit trendul, Guran pune iar placa aia prafuita cu cresterea productivitatii....Si se joaca de-a divide et impera plangand pe umarul angajatilor super-calificati si prost remunerati din cauza loazelor cu salariu minim....

Sigur, daca ii explici ca nu mai are sens sa ne duelam in comparatii privind productivitatea in economii post-industriale bazate acum pe servicii si comert (casiera de la Kaufland munceste mai putin ca cea de la Munchen, taximetristul din Bucuresti e mai lenes ca cel din Paris?) sare de fund in sus si se da lovit in orgoliul sau de expert. Cum s-a inflamat si cand l-am bagat in orchestra laudatorilor BNR din media, in ultimul meu articol preluat de Hotnews la inceputul anului. Atunci mi-a raspuns cu un link in care il ironiza pe Isarescu pentru nu stiu ce declaratie...Dar o critica sistemica, pe fond, privind efectele deciziilor BNR asupra oamenilor simpli coplesiti de rate si cu pofta de legea falimentului personal sau a darii in plata pusa in cui, cand ne arati Moise?

Cum ajungi ca jurnalist in echipa BNR

Ideea mi-a venit de la un comentariu interesant la postarea mea anterioara. Zice un ilustru anonim : “Asa e in sah. Sacrifici un pion ca sa obtii o pozitie mai buna pe tabla. Cu cati ai mai multi pioni disponibili, cu atat mai bine in jocul general. Acum i-a venit randul saracului Popa sa fie sacrificat. Urmeaza probabil "parcarea" lui. Desi la memoria de caras auriu a cititorului de Hotnews, este posibila pastrarea pieselor si pentru alte situatii. A ajuns Hotnews un fel de gazeta a sistemului ...” (bravo Anonim, te invit ca premiu la o bere). Eu cred deci ca in BNR ajungi dupa ce ai fost ziarist din trei ipostaze.

Primo, dupa un ocol prin servicii sau ca urmare a unei racolari anterioare. As avea ceva sugestii aici, nume mai vechi si mai noi, dar ma abtin totusi...Cine sunt eu sa ma pronunt doar in baza unor suspiciuni rezonabile, DNA?

Secundo, mai poti patrunde in acest club select ca urmare a unor servicii din trecut ca purtator de condei. Aici nu ma refer numai la comentariul de mai sus (remarcati insa momentul ideal cand a picat articolul de pe Hotnews, aproape de momentul cand Iohannis va trebui sa promulge legea darii in plata sau sa o paseze inapoi Parlamentului), ci si la genul asta de pozitii. Le esti util in mai multe situatii delicate apoi te tragi la vatra BNR-lui cand fie ai devenit prea “transparent”, fie ti s-a subrezit tribuna media. Interesant de remarcat, dupa articolul lui Hostiuc au inceput sa apara pozitii pro-legea darii in plata din partea unor debitori-victime pe ZF iar Dan Popa a tinut sa posteze pe blog imediat dupa articolul cu creditele lui Piperea de pe Hotnews o pozitie in care isi justifica prin linkuri pozitia sa critica fata de banci in alte situatii, ca sa nu fie acuzat de pretenie cu sectorul cel mai antipatizat din Romania in momentul de fata....S-ar putea deci ca cei doi sa mai ramana o vreme ziaristi si, evident, influenceri...

Terzo, sunt scribii racolati pentru diseminarea unor atitudini “corecte” prin media, nu la tribune de prim rang ca sa nu bata la ochi implicarea BNR in educarea poporului, dar la vehicule mai mici si bune de oferit linkuri cand e cazul si lucrurile se ingroasa....Aici i-as pune pe Daniel Oanta, Ionut Balan, Dan Cristian Palangean....Sunt chiar mai activi venind la BNR ca editorialisti decat erau ca ziaristi-lefegii, cred ca le pune bunicul Vasilescu energizante in cafea.

Cum a gasit Hotnews scheletul din dulapul initiatorului legii darii in plata? Update

Conform BNR, onor sefului serviciului de supraveghere care a declarat asta intr-o emisiune pe TVR, sunt aproximativ 18.000 de debitori cu restante la plata unor credite cu ipoteci de sub 150.000 euro si putin peste 200 de persoane cu restante la creditele cu ipoteci de peste 1 milion de euro. Concluzia? Este o lege pentru bogati! Huo! Cum adica, e o lege pentru 200 de oameni si nu pentru 18.000? Sa lasam insa intrebarile provocatoare... Daca am sta putin stramb si am judeca drept si bogatii si saracii cu credite au luat respectivele imprumuturi conform veniturilor declarate si verificate de banca. Unii aveau venituri pentru apartamente de sub 150.000 euro, altii pentru vile de peste 1 milion iar daca nu aveau dar au luat totusi credite, e vina bancilor care au acordat respectivele credite. Tot bancile si-au asumat evaluarea proprietatilor astfel incat suma acordata sa fie acoperita de valoarea ipotecii. Si asta si pentru casele mici de 150.000 euro si pentru casoaiele de 1 milion. De ce tot insistam cu bogatii si saracii? Domnul Dan Popa, jurnalist reputat, a facut insa o descoperire epocala. Fratele deputatului Zamfir, initiatorul legii, are un credit de 720.000 euro si se judeca cu banca pentru acesta. Deci....faceti dvs legatura zice Hotnews. Acum, eu ma intreb un singur lucru. Cum naiba de l-a gasit Dan Popa pe fratele Zamfir pe just.ro? Surfa asa pe net, cu gandul la snitzele si hop da peste procesul unui anumit Zamfir cu o anumita Credit Europe Bank pe portalul ministerului. “Stai asa” si-a spus atunci Danutz in barba, “n-o fi cumva....?”. “ Si n-o avea cumva credit de peste 720.000 euro?”. Ca alta sansa decat intuitia feminina nu vad cum i-ar fi permis sa afle jurnalistului Hotnews ca tocmai fratele deputatului are credit mare si proces in derulare. Sau o fi vorba de un pont din mediul bancar? Nooo, nu pot sa cred asa ceva despre Dan Popa, un om obiectiv, un jurnalist cu J mare deosebit... In alta ordine de idei, ca sa nu ramaneti cu argumentul BNR pe retina (ala cu bogatii), luati de aici un calcul estimativ. Sa spunem ca jumatate din cei 18.000 de restantieri “mici” si cu ipoteca, adica 9.000, dau casa bancii. La o valoare medie de 40.000 euro per imprumut, asta inseamna provizioane de 360 milioane euro....Olala, asta da suma. Merita fiecare banutz lobby-ul, mai ales ca mamiticile bancilor au inceput de ceva vreme sa retraga banuti din Romania, dezintermedierea reducand la numai 8,5 miliarde euro in iunie 2015 (din 17 miliarde in 2010) fondurile alocate fiicelor din Romania. Later edit: Tot de la domnnul Popa, care o afirma intr-un comentariu pe Facebook la postarea lui Lucian Davidescu, aflu ca si Piperea are credite de 800.000 euro. Deci de asta tot dadea Piperea cu procesele, spera sa trecem la sistemul britanic de justitie iar deciziile anterioare sa devinia precedente, astfel incat solutiile din procesele castigate de el impotriva bancilor sa i se aplice la un moment dat...!

Update: Am vorbit cu Dan Popa si am aflat si cum au aparut informatiile in presa. Creditul lui Piperea apare in arhiva garantiilor imobiliare...sunt destui pasi de urmat pentru a ajunge la informatia asta, dar se poate...iar cu fratele lui Zamfir lucrurile au stat asa zice Dan: prin redactia Hotnews circula vorba ca omul are un frate, de acolo pornind se putea afla si numele lui iar mai departe-arhiva garantiilor si just.ro, daca ai suspiciuni ca are probleme cu banca si a dat-o in judecata...Si daca vrei sa demonstrezi neaparat ca e o lege cu dedicatie

Câţi securişti ne apară de terorişti?

Cazul puştiului de 17 ani, arestat pentru că aderase la Islam, distribuia pe internet filmuleţe cu decapitări şi vroia să facă un pelerinaj la locurile sfinte din Arabia Saudită-deci nu Irak/Siria, la ISIS acasă, da?-e arhicunoscut. Că Luigi, în lipsa unor frustrări culturale/istorice, suferea de teribilism specific vârstei şi trebuia dus mai degrabă la pshiholog decât la procuror cu propunere de arestare (parcă pe sataniştii puberi nu-i arestează nimeni deşi au şi ei nevoie de pshiholog la greu) mi se pare de domeniul evidenţei. Dar nu despre Luigi şi islamiştii radicali vreau să vorbesc aici, ci despre cei care ne apară de ei, băieţii cu ochii albaştri ce tocmai au primit o suplimentare de buget de aproape 20%. Mai exact despre numărul lor. Circulă pe internet un mic studiu legat de asta, găsiţi aici. O fi adevărată cifra de 12. 000? Nu ştiu, e secret de stat, dar pentru a aproxima numărul de lefegii din SRI, să pornim de la bugetul instituţiei. Din ZF-ul de miercuri citire “Serviciul Român de Informaţii va avea un buget de 1,84 miliarde de lei în 2016 (...). Banii vor merge în primul rând pe salarii, alocarea pentru cheltuieli de personal crescând de la 896 milioane de lei la 902 milioane de lei”. Deci 900 milioane lei sunt salariile. Cât să câştige, net, un SRI-ist astfel încât statutul jobului să fie respectat iar înregimentarea acolo să reprezinte o tentaţie dar în acelaşi timp să nu genereze frustrări şi să ridice prea multe semne de întrebare din alte zone bugetare mai ales că SRI-istul în cauză are şi ceva avantaje speciale la pensionare? Eu zic că aproximativ dublul salariului nominal net pe economie ar fi ok. Deci aproximativ 3500 lei. Pentru asta instituţia cheltuie aproximativ 6.000 lei (consultaţi unul din calculatoarele care transformă salariul net în slariu brut arătând şi costurile totale ale angajatorului). La 3.500 lei net, salariul brut este de aproape 5000 de lei iar angajatorul cheltuie în total 6100 de lei. Dacă împărţim 900 de milioane la 6.100 şi apoi la 12 (luni), avem fix 12.322 de lefegii. Sigur, nu toţi sunt angajaţi full-time, unii sunt colaboratori/informatori şi sunt plătiţi cu minimul pe economie astfel încât veniturile unui angajat operativ pot fi sensibili mai mari pentru a conserva media. Mai multe despre colaboratori aici. Să remarcăm în final o anomalie. Costurile totale cu armata de securişti pe stil nou (1,84 miliarde lei) sunt de numai 5 ori mai mici decât cele cu Armata şi Internele, luate separat. Sau, dacă asta nu pare relevant, bugetul SRI pe 2016 este de peste două ori mai mare decât cel al Culturii (773 milioane lei) în condiţiile în care cheltuielile de personal sunt de...62 de ori mai mari (doar 14,5 milioane lei la Cultură).

