De ce bursa a ajuns o gluma proasta in Romania si ce se (mai) poate face

Sa fim onesti, n-avem bursa pentru ca nici economie nu prea mai avem (dinozaurii lui Ceausescu sunt fier vechi, acum consumam preponderent din import) iar putinul care a ramas e interesat in mica masura de transparenta si evaluarile bursei (va imaginati abonatii pe viata la contractele cu statul trepindand la ideea listarii?). In plus, nici spiritul antreprenorial nu ne da afara din casa iar amintirea unor scheme Ponzi vechi (“multiplicam banii de 8 ori” sau “dormi linistit”), spargerea bulelor noi (“BET-FI 100.000), deciziile de management neinspirate (singura campanie de promovare a bursei a fost lansata cu surle si trambite in...2008) si comisioanele umflate ale brokerilor au sufocat in scutece bruma de retail din piata de capital. Se mai poate face ceva cu BVB sau emigram la Varsovia impreuna cu Frankie Templeton si FP-ul?

Poti sa ai bursa dinamica fara economie viguroasa in spate? Nu prea. Spuneti in 10 secunde 10 mari companii private care, odata listate, ar inviora tranzactiile lesinate ale BVB.Bine, hai in 30. Nu fiti suparati, daca intrebi brokerii marile sperante se leaga tot de companiile de stat-Hidro, Romgaz, Nuclearelectrica. FP-ul a mai salvat ceva altfel noua conducere a bursei ar fi avut drept unica responsabilitate stingerea luminii la ora 17 (dorinta unei duble listari din partea administratorului Templeton spune insa multe).

Pentru cine nu stie, bursa reprezinta o parghie de finantare ieftina si o trambulina media. Iei bani fara costuri de la cei care vor sa-ti intre in actionariat si ai promovare gratuita in vitrina bursei pana pune ochii pe tine vreun fond sau o companie mai mare care sa te preia la un multiplu al profitului generos. Suna bine in practica dar pe cine sa intereseze asta in Romania? Companiile de stat care sunt capusate pana la refuz? Firmele abonate la contractele cu statul sa accepte transparenta? De ce ar face-o, sa-i vina DNA-ului idei? Sa nu uitam apoi ca suntem o economie unde cererea se bazeaza pe importuri. Daca pana si legumele din piete vin din Turcia si Grecia iar principala preocupare a autoritatilor este ca nu cumva sa creasca euro (da-i naibii de exportatatori!) ce sperante sa ai ca economia iti va furniza carne proaspata pentru bursa?

Vorbim deci de o slabiciune naturala a ofertei, dar nici la capitolul mentalitate nu stam pe roze. Nu poti fi mirat nici de subtirimea micilor antreprenori locali ori a afacerilor gata de listare (o sectiune a start-up-urilor la BVB? da, da, cu marmote poate) cand poporul roman a pierdut in ultimii 20-30 de ani mare parte din fractiunile care dadeau dinamism (evreii, mai nou“capsunarii”) si rigoare (sasii) mediului de business.

Si daca asta nu era destul, am avut si falimente rasunatoare la inceputul anilor ’90 si o prabusire a economiei care au spoliat prima generatie de “investitori” urmate de spargerea bulelor din piata imobiliara si de capital din 2007 si o noua cadere a economiei care au pus pe fuga si urmatoarea generatie de investitori. Plus o conducere a bursei care a visat cai verzi pe pereti in mare parte din timp pana a pierdut contactul cu realitatea (singura campanie de promovare a venit exact in momentul cand se bateau minime dupa minime-in 2008 ) si un CNVM abulic, care se invioreaza doar in ziua de chenzina. Bun, si ce facem de aici?