Femeista de la Finante n-are nimic impotriva salariilor de 2 lei

Va amintiti ce-au mai sarit de fund in sus d-alde BNR si Consiliul Fiscal cand a aparut primul proiect de Cod Fiscal? Zarva declansata atunci de independentii mari specialisti macro s-a reflectat, coincidenta!, in schimbarea Guvernului Ponta cateva saptamani mai tarziu. Le pute cresterea veniturilor populatiei desi stam bine la ponderea cheltuielilor de personal in PIB (ceva peste 7%), pe ultimele locuri din Europa. Privatii care domina economia n-ar vrea sa bage mai adanc mana in buzunar cu salariile, suntem sau nu suntem colonie? Din trompeta corporatismului citire (ZF), selectiuni din gandirea femeistei Dragu, cyborgul tehncrat de la Finante: “Pe salariul minim vom analiza impactul creşterii şi, eventual, vom recomanda ce creşteri pot avea loc. Dar acest studiu trebuie să fie într-adevăr foarte serios, nu-l facem peste noapte. Din câte ştiu, şi alte instituţii europene fac un studiu similar, pentru că această măsură poate afecta semnificativ competitivitatea României“, a declarat Dragu vineri seara, la o întâlnire cu jurnaliştii. Ea a dat exemplul statelor BRICS, care cuprind Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, unde locuitorii „sunt săraci şi mulţi şi toţi ştiu să facă câte ceva pe doi lei, fac ceva ce românul nu mai face de ceva vreme“. Cu alte cuvinte, salariul minim impiedica romanul sa munceasca...angajatorul i-ar da ceva de facut pe 2 lei, dar l-a obligat Ponta sa foloseasca minim 1.000 de lei si e tare incurcat cu asta...basca ca a crescut si somajul la tineri pe acelasi considerent, cum analiza prompt economistul Catu, uitand insa ca si rata de promovare la Bac a scazut in ultimii ani iar cei care nu-l iau merg direct in somaj....Ce sa-i faci, am vrut Guvern tehnocrat....Sa ne bucuram insa, nu mai creste salariul minim dar creste bugetul serviciilor speciale....Ca doar asta a dorit si strada...La SRI chiar cu 20% spre extazul ambasadorului american...Multumita acestor baieti de nadejde nu se va mai juca niciun iredentist cu pedarda prin Ardealul nostru, nici teroristii ISIS nu o sa mai dea cu spamuri inspre noi...

Cât de imoral e “hazardul moral”?

De ce nu negociază băncile direct cu rău-platnicii în loc să le vândă creditele unor recuperatori la 5-10% din valoare? Scuza cu hazardul moral vă anunţ că nu ţine. Cazuri multe şi concrete: credite de nevoi personale cu probleme la rambursare vândute unor firme de recuperare la 5-15% din valoare după care urmează avalanşa de telefoane, ameninţări, şantaje emoţionale la care datornicul e supus dar în care bancherii nu îşi mai prind gulerele albe. De ce nu negociază băncile direct cu rău-platnicii, nu ar fi mai indicat să încerce să obţină 15-30% din soldul restant sau chiar peste în loc să se mulţumească cu mult mai puţin de la recuperatori? Eventual să-i pună pe recuperatori şi debitori să-şi canibalizeze ofertele în goana lor de vânare a discounturilor? “Noo, e hazard moral, cum să-i permit eu lui Ionescu să-şi cumpere creditul cu numai un sfert din valoare..ce-o să facă după asta Popescu, evident că n-o să mai plătească nici el” e raţionamentul din spatele acestei afaceri aparent proaste a băncilor. Dar cum să invoci hazardul moral indiferent de context? Ionescu care a primit o oferta de a-şi răscumpăra creditul la o valoare sub soldul la zi a primit-o pentru că nu mai face faţă ratelor cu veniturile din prezent, nu pe ochi frumoşi. Dacă Popescu are resurse suficiente (raport rată/venituri îndestulător) şi cu toate astea nu mai plăteşte doar pentru că a auzit de oferta lui Ionescu poate fi executat silit bine mersi..Dar dacă Popescu e într-o situaţie la fel de proastă, de ce n-ar primi şi el o oferta similară? În fond, negocierile de acest tip s-ar putea produce doar pentru debitorii de bună credinţă care au suferit o contractare demonstrabilă a veniturilor de dată recentă, nu pentru toţi ţeparii. N-au băncile cum să-i selecteze din paleta rău-platnicilor pe cei de bună credinţă şi să refuze orice negociere cu cei care vor doar o reducere de rate sau o diminuare a soldului fără să o ducă neapărat mai rău cu banii? Ba bine că nu! Atunci? Eu zic să nu excludem din ecuaţie o relaţie privilegiată între conducătorii unor instituţii de credit şi anumite firme de recuperare şi ceva cointeresări pentru prelungirea periodică a acesteia. Că prea e ne-economică fixaţia din prezent pentru recuperatori şi ocolirea sistematică a discuţiilor cu debitorii de bună credinţă care se confruntă cu probleme reale la plata ratelor....

Legea dării în plată e profitabilă (inclusiv) pentru bănci

Lobby-ul bancar atacă din toate poziţiile legea care permite debitorilor să scape de datorii dând cheile băncii. La o privire mai atentă însă nici băncile nu pierd. Să presupunem că cineva a luat un credit pe vârful bulei imobiliare: 100.000 euro apartamentul de 3 camere din Militari, 50.000 valoare actuală. Rezultă o pierdere de 50.000 euro pentru bănci, cel puţin aparent, nu? Voi arata însă că nu e chiar aşa... La cei 100.000 de euro debitorul nostru a participat cu aproximativ 10.000 avans restul de 90.000 fiind oferiţi de banca. În cei 7 ani de plată a ratelor din cei 30 de ani perioada de maturitate a creditului, clientul a mai achitat băncii dobânzi şi comisioane plus o felie din principal. Acceptând că în 30 de ani cine s-a împrumutat în 2007-2008 ajungea să plătească cam de 3 ori suma acordată, rezultă că în 7 ani a plătit băncii aproape un sfert din total, adică aproximativ 60.000 euro (grosul fiind dobânzile şi comisioanele). Tragem linie, debitorul a primit 90.000 euro de la banca, a rambursat cam 60.000 şi poate da casa băncii înapoi pierzând şi avansul de 10.000 euro. Aşa arată profilul unui câştigător în faţa băncii? Dar câţi bani a avut banca din cei 90.000? Păi, fix 40% din cei 90.000 euro, cât o obligau în acel moment rezervele minime obligatoriii impuse de BNR, adică 36.000 euro. Restul sunt creaţie monetară ca urmare a folosirii pârghiei rezervelor fracţionare. Banca a avut deci 36.000, a primit deja 60.000 şi se alege şi cu o casă care mai valorează încă 50.000 euro. Nu trebuie decat sa faca un provizion de 90.000 si ramane cu diferenta (110.000 -90.000) plus jumatate din cei 36.000 pe care i-a primit inapoi intre timp deoarece RMO-urile s-au injumatatit....Dar a pierdut, a pierdut, preşedintele Johannis nu trebuie să promulge legea dăriii în plată!!!

Unde greseste (interesat) Cristian Hostiuc

Seful ZF a gasit buba legii darii in plata. Cica nu e moral ca debitorii sa imparta totul cu bancile doar la pierdere (pretul apartamentelor a scazut) nu si la castig (cine a luat un apartament in 2006 si l-a vandut in 2007-2008 a facut un profit frumos). Hostiuc, care a demonstrat in mai multe randuri ca poate interveni in favoarea lobby-ului bancar in momentele critice, uita cateva lucruri: 1. numarul creditelor ipotecare date in 2005-2006 e insignifiant in raport cu cel acordat intre 2007-2008. 2. la bula creditului au pus umarul bancile dand sute de mii de euro pentru apartamente ceausiste. daca ar fi operat legea darii in plata nu mai era cazul poate sa asistam la aberatii imobiliare.... 3. la profitul bancilor ar fi participat si cei care au luat credite intre 2005-2006 daca, dintr-un motiv sau altul, n-au mai putut plati si au fost executati. 4. a auzit Hostiuc de apartamente vandute pe valori simbolice in procesul de executare silita? asa de curiozitate....apropo de bietele banci... Hostiuc, ca si Guran, Dan Popa, etc sunt genul de "acoperiti" care se vor activa doar in momentele critice aparand interesele lobby-ului bancar. Spre deosebire de fostii lor colegi trecuti cu arme si bagaje in barca BNR-ului, "acoperitii" vor iesi stratgic doar cand corul nemultumitilor tinde sa acopere vociferarile lobby-ului....vezi momentul conversiei CHF-lei la creditele cu probleme....