1.Vizibilitate si incisivitate

Daca seful BNR are parghia declaratiilor de ce n-ar avea si seful BVB (sau unul dintre vectorii de imagine alesi in acest scop) instrumentele sale? Sigur, impactul e mult redus, dar daca te limitezi sa taci intr-un colt inghitind in sec ce ai obtinut? In toate dezbaterile despre viitorul mediului de afaceri, fiscalitate, macro si microeconomie de ce nu vad 1-2-3 din lupii tineri ai BVB-ului spunand lucruri cu miez? Doar Misu Negritoiu isi poate da cu parerea despre curs? Sau oamenii bursei exceleaza doar in jargonul pasaresco-financiar care te face sa casti dupa primele 30 de secunde? Unde sunt editorialistii din BVB care sa scrie pe o tema sau alta cand evenimentele o cer? Am vazut prin ZF dandu-si cu parerea bancheri, oameni de afaceri, investitori. Vectorii de imagine ai bursei sunt sublimi dar cam lipsesc cu desavarsire de peste tot.

N-am remarcat intalniri relaxate cu presa si furnizorii de continut independenti din on-line (bloggeri) la initiativa BVB (cel putin pe mine nu m-au chemat desi nu mananc mult si nu faceam paguba ireparabila institutiei). Un suc, niste fursecuri, camasi fara cravata, pretext pentru a genera pe tava niste continut ziaristului disperat ca n-are cum umple pagina maine si promovare gratis institutiei bursei. O fi dificil? Da un cont de Facebook bine intretinut cat de greu de facut o fi? O fi scump sa angajezi 1-2 “agenti de influenta” care sa vorbeasca la reuniuni de afaceri, emisiuni TV, sa-si dea cu parerea pe forumuri despre avantajele bursei si viata colorata de acolo? O sponsorizare de titlu economic la un targ de carte, o fereastra video pe site-ul BVB in care niste personaje cu notorietate in societate sa povesteasca experientele lor deosebite pe piata de capital-cat au pierdut cand erau siguri ca vor castiga, ce au invatat din asta, etc-ma rog, povesti de “culoare”?

Inteleg ca nu e vremea IPO-urilor acum dar statul are nevoie de bani si mai multa disciplina in bugetele companiilor sale, corect? N-am prea vazut fruntasii bursei sa sara in sus cand mare parte dintre listarile promise pentru 2012 tind sa se amane spre Pastele Cailor. Eu ma asteptam ca macar intermediarii selectati la Transgaz si Romgaz care trebuiau sa aiba deja IPO-ul pe masa sa vina cu declaratii, sa-si franga mainile, sa se victimizeze, sa faca galagie asurzitoare intr-un cuvant. Avem in schimb o tacere politicoasa de parca ar astepta si ei majorarile de pensii dinspre Guvernul Ponta si nu risca sa-l supere.

La un moment dat existau niste road-show-uri de promovare a bursei pentru companiile private din provincie. Am asistat parca la unul, nu mai stiu exact la care, ca era sa adorm in sala. Asa se atrag emitentii potentiali, precum clientii de network marketing? 1-2 oameni de vanzari destupati, recompensati cu comision gras la orice listare materializata si care sa stie pe de rost abc-ul si avantajele bursei n-ar fi mai eficienti decat un set de reuniuni obosite gen “trofeul calitatii”?

2. Cum iti cresti retailul asa il ai

Bun, nu te ajuta economia, mentalitatea publicului, n-ai noroc in viata si trebuie sa gestionezi o bursa costeliva. Ce facem, mergem sa ne imbatam sa uitam de asta? Intercapital organiza la un moment dat niste conferinte pentru clienti foarte misto (am asistat la una cu Mukul Pal de la Cluj). Bursa putea sa mi-i aduca pe Jim Rogers, Soros, Stiglitz, Roubini. Ok, n-ai bani, esti orfan, nu poti plati integral..oamenii astia au fost adusi insa de altii in Romania, au tinut conferinte, puteau fi deturnati pentru 15 minute prin Armeneasca daca se tinea cineva de asta din timp. Costa o avere? Eu ca potential investitor m-as fi dus cu placere la conferinta sau as fi urmarit atent relatari de la un astfel de eveniment. Ei, dar cine s-o faca, cine sa alerge, cine sa se zbata, nu vezi ce situatie, ce canicula, ce economie, si drobul de sare sta sa cada, si bietul Simion e expus fara stop-loss, of-of, mai-mai.