Ce puncte de vedere răspândeşte divizia media a BNR?

Desi instrumentele si tonurile difera, corul BNR este organizat armonios. Vezi aici fotografia la minut a tututuror postacilor Bancii Centrale. Cum in mod previzibil Corul BNR se va focaliza in perioada urmatoare pe demolarea legii darii in plata, am incercat sa le demontez argumentele in Bursa.

Expertul Balan de la BNR vrea privatizarea Guvernului

Am avut azi o disputa de idei pe Facebook cu Ionut Balan (vezi mai jos capturile de ecran), fost ziarist, actual angajat al BNR-ului, pe tema asumarii transparente a jobului cand mai presteaza pentru presa independenta opinii mai mult sau mai putin interesate. Asta m-a facut curios sa arunc o privire pe ultimele articole manufacturate de acesta si am gasit, ce sa vezi, doua chiar pe 23 noiembrie, pentru Capital si Profit (ii mai lipseste Ziarul Financiar si inchide cercul desi acolo presteaza constant Adrian Vasilescu si nu cred ca e nevoie). Domnul Balan de la BNR este de parere ca Suprataxarea proprietății alungă investitorii (Capital, 23 noiembrie) precum si Coruptia a produs supraindatorarea (Profit, 23 noiembrie). Pe scurt, impozitele minuscule pe proprietate din Romania -are cineva o idee contrara?-sunt exorbitante pentru analistul BNR si pun investitorii pe fuga iar supraindatorarea nu a provocat-o in cazul persoanelor fizice relaxarea normelor de creditare de catre BNR, nooo, ci politicenii cu taxelor lor fir’ar sa fie....Asta e pentru media mainstream (totusi, domnu Isarescu, nu gasiti ceva de facut pentru Ionut Balan si prin parohia BNR, ca sta saracul si se plictiseste si scrie sa-i mai treaca timpul la gazeta uitand si sa precizeze ca e salahor la Banca Centrala)...Pentru blogul personal, ceva mai hard. Importul de tehnocrati. Si o concluzie apoteotica pe masura: “Acum când forțele politice de la putere nu mai nominalizează miniștri din rândul lor ar fi normal ca scopul titularilor să devină acela de a administra bine, nu să-i mulţumească pe cei care i-au pus. De aceea e bine ca la Învăţământ să se găsească cel mai bun profesor, la Industrie cel mai bun inginer, la Justiţie cel mai bun jurist şi tot aşa. Dacă se observă că sunt foarte greu de adus și de identificat, nu-i nicio problemă, se poate, ca la fotbal, să fie aduși nişte manageri din afară, angajaţi cu contract. Un britanic la Finanţe, un american la Economie, un chilian la Pensii. “Privatizarea” Guvernului s-ar putea dovedi chiar mai utilă decât a utilităţilor”. Si s-au adus deci niste manageri din afara, de la Comisia Europeana, prin detasare sau prin...concediu. Tiii, ce vizinar e musiu Balan. Poate ii explica cineva, totusi, ca nu incompetenta a fost principala problema a fostelor guvernari, desi a fost prezenta cu prisosinta, ci urmarirea obsesiva a interesului personal/de grup in dauna celui national. Nu trebuie inventat batul de chibrit daca ai atitudinea corecta ca formule magice nu exista....

O discutie "principiala" pe Facebook cu expertul Balan de la BNR

Convorbirea are ca pretext un articol publicat de Ionut Balan, reputat analist economic, ce a schimbat de curand tabara din care privea realitatea inconjuratoare, inlocuind precaritatea pozitiei de analist independent cu cea, mai sigura, de expert BNR. Vezi textul in cauza aici.

Disputa de idei la care veti asista mai jos (sunt capturi de pe pagina sa de Facebook) are insa o miza diferita: este normal, moral, uzual, etc ca un expert BNR care apare in postura de editorialist invitat la alte publicatii sa isi precizeze pozitia in care se afla in interiorul Bancii Centrale, mai ales cand trateaza subiecte precum creditarea, supraindatorarea, deponentii (obiect de reglementare de catre BNR) sau chiar tintele macro si stabilitatea fiscala, avad in vedere disputa recenta dintre Banca Centrala si fostul Guvern pe marginea noului cod fiscal?

Nu vreau sa ma intelegeti gresit. Nu sustin ca angajatii BNR cu aparitii in media ar trebui exilati pe blogul institutiei-opiniibnr.ro. Vreau doar sa afirm ca in situatiile in care sunt tratate subiecte sensibile, cu potential de controversa, in care sunt aparate pozitii ale institutiei sau fata de care BNR-ul a avut anumite puncte de vedere, cel care semneaza sa treaca mic la final pozitia pe care o ocupa. Face bine la punerea in context a argumentatiei ca sa zic asa.

Sigur, daca domnul Balan si-ar da cu parera despre Ikebana, cum singur pomeneste in discutia de mai jos, nimeni nu i-ar mai cere sa spuna in ce relatii e cu BNR...Cel putin eu unul, nu. Va las deci mai departe sa aruncati o privire peste cele 3 capturi de ecran, cu scuzele de rigoare pentru libertatile de limbaj pe care, ca jurnalist independent, mi le mai permit uneori. Discutia este definitorie pentru un anumit tip de mentalitate si un anumit tip de abordare si din acest motiv am ales sa o public fara sa il consult. Cum a ales sa ma blocheze la finalul sau, mi-ar fi fost destul de greu.....

Se poate cultiva simţul umorului? Dar inteligenţa? Poate generozitatea?

Cum e cu simţul umorului? Cei mai mulţi gândesc că simţul umorului este, cumva, o moştenire genetică. Că te naşti amuzant sau plicticos ca un discurs mugurisăresc. Dar dacă nu e complet adevărat? Sigur, un temperament flegmatic sau dezinvolt şi un simt de observaţie dezvoltat te plasează din start în pole-position. Nu poţi face haz de necaz când eşti tensionat şi îţi vor scapa detalii spumoase şi pline de miez când eşti cu capul în nori. Dar aceste calităţi nu cântăresc foarte mult fără tehnica de bază a umoristului...Şi mă refer aici la schimbarea de direcţie. Asta e umorul, schimbare de direcţie. “Ea era urata dar foarte proastă”. Ha-ha-ha. Naraţiunea pare că curge într-un sens dar dă buzna poanta şi îl schimbă complet (dupa urata aparitia lui "dar" parea ca sugereaza ca urmeaza o calitate pozitiva...). Supoare, detensionare (urmărirea unei poveşti implică atenţie încordată), râsete. Dacă cunoşti sau doar intuieşti tehnica schimbării de direcţie, ai ceva talent la scris plus spirit de observaţie şi temperamentul necesar, ai toate atuurile să ajungi umorist de succes. Sau măcar un băiat de cartier simpatic.

Cum e cu inteligenţa? În accepţiunea comună e vorba doar de capacitatea combinatorie a minţii, ce au deci şahiştii de succes. Dar putem vorbi şi de inteligenţă lingvistică, emoţională, etc. Mă gândesc însă că aţi subînţeles “deşteptăciune” când vorbeam de inteligenţă. Capacitate combinatorie a minţii/maturitate emoţională/vocabular dezvoltat plus încă ceva. Să-i spunem calitatea de a fi bine plasat, de a înţelege corect contextul, de a intui consecinţele. Iar aici inteligenţa ar trebui dublată de încă ceva: gândire critică. O disciplină care nu se învaţă bineînţeles la şcoală, din simplul motiv că şcoala nu e locul în care te dezvolţi ci doar baby-sitting instituţionalizat. Dar dacă s-ar studia, am mai avea religia consumului, debitori pe vârf de bulă a creditului şi investitori pe vârf de bulă imobiliară, etc? Gândirea critică reprezintă deprinderea de a-ţi pune întrebări, de a cauta răspunsuri pe cont propriu refuzând să înghiţi pe nemestecate adevărurile altora. Şi mai ales sugestiile media.

Cum e cu generozitatea? Să pornim de la o observaţie simplă. De ce sunt generoşi săracii iar bogaţii avari? Un sărac e deseori generos sau tinde să fie mai generos decât un bogat, gândindu-se că sumele modeste la care renunţă nu-l vor trece graniţa în lumea bogaţilor. “Am nevoie de bani dar şi cu 100 de lei în plus şi cu 100 în minus nu voi deveni bogat, pot deci să fac o fapta bună cu ei”. Cine este mult mai bine mobilat financiar îşi înăbuşă uneori impulsurile de a dărui ceva pentru că se teme că gestul de a dărui poate fi începutul unui obicei care să-l aducă din nou în lumea săracilor. “Acum am bani dar dacă încep să dau câte 100 de lei fiecăruia mă voi obişnui să dispreţuiesc banii iar banii nu stau la cei care se poartă urât cu ei” este filosofia unor bogaţi. Mai este însă o motivaţie pentru dărnicia săracilor şi opacitatea bogaţilor. Gândul că în felul asta se poate tranzacţiona solidaritatea. Săracii care dau bani sau îşi oferă ajutorul gratuit se gândesc că pot fi şi ei într-o situaţie dificilă iar ajutorul acordat li se poate întoarce. Bogaţii în schimb cred că banii din cont îi pun la adăpost şi că îşi vor putea “cumpăra” ajutorul altora fără să fie deci nevoie să pretindă gesturi reciproce. Dar dacă motivaţia generozităţii nu este una habotnic-religioasă (“acumularea de puncte”) şi nu ţine nici de tranzacţionarea solidarităţii, cum explicam mai sus, putem ajunge la un resort ceva mai nobil care s-o declanşeze. Observaţia că nimic nu e veşnic, totul este perisabil şi nu are sens să încerci să conservi ceva (bunuri, bani, empatie) ţinând doar pentru ţine. Dacă porneşti de la premisa aceasta eşti pe drumul bun în găsirea generozităţii veritabile, a deschiderii spre celălalt şi a problemelor sale eclipsate până atunci de egoul tău.

Cutremurător! Rareş Bogdan dejoacă un atentat. Ne explică Tapalagă Totul

Vocile sistemului indică ce ar trebui să credem despre Revoluţia din noiembrie iar noii Nostradamus din media arată că ridiculizarea Guvernului Julien Cioloş e parte a unui “Plan”.

Raraeş Bogdan, clarvăzător în ale politicii dâmboviţene, mai ales când priveşte peste umărul amicului sau Helvig, a furnizat ieri un document sen-za-ţi-o-nal. Chiar dacă doar a povestit în emisiunea sa respectivul document fără să îl şi arate, ar fi vorba de o conspiraţie înfiorătoare pusă la cale de strategul lui Ponta, Bogdan Teodorescu, în scopul compromiterii prin ridiculizare a Prim-Ministrului Cioloş şi a celor asociaţi cu persoana sa. Mai exact, conspiratorii au în vedere pentru compromiterea lui “Jedi” (nume de cod pentru Dacian Julien Cioloş) “utilizarea vocilor din societatea civilă, mass media partenere. Aceleaşi canale folosite în martie-noiembrie 2014. Jedi, slugă UE. Pichetări de ministere. Decredibilizarea masivă a vectorilor societăţii civile, a străzii, dar şi a presei. Scandaluri sexuale în care pot fi implicate persoane căsătorite din guvernul Jedi. Soţia lui Jedi, franţuzoaică, fapt ce va fi prezentat infamant... “ De aici.

Cu alte cuvinte, cine nu apreciază modul în care a fost alcătuit Guvernul, prestaţia doamnei Guseth de la justiţie şi experienţa în domeniu a primului nominalizat la Sănătate, subţirimea programului de guvernare şi graba cu care acesta s-a ajustat din mers şi îi trece prin cap să facă haz de necaz, e vândut lui Bogdan Teodorescu sau, în cazul fericit, doar manipulat de acesta. Eu presupun că majoritatea populaţiei s-ar integra în această categorie în săptămâna scursă de la nominalizarea lui Cioloş, dar nu vreau să-l dezorientez pe Rareş Bogdan, viitorul director editorial de la România Liberă. Concluzia implicită: cine vorbeşte de rău, ironizează, caută noduri în papură Guvernului Cioloş e parte a conspiraţiei, în nici un caz n-ar fi de luat în calcul erori/ezitări/decizii greşite ale sus-numitului în lunile ce vin.

Lăsând gluma la o parte, Sistemul vorbeşte prin multe voci în media românească iar alături de Rareş Bogdan, Turcescu, Avram de la Adevărul, etc din listă nu poate lipsi Dan Tapalagă de la Hotnews. Care publica ieri un editorial interesant-“Totul despre formarea guvernului Cioloş. Cât de mult şi-a dorit Iohannis tehnocraţi. Apariţia lebedelor negre” . Din care aflăm câteva lucruri importante.

În primul rând, că debarcarea lui Ponta era un plan pregătit în “laboratoarele Puterii”. Nu se prea înţelege cine erau laboranţii, cu excepţia lui Klaus Iohannis şi a unei părţi a serviciilor, dar reţinem ideea de Plan. Cu alte cuvinte, să nu mai facem greşeala să considerăm coincidenţă turnura pe care a luat-o anchetarea lui Ponta de către DNA, reîncălzirea ciorbei cu plagiatul ca şi introducerea în aceasta a ingredientului Oprea. Cum Oprea amâna să demoleze Guvernul temându-se că se sinucide politic la următoarele alegeri, l-a demolat Sistemul pe Oprea (vezi scadalul cu plagiatul acestuia, apărut exact la timp după ce luni bune UNPR-ul fusese cocoloşit pentru a-l încuraja să schimbe barca). Iată alte două pasaje interesante.

“La întoarcerea din Statele Unite pe 1 octombrie, surse din administraţia prezidenţială comunică un nou termen pentru debarcarea lui Victor Ponta: imediat după Congresul PSD programat la jumătatea lunii octombrie. N-a fost să fie chiar la trei zile după congres, dar odată cu înscăunarea lui Dragnea în fruntea PSD, începe numărătoarea inversă pentru Ponta.  Plus “ În a două jumătate a lunii octombrie, toată lumea înţelege că varianta Oprea a căzut. Cel care se credea viitorul jupân al României şi se purta ca atare ajunge în câteva zile un celebru nimeni. În laboratoarele puterii se cântăresc deja cu atenţie alte două nume: Dacian Cioloş şi Vasile Dâncu. Marea întrebare este cum poate fi extras Ponta? Prin retragerea încrederii PSD, prin ieşirea UNPR din Guvern? Cum poate fi scos din joc un premier înşurubat în scaun, pe care opoziţia n-a reuşit să-l demită prin mecanisme parlamentare?”

Din cele de mai sus eu înţeleg că fenomenul Piaţa Universităţii ce a urmat tragediei din Colectiv (o “lebădă neagră” cum o numeşte Tapalagă) a fost doar pârghia de legitimare a unei Revoluţii de Palat. Sigur, Tapalagă încearcă să-i flateze pe participanţi subliniind că prezenţa lor a determinat partidele să accepte Guvenul 100% de tehnocraţi în dauna celui de politicieni condus de un tehnocrat, cum se prefigura.

“Revoluţia Colectiv, a două lebădă neagră, resetează cu adevărat jocul.Toate planurile sunt date peste cap. În cele din urmă, Dacian Cioloş este convins iar acesta acceptă, se pare, cu condiţia de a fi lăsat să-şi formeze singur echipa” mai spune Tapalagă. Acum, eu aş face câteva consideraţii despre modul în care Cioloş şi-a făcut echipa. Sau mai exact despre modul în care NU şi-a făcut-o singur, dovadă grabă cu care a remaniat-o. M-aş mai lega şi de observaţia lui Bogdan Duca “premierul Dacian Cioloş a renunţat, prin preluarea funcţiei, la un salariu de 160.000 de euro pe an, de la Comisia Europeană, urmând să primească 20.000 de euro pe an, din funcţia de prim ministru. Ori e patriot, ori e tâmpit, ori e ticălos”.Dar mi-e teamă că o dau pe ironie, pun umărul la decredibilizarea Guvernului şi intru fără voie în echipa de şoc condusă de Bogdan Teodorescu.

Guvernul Julien Cioloş, de râsu’plânsu din pornire

De la tuşele suprarealiste ale programului de guvernare, la declaraţii care mai de care mai năstruşnice la audierile din comisiile parlamentare, Guvenul Cioloş ne-a oferit bune pretexte pentru a face haz de necaz.

Ce poate fi mai neobişnuit pentru un Guvern tehnocrat cu termen limitat de viaţă şi spaţiu la fel de limitat de acţiune decât să-şi propună modificarea Constituţiei? Că numai în acest mod s-ar putea elimina imunităţile pomenite în programul de guvernare şi comasarea alegerilor astfel încât atât Preşedintele cât şi Parlamentul şi autorităţile locale să stea câte 5 ani în mandat. N-o fi sesizat nimeni umorul involuntar al situaţiei?

A fost apoi monumentala declaraţie a sosiei fără studii juridice a Monicăi Macovei, vorbim de Cristina Guseth, care spunea la ieşirea de la comisie: “m-am emoţionat şi am ratat un răspuns pe care în mod normal l-aş fi ştiut. În pofida acestei umilinţe, rămîn să duc România în structurile euroatlantice”. De la declaraţia altei blonde celebre vizându-l pe preşedintele Norvegiei nu m-am crucit mai mult. Cât de aerian, de rigid intelectual poate fi cineva care trece atât de repede pe pilot automat după primele întrebări mai incomode? Guseth capătă tot mai mult conturul unui kamikaze cu idei puţine şi fixe şi misiune deja trasată de cei care au numit-o.

Ministrul sănătăţii a beneficiat de un tratament special din partea opiniei publice aşa că nu mai insist asupra lui. Ce nu înţeleg este însă ce a stat la baza numirii sale? Rezident, fără experienţă managerială, cu doze de exotism care îl făceau vulnerabil a fost totuşi împins în faţă cu o nonşalanţă care îmi aminteşte de Guvernul MRU, compus la rândul său din tot soiul de secretare şi purtători de mapă buni doar că să fie scoşi greii PDL-ului de sub lupa opiniei publice. Sigur, au mai fost politicieni fără experienţă în specificul ministerului pe care urmau să-l conducă dar în acest caz erau oameni politici şi urmau să implementeze, teoretic, linia partidului. În cazul guvernului Cioloş avem, în premieră, primii tehnocraţi fără experienţă în domeniul pe care au fost desemnaţi să-l administreze.

Mă întreb dacă misiunea guverului Cioloş n-ar putea fi legată de sincronizarea suspectă de acum ceva vreme a unor instituţii cu atribuţii foarte diferite. Dacă va aminititi, la prima varianta de Cod Fiscal modificat, vocile reunite din BNR, Preşedenţie, ale unor analişti cu cheiţă la vedere (Consiliul Fiscal) au subliniat că România nu îşi permite relaxări fiscale, pierderea stabilităţii bugetare, etc, etc deşi cu puţin timp înainte respectiva legislaţie fiscală trecuse cu brio prin Parlament. În final, preşedintele a retrimis codul pentru ajustări Guvernului refuzând să-l promulge în varianta iniţială. Cum Guvernul s-a încăpăţânat apoi să vină cu ordonanţe de urgenţă (eliminarea impozitului pe dividende, facilităţi pentru IMM) şi cu noi majorări salariale am avut în premieră un Executiv prea darnic dat jos de stradă pentru a fi reinstaurată austeritatea.