Apoi, cat de greu ar fi sa incerci sa interactionezi direct cu putinii membri ai comunitatii investitorilor (blog, un forum)? Sa trezesti interesul incepatorilor cu niste jocuri de investitii amuzante pe o pagina speciala a BVB si premii in carti sau chiar in actiuni (premii simbolice, sa zicem 1.000 de SIF-uri pentru castigatorii de etapa)?

Ma rog, ar mai fi multe de spus aici, dar las asta pe seama unui viitor articol.

Update oferta Transelectrica. O speculatie usoara, de primavara

Pe termen lung, investitia in Transelectrica vine cu o multime de riscuri la pachet (datorii mari ale companiei, investitii restante, riscul unei majorari de capital care sa dilueze minoritarii, etc). Pe termen scurt insa-cateva luni-cine cumpara in oferta aproape de 15 lei/actiune are ocazia sa vanda la 17-18 lei (cu profit de 15-20% deci) pe fondul unor rezultate previzibil bune dupa primul trimestru (in traditia companiei ultimele trimestre sunt insa cu pierderi) si argumentului intens fluturat “actiunile TEL n-au crescut odata cu bursa in 2012 pentru ca investitorii asteptau oferta statului cu discount”. Una peste alta, o combinatie risc/profit potential ce pare atractiva pentru speculatori. Vedeti mai jos pe ce interval de pret s-a grupat grosul subscrierilor pana acum.

Am subliliat aici riscurile aferente unui pariu pe termen lung pe actiunile Transelectrica. Subscrierea in cadrul ofertei poate aduce insa profit pe termen scurt, pentru investitorii cu profil speculativ, dupa cum arata acum lucrurile. Oferta se va subscrie integral dupa toate aparentele (vineri s-au cumparat 31% din actiunile scoase la vanzare iar procentul de subscriere ajunsese la 47%-pentru incheierea cu succes este nevoie de minim 70%), compania aruncand pe ultima suta de metri in lupta de imagine si un dividend usor marit (1,1 lei brut, 0,92 lei net) fata de asteptarile investitorilor-s-a alocat in acest scop 92% din profitul pe 2011 fata de 85% cat anuntase Guvernul ca va solicita companiilor unde este majoritar. De altfel, o strategie similara a adoptat si Transgaz pe fondul apropierii ofertei sale (aprilie-mai).

In mod previzibil, actiunile Transelectrica vor avea o “presa” buna in lunile ce vin-sa nu uitam ca de succesul ofertei TEL se leaga sperantele reusitei celorlalte vanzari prin bursa pe care le pregateste statul. Brokerii, ziarele de specialitate vor afisa optimism, compania va anunta rezultate foarte bune dupa primul trimestru (asa a facut si in 2011, trimestrele 3 si 4 fiind insa pe minus), se va insista obsesiv ca actiunile n-au crescut in 2012 doar pentru ca investitorii erau focalizati pe discountul la care statul urma sa ofere actiunile (n-a fost cine stie ce in final, doar 12,5%) si ca actiunile ar merita o “prima de lichiditate” dupa majorarea free-float-ului cu 15%. Prin urmare, cine cumpara in intervalul 14,9-15 lei actiune poate face un profit de 15-20% in lunile urmatoare. Asta pentru ca mi-e greu sa cred ca actiunile TEL nu vor reveni macar la 17 lei cu toata campania de imagine de care se vor bucura. Singurul semn de intrebare este cum se vor comporta pietele externe in intervalul asta, bursa din Bucuresti sincronizandu-se cu trendul general. Semnele nu sunt chiar incurajatoare, exista semne de oboseala dupa raliul bursier din primele luni ale anului 2012 dar mai avem totusi ceva vreme pana la clasicul “sell in may and go away”.