Până la urmă, concluzia acestor zile mi-a oferit-o un blogger (“AristotelCostel”) cu un comentariu plin de miez : “am scăpat de politicieni expiraţi dar ne-am pricopsit cu nişte tehnocraţi plantaţi de Securitate, la cererea străzii manipulate de Securitate, stradă reprezentată tot de Securitate”.

Julien si-a scos pe taraba Guvernul de postasi

Iata si Guvernul lui Julien...O stransura de sorosisti scrobiti, corporatisti de 2 lei si birocrati care sa puna disciplinat in opera nobilele idealuri bruxelleze. Un guvern de postasi care doar va implementa instructiunile primite in plic de la Inaltele Porti la care ne mai inchinam acum.....Ca sa mai zic....Freedom House da ministrul justitiei, care va da sefii parchetelor in plic...Mai bine il numeau direct pe ambasadorul SUA, tot se poarta tehnocratii de import ca in Ucraina...Cristinica nu era cumva si emanatie a Pietei Univ ersitatii, n-a fost ea la consultarile cu societatea civila (ca gradele sunt confidentiale)?...Ah, da, si musiu Dancu, bineinteles, responsabilul cu sondajele care anunta previzibil adeziunea maselor la deciziile ce urmeaza sa fie implementate de servicii. Bravos Natiune, ti-ai luat tara inapoi si ai pasat-o repede sacalilor, ca n-avea instructiunile de folosire scrise cu majuscule..Propun sa se convoace de urgenta prin Facebook o manifestare de sustinere in Piata Universitatii iar Klaus sa vorbeasca poporului de la balconul casei numarul 6, cea pierduta pentru uz de fals...

Terorismul trebuie combătut la el acasă!

Cât cântăreşte pentru un puşti de 20 şi ceva de ani, îmbrăcat cu explozibil pe sub trening, ameninţarea cu justiţia şi închisoarea pe viaţă? Doar el e pregătit să termine cu viaţa pentru că are ceva de demonstrat....Şi ce are de demonstrat?

Aici discuţia devine serioasă. Teroriştii nu vin din grotele din Afganistan, ei sunt în marea majoritate a cazurilor crescuţi şi şcoliţi în Occident. Nu toţi sunt paria în ţările de adopţie, nu toţi sunt lipsiţi de resurse şi neintegraţi dar toţi se simt frustraţi de politica Occidentului în lumea arabă. Invaziile din Irak, intervenţia din Libia şi înarmarea insurgenţilor anti-Assad au creat haos într-o lume deja frustrată de tolerarea abuzurilor Israelului în Palestina. Iar suferinţă cunoscuţilor, frustrările personale şi incompatibilităţile culturale pot crea un amestec exploziv la propriu.

Sigur, poţi crede că proaspătul antentat de la Paris vine mănuşă celor care doreau un motiv beton pentru stoparea valului de refugiaţi cât şi serviciilor speciale mereu în căutare de atribuţii şi resurse suplimentare. Cu alegerile care bat la uşa în Franţa şi previzibila ascensiune a extremei drepte, era toleranţei ameninţă se se încheie în Europa. Dar violenţa nu va înceta cât timp terorismul nu se combate la el acasă. Până când occidentalii nu vor pune umărul şi portofelul pentru reconstrucţia statelor devastate de intervenţia lor, până când nu vor trimite trupe pentru a termina cu ISIS la ei acasă în loc să se limiteze la bombardamente “chirurgicale”, până când nu vor condamna ferm politica şi atitudinea Israelului n-avem nici un motiv să credem că vor păli prin represiune motivele care alimentează terorismul.

Cel mult vom construi o societate de tip Big Brother iar forţele de ordine-represiune vor inventa periodic noi motive de panică pentru a-şi menţine privilegiile obţinute. Până la urmă teroriştii ne pot înspăimânta fără să ne controleze dar serviciile speciale, tot mai dilatate, vor dori să ne controleze total la un moment dat insistând că asta n-ar trebui să ne sperie. Oricum, aştept noi alocări bugetare pentru serviciile domnilor Coldea &Co în lumina evenimentelor recente... dacă s-a putut în vremea tăierii de pensii şi salarii, cum să se refuze acum...?

Ziarul Financiar propune Guvernul Lobby

Mihail Marcu la Ministerul Sănătăţii? Cine ştie ce preţuri se vehiculează în reţeaua Medlife şi cum sunt trataţi angajaţii (faci gât? out!) îşi imaginează cum va arăta Ministerul condus de Marcu-o anticameră a lobby-ului în favoarea privatizării serviciilor medicale. Cam ce vroia Băsescu înainte să sară coarda cu Arafat şi s-o lase mai moale.

Ministerul Finanţelor cu omul lui Mastercard? Asta ca să aveţi plăţi şi în pieţe cu cardul probabil, să mai pape şi gura lui Visa/Mastercard comision de la emitenţi...Alternativele vin din KPMG şi Deloitte, poate ca să aibă şi companiile de stat audituri pe bani buni...

La Comunicaţii propunerea vine de la Oracle....de ce nu s-a gândit Hoştiuc direct la Microsoft? Ce, strică nişte licenţe înnoite pentru autorităţile publice în loc să ai sistem de operare open source (Linux)?...

Ministerul Muncii are propunerea anului-directorul de resurse umane de la BCR,  o banca din care au zburat peste 7.000 de angajaţi în procesul de restructurare...O să-i pese de păstrarea locurilor de muncă la stat, evident.

La Economie, CEO-ul de la Kaufland. Eu zic că era momentul unui lobby în favoarea marilor reţele de hipermarketuri, sufocate în ultima vreme de concurenţa neloială din zona micilor buticari.

Cel mai mult îmi place propunerea de la Externe-fostul bancher central Cristian Popa. Argument? Era cel mai bun vorbitor de engleză din cadrul Băncii Naţionale! Ştie toată lumea că la ministerul de externe nu contează decât să vorbeşti bine limbi străine, nu relaţii diplomatice, nu experienţă anterioară.

Ce să mai zic...Foarte bine Hoştiuc, revoluţia a cerut să plece politicienii, e momentul să apară lobbyiştii că vaca asta de economie tot mai poate fi mulsă cu ceva efort.

PS: De ce ar renunta oamenii astia la castigurile lor grase din mediul privat pentru a veni pe bani putini intr-un Guvern cu termen de viata de un an? Stiu, pentru interesul national....

Ce media, propaganda de-a dreptul

Nu mai exista media onesta in Romania, cel putin nu la nivelul publicatiilor importante iar orice om decent din tara asta ar trebui sa-si redescopere reflexele sanatoase din vremea dictaturii, refuzand din start orice enunt, teorie, explicatie venita din zona "quality" a presei autohtnone. Modul in care a fost reflectata miscarea strazii spune totul...

Cele cateva ziare print si on-line centrale sunt bune doar sa explice evenimente importante in sensul dorit de stapanii de la Washinghton sau Bruxelles, dupa caz, astfel incat bizonul sa nu pice in capcana publicatiilor de nisa, de evitat (se fac de altfel liste negre zilele astea) pentru ca au si alte adevaruri decat cel decretat de Big Brother....

Am vazut ultimul editorial al sefului Hotnews, Pantazi, si m-a aplucat rasu-plansu. Uitati in ce mod rezuma acesta situatia actuala (am preluat integral primele fraze din articolul "Cum se schimba echilibrul de forte in sistemul de putere odata cu venirea lui Ciolos. Noul rol al lui Iohannis si mizele mari pe termen scurt: de la procurorii-sefi la asaltul Rusiei"), mie imi seamana a presa de razboi, totul in alb si negru, totul pentru tara (reforma, DNA, etc, gogorita imamicului extern e vanturata tot mai des pentru a disciplina turma).

"Raportul de forte in sistemul de putere din Romania se schimba dramatic odata cu venirea lui Dacian Ciolos in locul lui Victor Ponta. Fortele reformatoare par in usor avantaj asupra celor anti-reforma, pentru prima oara dupa multa vreme. Sub presiunea unui nou actor puternic - Strada, gruparea penalilor si a franarilor e sub stare de asediu. Iohannis insusi se vede distribuit de Strada si de propria vointa intr-un noul rol, mai dinamic si mai implicat. Mizele pe termen scurt sint atit de mari, incit ma astept la mari convulsii politice, la vedere si in subterane. Totul, pe fondul volatilitatii uriase din regiune, pe fondul agresiunii crescinde a Rusiei, dar si pe fondul relatiei tot mai reci intre SUA si Germania".

Pantazi asta, pe vremea "loviturii de stat" din 2012, cand mai colaboram cu Hotnews, imi sugera foarte convingator sa construiesc articolul privind implicatiile economice ale suspendarii presedintelui din perspectiva fugii investitorilor. Eu ii tot explicam ca daca au marje de bune de profit nu pleaca nici in vreme de dictatura, Pantazi o stia una si buna, investitorii penalizeaza lovitura de stat....Ce-i drept, de atunci Pantazi/Tapalaga au mai evoluat, acum nu se mai impiedica in sugestii, banuiesc ca le baga pumnul pe gat direct subalternilor, la ce unitate de monolit a ajuns Hotnews-ul si la ce stil propagandistic agresiv au adoptat....

Miting de sustinere pentru Mugur Isarescu in fata BNR

Astazi, de la ora 18,30, mai multi oameni de bine si debitori carora li s-a schimbat sensul vietii dupa bula creditului pastorita de BNR se vor aduna in Piata sa-l sustina pe Patriarhul Finantelor in lungul sau drum din Strada Doamnei in podgoria din Dragasani unde intentioneaza sa se retraga si sa-si scrie memoriile. Sau macar sa-i zica vreo doua de la obraz in caz ca nu. Din motive obiective, de sezon (tuse+junghi), e posibil sa nu pot onora invitatia dar vreau sa las totusi mostenire celor interesati lozinca mea favorita pentru diseara ("MUGUREL, LUP MORALIST/E SUPRAVEGHETOR LOBBYIST"), poate o refoloseste cineva.

Cum presimt intrebari insinuante ale reporterilor Digi diseara, in genul, "ce-i reprosati domnului Guvernator si pe cine vedeti in locul sau?", o sa schitez si raspunsurile, poate ajuta la ceva. In ordine: Mugurel ne-a însoţit în perioada de hiperinflaţie, a fost cu noi şi când au picat băncile de stat ori FNI, a pus umărul la umflarea bulei imobiliare prin norme mai relaxate de creditare, si era bine mersi când s-a luat împrumutul de la FMI. Eu zic că ne poartă ghinion omniprezentul. Iar la capitolul cafea cu inlocuitori, cred ca Florin Georgescu, tot din parohia Bancii Centrale, ar face o figura mai frumoasa, fiind mai putin globalist si mai putin indiferent la interesul national decat Benerel. Ca sa nu mai zic ca putem apela si la implanturi din import, ca tot se poarta prin regiune. Poate il convingem pe Stiglitz, stiu ca si Varoufakis e liber. Oricum, asta pana nu trecem la euro iar BNR se dizolva in BCE, ca dupa aceeasi treaba o sa o faca cu rezultate comparabile si Oana Zavoranu.

Ce om normal are 3.500 de prieteni pe Facebook? O teorie a manipularii

Din 30 octombrie, de cand cu tragedia din clubul Colectiv, Facebook-ul a intrat in fibrilatie. Multe mesaje emotionale, multa activitate. In mod curios, cei mai activi erau in cazul contului meu cativa dintre “prietenii” pe care nu-i cunosteam. Stiti fenomenul, primesti periodic cereri de prietenie din partea unor anonimi iar pe unele le mai si accepti, fie din graba, fie pentru pentru ca ce posteaza la ei pe pagina ti se pare inofensiv. Ei bine, dupa avalansa de postari anti-guvernamentale, pro-revolutionare, anti-ortodoxism, n-am mai rezistat si l-am facut securist pe un astfel de postac din lista mea de prieteni. Paul Aelenei se numea individul si...initial am crezut ca si-a sters contul pentru ca imi aparea ca inaccesibil. Pacat, tocmai ma gandisem sa fac niste capturi de pagina. Apoi mi-am dat seama ca pur si simplu ma blocase. Cum nu-mi disparuse curiozitatea, l-am cautat de pe contul Facebook al unui amic si ce sa vezi, Paul Aelenei exista in continuare pe Facebook, posta zor nevoie si avea...3500 de prieteni! Acum, ce om normal are 3.500 de prieteni in lista? Cum poti manageria asa ceva? Asta daca nu-ti propui doar sa lansezi mesaje si nu-ti pasa de ce pun altii...Cineva care poate livra continut pentru 3.500 de persoane e o forta pe net.

Sa facem acum cateva calcule simple. Ma impiedica cineva sa cred ca Paul Aelenei este unic si ca postacul care sta la baza sa nu are si alte pseudonime? Daca ar avea inca 5 ar rezulta ca o singura persoana cu mesaje bine inchegate si directionate ar putea sa comunice cu 17.500 de feisbucisti. Dar daca am avea 200 de astfel de Paulici, cat o divizie medie de call-center, mesajele lor ar ajunge la 200 x 5 x 3.500=3,5 milioane de persoane, cam cat numarul de conturi active de Facebook in Romania (4 milioane) din totalul celor 7 milioane de conturi deschise.

Bine, ma veti contra, dar cum se poate ca toate aceste conturi accesate de raspandaci sa fie diferite, cum obtin ei toate aceste adrese distincte pe care sa le preseze sub diferite pseudonime pentru a fi acceptati ca prieteni? Pai, ma gandesc ca exista o baza de date cu conturile de Facebook active la nivel national. Nu stiu cine ar putea sa aiba acces la aceasta in afara administratorii retelei Facebook de la mama ei din SUA, nu stiu daca STS, divizia electronica din SRI, etc. Nu stiu daca aceasta baza de date se poate livra in baza bunei colaborari din cadrul NATO a serviciilor secrete sau daca se poate obtine fara voie de securistii nostri. Stiu insa cum se explica revolutiile portocalii din ultima vreme si miracolul retelelor de socializare cu care ne-am confruntat in noimebrie 2014 si octombrie-noimebrie 2015 in Romania.

Si nici nu e nevoie ca toata lumea sa imbratiseze mesajele bine tintite si livrate pe retele de socializare. Efectul de contagiune se obtine si dupa ce castigi de partea ta o masa critica. Si cum sa nu rezonezi la mesaje nobile de genul-fara coruptie, fara partide si gasti politice, jos guvernul, etc, etc? Sau, dupa caz-sa razbunam diaspora care e umilita la ambasade, oameni lesina la cozi, etc, etc?

Ce puteti face individul pentru a reduce riscul de a fi manipulati pe Facebook? In primul rand stergeti-va toti prietenii “necunoscuti”. Apoi, observati daca postacii care va agaseaza cu mesaje mobilizatoare au cumva un cerc de sute sau mii de prieteni. Daca da, sansele de a fi raspandaci de profesie sunt mari.

Piata Universitatii I a pregatit privatizarile pe 1 euro. Ce ne rezerva Piata Universitatii II?

Motto: Fiecare natiune are cate un 11 septembrie. Pentru Romania a fost pe 30 octombrie. Digi UM 24 anunta pe aceasta cale ca departamentul de HR al Serviciului Roman de Informatii va lucra cu program prelungit in aceste zile, intre 18-22, in Piata Universitatii.

Am fost joi in Piata Universitatii. Initial am vrut sa ma tin de-o parte de aceasta oaza de manipulare dar pana la urma m-am gandit ca daca tot e bal macar sa ma plimb si eu cu lozincile mele. Apropo de lozinci. Palida miscarea, fara imaginatie pancardele-“schimbam sistemul”, “stabilitate legislativa” (?)- priviri in gol, atomizare, eterogenitate maxima. Plus recuzita Pietei Universitatii din anii ’90-balconul, ingenuncheri periodice, tineri si foarte tineri, persoane care viseaza sa schimbe lumea intre doua aplicatii pe iPhone si o raita la Vama Veche. Habar n-aveam in anii ’90 cand ma dadeam si eu prin Piata ca nu facem decat sa pregatim privatizarile pe 1 euro si mafia retrocedarilor de mai tarziu. Ne-am luat insa tara inapoi in 1996 si am vazut ce-a urmat. Acum, Piata Universitatii II cred ca pregateste tinerii frumosi si liberi de pe Facebook drept carne de tun in viitoarele razboaie proxy. Stati linistiti hipsterilor, nu mai e nevoie de voi, ce aveati de schimbat ati schimbat, acum nodurile din retelele voastre de socializare o sa va ghidoneze treptat spre casa, e cald si internetul e ofertant acolo. Sistemul s-a schimbat deja dar voi n-ati aflat.

Apropo de Facebook si campania furibunda anti-ortodoxa de zilele astea-sa nu ne iluzionam ca e vorba doar de Patriarh!. De ce este ortodoxia atat de nesuferita artizanilor rotatiei de cadre de la Piata Victoriei? In primul rand, se plateste o polita. Popii s-au implicat in campania electorala pro-Ponta, sa recunoastem. Apoi, ortodoxia e un liant intre rusi si bulgari/sarbi/romani. Nu e prea comod daca se ajunge la un conflict in regiune, nu? Cum n-a picat bine nici cu bombardamentele Nato asupra Serbiei la un moment dat. Cred insa ca am o explicatie suplimentara privind modul in care functioneaza aparatul de propaganda Facebook. Fiecare cred ca aveti in listele de prieteni indivizi pe care ii cunoasteti personal, marea majoritate, si apoi oameni care au ajuns acolo intamplator. Poate i-ati crezut prieteni ai prietenilor si le-ati dat accept, poate au ajuns acolo considerati colegi de trust,etc. Eu am destui pe care nu-i cunosc dar i-am acceptat pentru ca i-am crezut cititori ai postarilor mele, oameni care vor sa afle mai repede cum gandesc. Ei bine, in ultimele zile unii dintre acesti necunoscuti din lista mea au inceput sa scuipe postari anti-ortodoxe, anti-Patriarh la foc continuu. Stiu ca printre hipsteri popii nu sunt populari, stiu ca sunt destui dintre ei hrapareti, lacomi si fara har. Deci, cel mai bun pretext pentru o campanie anti-ortodoxa, ca e destul de subtila distinctia preoti-religie pentru un hipster. Am vrut ieri seara sa fac o captura dupa pagina unui astfel de individ (Paul Aelenei) dar ce sa vezi, tocmai fusese stearsa. Cum am mai spus, cu ceva noduri de retea deosebit de active ai un efect de contagiune prin Facebook de toata frumusetea...