Vineri, situatia subscrierilor pe transe de pret arata cam asa:49% grad subscriere pe transa investitorilor mari (sume alocate peste 500.000 lei) si 35,8% pe transa investitorilor mici. Pe transa investitorilor mari, doar 2,8% din intreaga oferta o reprezentau cererile de subscriere peste 15,1 lei, restul de 46% fiind intre 14,9-15,1 lei. Pe transa investitorilor mici, ordinele peste 15,1 lei reprezentau 10,6% iar cele peste 16 lei doar 1% (nimic spectaculos pana aici, pretul la bursa la inchiderea sedintei de vineri a fost de 16 lei), intervalul 14,9-15,1 lei avand 25 din cele 35 de procente subscrise pana la sfarsitul zilei de vineri.

In ce actiuni n-as investi la bursa si de ce

Marturisesc ca initial am vrut sa scriu “in ce actiuni as investi la bursa si cum” dar mi-am dat seama ca lista de cumparaturi e mult mai scurta decat cea de “muraturi” asa ca am inversat perspectiva. Cititi mai jos de ce nu-mi plac Fondul Proprietatea, SNP si Azomures, de ce sunt de evitat SIF-urile si bancile, de ce nu m-as atinge in ruptul capului de “piticii promitatori” de pe Rasdaq sau BVB iar in final abia, in ce mi-as pune totusi o parte din bani.

Inainte de orice, un mic detaliu: suntem in bear market. Asta inseamna ca bursele cam scad iar actiunile scad la gramada si ele, indifent daca sunt bune sau proaste (sigur, cele proaste au un bonus aici). Cu alte cuvinte, daca speri sa iti multiplici repede economiile, mai bine iti cauti unchiul bogat din America. Actiunile pe care o sa le recomand totusi sunt plasamente pe termen lung, pentru cei care ar putea sa uite vreo 5 ani de banii din bursa.

Si inca ceva: cumparati actiuni la companii care au “protectie”: fie o pozitie de monopol in piata, fie una ultra-dominanta (lideri sau pozitiile de top). Altfel, pe termen lung va treziti ca dupa cativa ani buni urmeaza unii catastrofali si poate afacerea respectiva dispare sau este inghitita.

Nu imi place SNP desi stiu ca resursele energetice vor fi la mare pret. Din pacate, Romania nu mai are rezerve de titei decat pentru vreo 14 ani. Vorbesc de rezervele pe care Petrom le scoate la un cost sub 20 dolari/baril dar le vinde la pretul din pietele internationale consumatorilor locali. Ce se alege din acest profit? Cand compania nu se apuca sa cumpere cate ceva de la OMV pentru a nu fi obligata sa-l imparta cu statul, face investitii pe picior mare pentru a ajunge tot acolo. Din cand in cand mai intra si ceva dividende, sa nu faca scandal prea mare minoritarii. Fara rezerve, SNP devine un fel de ...RRC. De altfel, lipsa de perspectiva pe termen lung a determinat si retinerea investitorilor mari cand a fost vorba sa ia 10% din Petrom, actiuni scoase recent la vanzare de stat la care nu s-a inghesuit nimeni (faptul ca nu s-a anuntat exact la incheierea ofertei cat s-a subscris, intermediarul limitandu-se sa precizeze ca subscrierile au fost sub pragul minim de 80%, demonstreaza ca subscrierile au fost de fapt derizorii). Stiu, SNP are drept sa exploateze si jumatate din gazul romanesc. Veste proasta, mai avem gaz pentru numai 10-11 ani (de ce naiba n-om fi vandut pana acum nici un pachet minoritar de la Romgaz? O s-o facem in 2020 cumva?).