Ce dracu’ voi face eu mai departe? Cum vedeti, azi m-am decis sa defilez cu propriile mele mesaje. N-am avut bani de pancarde, Soros n-a virat nimic zilele astea in contul meu. Dar sunt bune si foile A3 si markerul cand vrei sa spui ceva. Cred ca voi mai merge cu aceleasi mesaje, in putinele zile pana cand fenomenul moare (dupa Daniel nu mai e nicio tinta importanta si nu nevoie de demisie in acest caz, e suficienta decredibilizarea). Mi-am facut destui dusmani si am stricat destule amicitii printre colegii din presa pentru a mai conta cu adevarat ceva. Oricum domeniul e mort iar eu nu imi mai gasesc locul. Asta va indemmn sa faceti si voi, in felul vostru, daca credeti in aceleasi lucruri. Stiu ca fiecare are de aparat cate ceva, nu e usor sa risti confortul personal, un job, bunele retalatii cu persoane importante doar ca sa fluieri in Biserica conformismului globalist. Dar merita. Pana la urma nu luam nimic cu noi din toate lucrurile la care tinem atat de mult si pe care am vrea sa le protejam. Macar sa ne distram cu constiinta impacata, doar e totul o calatorie cum spunea Bill Hicks.

Lozinci pentru diseara (propuneri):

1. NATO si poporul U.S./Libertate ne-au adus!

2. Benerel Masonescu OUT!
3. Parchetul, Isarescu, Romania!

4. SRI: SUNTEM IARASI CE-AM FOST, POATE MAI MULT DECAT ATAT!

Lista ramane deschisa

10 demisii care nu-si vor face loc in repertoriul cabaretului din Piata Universitatii

1.Mugurel Isarescu. Ne-a insotit in perioada de hiperinflatie, a fost cu noi si cand au picat bancile de stat, a pus umarul la umflarea bulei imobiliare prin norme mai relaxate de creditare, era bine mersi cand s-a luat imprumutul de la FMI. Eu zic ca ne poarta ghinion omniprezentul

2. Preafericitul Bogdan Chirieac. Vreau sa fie pus pe liber din listele cu invitati permanenti nu pentru trecutul sau de intermediar de taxe de cointeresare, dupa spusele lui Sima, ci pentru parerile sale strategice plasate mereu in momente potrivite. Din care aflam ce bine ne va fi sub umbrela Nato, cum ne apara CIA, cat de bine ne serveste interesele pozitia noastra de pres in fata occidentului. 
3. Digi 24. Aici mi-as dori o demisie din postura de must carry. S-au bagat multi bani in postul securistilor pe stil nou, in occidentalul, echidistantul si profesionistul lansator de pareri conforme cu obiectivele baietilor. De altfel, ce om cu scaun la cap si putred de dator pe firma de cablu ar pierde bani garla cu o televiziune de stiri ca sa arate doar cum se face presa? 
4. Despre Inertul de la Cotroceni e sacrilegiu sa pomenesti asa ca trec la propaganda progresista de la Hotnews, Realitatea, Adevarul....Astia au aratat zilele astea de ce merita insolventa si la ce mai foloseste o trompeta media. Tapalaga daca nu pleaca acum nu ramane decat sa se repete...Ramai original Dane!

5. Coldea et Co. Baietii cu ochii albastri au primit suplimentari de bugete peste suplimentari de bugete si in perioada de criza si tocmai se pregatesc sa ceara bani noi la instrumente de supraveghere noi. Sigur, era mai simplu sa-i inclus si pe cei de sus in categoria Coldea dar ramaneam fara top. 
6. Apa Nova, Enel, Engie si alte fete corporatiste. Despre Apa Nova se stie deja ca mituia consilierii locali pentru a-si asigura cresterea perpetua a tarifelor astfel incat am ajuns sa platim mai mult apa ca in Arabia Saudita. Despre distribubitorii de gaze si energie electrica e cunoscut cum isi umflau investitiile pe hartie pentru a primi majorari de tarife de la ANRE.

7. Trompetele lui Soros din societatea civila. Sunt multi, eterogeni aparent,  vor sa faca agenda publica pornind tocmai de la numarul lor mare uitand de numarul mic de membri. Eu m-am saturat de oengisti care fac pe constiintele civice cotra-cost.

8. Consiliul Investitorilor Staini. Nu pentru ca le-au dat papucii debitorilor in franci care cereau si ei un punct de vedere sub pretextul ca nu vorbesc cu persoanele fizice, ci pentru ca au reusit sa transforme un grup de lobby intr-o instanta de eliberat certificate de buna purtare pentru orice Guvern.

9.Alina Mungiu. Am facut o categorie separata, distincta de ong-uri, din cauza piedestalului la care aspira de ceva vreme. Eu cand zic Alina Mungiu zic privatizari pe un euro din anii ’90, un concept la care a pus serios umarul doamna in cauza.

10. Galeriile de fotbal. De cand a ajuns masa amorfa, needucata, inepta de la peluza simbol al civismului? De cand fac agenda publica niste neandhertali? In loc sa-i izoleze, sa-i ironizeze, sa-i alunge de acolo masa de softisti, corporatisti de bine si studenti eminenti de la Universitate a inceput sa topaie impreuna cu ei. Mai au putin si vor ingenunchea la comanda sa se roage pentru reincarnarea lui Dobrin intre doua injuraturi de mama la adresa clasei politice corupte.

Sclavii fericiti si-au luat supradoza de new-media. Bonjour Calin Georgescu, hello musiu Croitoru.

Motto: “Cred ca e prima data cand n-am mai auzit lozinci impotriva televiziunilor de stiri. Pur si simplu au disparut din viata lor, retelele sociale i-au eliberat de prizonieratul si manipularea de la tv” (Dan Tapalaga, tribun)

Dupa o demonstratie-surpriza aparuta din neantul bine organizat al Facebook-ului retelele de socializare au mai repurtat o victorie ampla: dupa rasturnarea favoritului sondajelor pentru Cotroceni, daramarea Guvernului “corupt”. Ma rog, se incerca de ceva vreme, cu plagiatul, cu DNA-ul  dar s-a reusit pana la urma cu o tragedie naturala. Sper, pentru binele nostru, ca e totusi un eveniment prompt speculat, asa cum imi place sa cred acelasi lucru si despre 11 septembrie.

Facebook-ul s-a mobilizat deci, organele de propaganda progresista din media au oferit suportul logistic si iata ca Guvernul Ponta e amintire. Ieri, focalizarea contestatarilor n-a fost nici pe departe Ponta, eventual doar marginal, tintele erau in ordine, Piedone,  Oprea si Patriarhul (spre deosebire de acesta, secretarul general Nato a binevoit sa-si depuna omagiile in fata clubului Colectiv, dupa cum ne informa marti Hotnews). Asta nu a impiedicat Adevarul si Hotnews sa titreze mare astazi ca Ponta era in capul listei cu demisii. Dar cum cei doi titani uneperisti n-au binevoit sa demisioneze iar interesul national nu li s-a mai parut clar in chestiunea de fata, a demisionat Ponta ajutat de sfaturile prietenesti venite dinspre Dragnea (posesorul unei sentinte de condamnare in prima instanta, deci unor manevrabil) si Zgonea (unul dintre artizanii inscaunarii lui MRU la SIE, atunci cand a pus umarul la cvorum). Previzibil, cu Oprea si Piedone in scaune presiunile strazii feisbuciste ar fi continuat, s-ar fi amplificat, am fi avut poate pozitii ale ambasadelor si Nato care sa sugereze ca instabilitatea nu face bine sau face bine doar Rusiei si ca poporul din strada trebuie respectat.

Poporul manat bine cu retele de socializare (e nevoie de ceva noduri de retea pentru a genera curente de opinie pe Facebook, efectul de contagiune fiind apoi asigurat) a iesit in strada si avem, iata, o Piata a Universitatii victorioasa, prefatata de prezenta lui Marian Munteanu la Realitatea TV aseara. Ce urmeaza? Probabil un Guvern PSD-UNPR cu tehnocrat in fata (poate incercam iar pe cineva din BNR-domnu Croitoru ati conspectat bine cursurile de filosofie ale maestrului Patapievici?) sau poate chiar o persoana aparent anti-sistem dar bine pregatita de sistem pentru astfel de situatii (Calin Georgescu?). Sau poate unul de uniune nationala cu sedintele transmise in direct pe Facebook?

Una peste alta, o zi trista. Ziua in care s-a mai demonstrat inca o data ce usor putem fi manipulati, cine sta in spatele deciziilor si cat mai conteaza poporul daca n-are internet si cont pe Facebook ca domnul presedinte Iohannis. Care sugera de altfel subtil marti seara ca asteapta decizii majore de la clasa politica. Pana la urma, nici ultimele modificari fiscale pro-corporatiste nu i-au ajutat lui Mickey Mouse, sa ne pregatim de  chestii geopolitice serioase in periaoda urmatoare, ca la ce bun altfel atata deranj?

PS: Poporul feisbucist a iesit in numar mare ieri dar nimeni n-a vazut picior de manifestant virtual cand am aflat ca Apa Nova mituia consililerii locali pentru a trece majorari nesimtite de tarife. Civism fara voie de la prefectura nu se poate. 

Iohannis trebuie sa demisioneze pentru tragedia din clubul Colectiv

In frenezia cu care unii cauta vinovatii in tabara adversarilor politici, nu ma pot opri sa-mi amintesc de platforma "Romania lucrului bine facut" cu care Malaetzul a castigat alegerile. Pai, coane Johannis, ce-ai facut pana acum pentru Romania lucrului bine facut in afara de a incerca sa aduci un Guvern PNL si sa tot bati toba pentru cresterea cheltuielilor de inarmare? Nu e si esecul tau mentinerea mocirlei noastre de zi cu zi? Bine ca s-a reactivat Facebook-ul, sa vezi ce reportaje cu sufletul la gura o sa livreze Hotnews, ce talk-show-uri pline de nerv in care sa se ceara demisia Guvernului vor organiza Realitatea si B1....N-a mers cu plagiatul, cu DNA-ul, poate-poate facem o revolutie on-line si reusim cu minerii platformelor de socializare....Colonelul Turcescu era deja in misiune si transmitea transpus din Piata...
Update: Dupa ce i-a frecat bine ridichea Patriarhului pentru ca n-a calcat in clubul Colectiv dupa tragedia de vineri, Hotnews ne anunta servil ca secretarul general adjunct Nato a venit PERSONAL sa aduca un omagiu victimelor. Pe asta nu l-a huiduit nimeni, nu era coregrafie politicianista ci umanism pur. 

Se pot optimiza taxele notariale?

Tranzacţiile imobiliare au costuri colaterale importante iar cele datorate notarilor sunt cel mai greu de digerat din cauza preţului piperat. Există însă câteva soluţii de optimizare.

Trebuie reţinut că notarul va încasa 0,6-0,7% din valuarea de grilă a proprietăţii pentru taxele de succesiune şi 0,8-0,9% din valoarea proprietăţilor tranzacţionate la o vânzare-cumpărare în cazul unor valori ce trec de 100.000 euro. La valori mai mici, taxele se apropie sau trec de 1%, ajungând uşor peste 2% când suma e până în 10.000-15.000 lei. Sumele nu sunt deloc mici, astfe încât o optimizare a costurilor e binevenită.

În primul rând, într-un an în care preţurile au evoluat ascendent, dacă ai posibilitatea finalizării unei tranzatii în noiembrie-decembrie, n-o amâna pentru începutul noului an. În grila notarilor (valorile proprietăţilor sunt prinse în funcţie de zone şi subzone) preţurile se ajustează prompt la început de an şi vei plăti mai mult. Ca regulă generală, nu declara o valoare mai mare decât cea prinsă în grilă-documentează-te deci din timp. Dacă e mai mică, notarul nu o va accepta cu siguranţă. Dacă e însă mai mare decât cea din grilă pentru respectivul apartament/teren notarul nu va avea nimic împotrivă, doar încasează mai mulţi bani.

În al doilea rând, când tranzactionezi o vilă recent construită, atenţie la calitatea finisajelor. Nu prea rezultă din proiect şi din procesul verbal de recepţie astfel încât mergi la cea mai ieftină categorie (“finisaje normale şi stare de întreţinere satisfăcătoare”-aici chiar e chestie de gust, unii sunt mai greu de satisfăcut iar starea de întreţinere “bună” îţi scoate ceva bani în plus din buzunar mutându-i în cel al notarului).

În cazul unui teren, valoarea pe mp fără construcţii (“teren liber”) e mai mare decât cea cu construcţii astfel încât dacă e vorba de o suma importantă e bine să amenajezi din timp şi cu costuri reduse o clădire anexă, cu alte cuvinte o magazie...strategică. În cazul apartamentelor ceauşiste din Bucureşti, valoarea de grilă e sensibil mai mică în cazul celor construite înainte de 1967 (cu aproximativ 10.000 euro la 2/3 camere). Atenţie deci la anul declarat, mai ales când acesta nu este prins în actul casei (frecvent nu apare când e vorba de mai multe vânzări-cumpărări).

Cu cine (si pentru cat) face banking Hotnews? Update

Avocatul Piperea a castigat un proces colectiv pe clauze abuzive cu BCR. Hotararea este definitiva iar dobanda creditelor in euro pentru clientii reprezentati de Piperea ar urma sa adauge la Euribor marja intiala a bancii (aproximativ 1,5%) si nu nesimtirea de 7-8% practicata in baza Ordonantei 50/2010. Cum respectiva lege impunea ca dobanzile sa fie neaparat legate de un indice de referinta, BCR care folosise pana atunci o dobanda “interna” variabila dupa cum vroia muschii sai astfel incat clientii plateau si 10% la creditele in euro, s-a gandit atunci sa-si conserve profitul iar algoritmul impus clientilor in 2010 a fost Euribor plus 7-8%. Ei bine, recent (in septembrie) banca a venit la sentimente mai bune si propus clientilor o dobanda ceva mai mica (Euribor plus 4-5%), parca presimtind ca urmeaza sa piarda un proces important. Ei bine, Piperea a castigat procesul iar 207 dintre clientii care n-au cedat cantecelor de sirena ale bancii si flotarilor PR-istice de prin media, pot ajunge acum la costuri mult reduse, chiar si fata de oferta din campania “rate reduse”.

Si acum intru in subiect. Ia uitati ce minunatie de articol publica Hotnews ca sa calmeze spiritele si sa nu dea apa la moara si altor debitori sa se repeada cu procese impotriva bancii. Mai intai e expusa pe larg doar opinia uneia dintre parti. Avocata Diculescu Sova, reprezentanta BCR, vine sa anunte ca de fapt victoria debitorilor e a la Pyrrhus si ca vor trebui sa negocieze de fapt cu banca noul nivel de dobanda (iar la negociere probabil ca generoasa BCR le va oferi conditii identice cu cele din “rate reduse” daca sunt slabi de inger). Diculescu Sova incearca sa demonteze toate postarile entuziaste ale avocatului Piperea, iar profesionistul Hotnews se face ca uita sa ceara si opinia lui Piperea rezumandu-se sa preia doar un pasaj dintr-o postare a acestuia pe Facebook. Nu uita insa sa puna cateva cazmale la demolarea credibilitatii lui Piperea. Iata un citat:

“Conflictele dintre clienti si banci sunt o mina de aur pentru avocati. In acest moment exista peste 10.000 de asemenea procese, iar onorariile nu sunt deloc modeste. Potrivit unor surse din piata avocaturii, Piperea detine circa 30% din portofoliul clientilor nemultumiti.  De cealalta parte, nici bancile nu au gestionat eficient relatiile cu clientii, venind relativ tarziu cu oferte insuficient de transparent comunicate, mai ales ca avocatii recomandau tuturor clientilor sa respinga orice propunere pe motiv ca ar putea contine capcane. Pe scurt, bancile ar trebui sa devina mult mai transparente, sa-si educe angajatii proprii in a discuta cu un client care a intarziat cu plata, iar clientii ar trebuie sa stie ca odata ce ai luat un imprumut, acela va trebui returnat”. 
Mie greu sa adaug asta, dar textul servil fata de BCR e semnat chiar de Dan Popa, jurnalist care se remarcase pana acum cu o pozitie mai degraba echilibrata in relatia clienti-banci. Dar, cand interesul nation..pardon, bancar o cere....ce sa-i faci, raspunzi in pozitie de drepti. Pariul meu e ca Dan Popa va parca in final in BNR, locul unde se premiaza serviciile facute prin presa, atitudinea “echilibrata” (citeste absolut necritica) sau demolarea criticilor institutiei. Un loc caldut, pe masura celui castigat recent de Ionut Balan.

Hotnews este un site deci poate fi updatat rapid; iata insa o noua postare relevanta a avocatului Piperea pe Facebook ce completeaza declaratiile avocatei BCR care n-a mai ajuns insa si in articolul HN.

“CCJ a declarat nula clauza de DRV si a obligat BCR sa emita un grafic de rambursare care sa contina dobinda corecta, ne-abuziva, adica euribor + 1,5%. Exista unele contracte care au marja 0. Mai clar decit atit nu se poate. Intelege asta si un elev de clasa a saptea care face la scoala o ora de educatie civica pe saptamina. Nici vorba de vreo idee de negociere. Ideea e un delir al cuiva care nu intelege ce i se intimpla.  De fapt, negocierea este ceea ce si-ar dori acum, la spartul tirgului, BCR. Si Alfred Rosenberg isi oferea oficiile la finalul razboiului. Si el a fost refuzat de invingatori. A urmat Nurnbergul. Si, oricum, de ce ar accepta cineva sa renunte la 40 milioane lei cu titlu de restituire plata nedatorata (plus dobinzi care vir dubla suma, plus daune morale care vor dubla suma dublata) si la o reducere cu 70% a costurilor in schimbul unei penibile reduceri a soldului cu 20% "asezonata" cu renuntarea la orice alte pretentii? Si asta in favoarea celei mai recalcitrante si arogante dintre bancile recalcitrante si arogante?”

Ce urmeaza? Piperea va fi, previzibil, atacat acum cu multa imaginatie pentru ca a inceput sa fluiere cam tare in parohia BNR. Va fi facut hoitar, profitor, speculant, procesoman. I se vor gasi dosare in care a a aparat, poate, personaje cu moralitate indoielnica. Baietii au retea extinsa si sunt bine informati. Corifeii BNR de prin presa ii vor pune lupa pe scamele de pe rever sub diferite pretexte-si vor ponta atat afiliatii, cat si neafiliatii (ii astept pe Guran, Hostiuc, Oanta, Mandruta, etc) sau se va incerca sa fie macar..eclipsat, asa cum s-a intentionat la un moment dat sa se formeze o asociatie care sa duca o parte a clientilor nemultumiti (AURSF, condusa de Alin Iacob) cat mai departe de Piperea.

Update. Un text complet care surprinde foarte bine mersul "negocierilor" BCR-clientii din proces a publicat tot Dan Popa pe Hotnews pe 26 octombrie. Vezi aici. Cu aceasta ocazie  declar public ca textul incriminat mai sus este posibil sa fi scapat dezechilibrat din ratiuni ce tin de bucataria jurnalistica (reactie in criza de timp, lipsa unor pozitii ale tuturor partilor din cauze obiective) iar eu sa-i fi facut un proces nejustificat de intentie lui Dan Popa caruia ii prezint pe aceasta cale scuzele mele. Asta nu-i scuza insa lui Dan Popa suturile si insinuarile la adresa avocatului Piperea, iar aici n-am de ce sa-mi mai cer scuze.