Avand in vedere cele spuse despre SNP si Romgaz, intelegeti de ce nu agreez nici FP. Fondul are cea mai mare detinere din portofoliu tocmai la SNP, iar Romgazul este una dintre detinerile de top. De altfel, pe mine unul nu ma intereseaza deloc activele unui astfel de fond (e ca si cum ne-am imbata cu apa rece avand un bloc de lux construit in camp) ci profitabilitatea lor. Or, chiar si in conditiile in care 90% din profiturile companiilor de stat au mers in dividende conform unui ordin al Guvernului, randamentul la dividend la FP abia este de 7%.

Azomures are o activitate cu mare potential in viitor, numai ca majoritarii au o viziune despre relatia cu minoritarii ce tine de trecutul indepartat. Daca an de an profitul este pastrat in societate fara sa se dea dividende (ca acum) iar la un moment dat pachetul majoritar se vinde? Nimeni nu garanteaza ca minoritarii vor obtine acelasi pret, mai ales ca nimeni nu poate obliga noul majoritar sa le faca repede si lor o oferta, la un pret comparabil.

Bancile n-au ajuns inca la fundul sacului
SIF-uri si banci. Sectorul financiar a cazut mult in ultima vreme si tot soiul de “analisti” recomanda bancile exact din acest considerent. E ca si cum ai paria ca Titanicul urmeaza sa se redreseze dupa primul contact cu numitul Iceberg. O bula a creditului se va reconstrui poate peste o generatie (daca se va intampla acest lucru) iar ceva falimente suverane risca sa dinamiteze pana atunci si bruma de capital pe care o mai au bancile. Iar la capitolul SIF-uri adaugati si managementul catastrofal de pana acum. Poate doar Impact si companiile care vand materiale de constructii sa fie o alegere mai proasta.

Biofarm, Sicomed? In principiu, industria care fabrica pilule-placebo are potential (desi “naturistele”vin tare din urma). Cele doua companii n-au insa mijloace de protectie de care vorbeam mai sus, trebuind sa se lupte permament cu o concurenta feroce. Asa ca pas.

Alro? Da, o companie buna, cu o politica beton de dividende, desi cu free-float mic. Face parte insa dintre baietii destepti din energie, cumparand la preturi mici pana acum. Iar lucrurile se pot schimba. Deci nu.

Companii “traznet” de pe Rasdaq cu PER pana la genunchiul broastei (adica minuscul) ,care arata asa de bine incat nici nu intelegi de ce n-a aterizat Buffet pana acum sa le cumpere cu fulgi cu tot? Singura problema e ca respectivele companii de buzunar se poarta prost cu minoritarii, au 2-3-4 ani foarte buni dupa care pot da faliment lejer, sunt absolut nelichide. Sunt la fel de promitatoare ca Dracula Park. Eu m-as abtine.

Monopol? Aferim!
Singurele actiuni pe care le-as cumpara acum sunt Transgaz si Transelectrica. Nu stiu daca un management privat le face mult mai profitabile, stiu ca au monopol pe piata si perspective de crestere (vezi Nabuco in primul caz, vezi ...masina electrica in cel de al doilea). Chiar daca se termina gazul romanesc o sa consumam din import, iar la Transelectrica-transportul de energie nu poate decat creste in viitor. In plus, ambele au PER-uri de 6 in prezent, deci iei cam de doua ori si ceva dobanda bancara din profitul pe actiune (e drept, ca dividende vor ajunge la tine doar un pic peste cat ai lua la banca daca ai depune contravaloarea actiunilor).

Dividende care saracesc actionarii. Cazul SIF Muntenia

“Sunt actiuni de dividend” auzi la coltul forumurilor bursiere despre SIF-uri. “Uite ca in ciuda crizei financiare SIF-urile n-au inchis robinetul dividendelor, chiar daca bancile nu le-au mai virat cota-parte din profituri”. Putini isi pun insa problema de unde vin banii distribuiti in acest an de SIF-uri. Sunt roadele unor participatii profitabile, efectul unor plasamente inteligente in timp de criza sau provin din lichidarea unor actiuni inregistrate la preturi mai mici in evidenta SIF, actiuni care nu vor mai oferi dividende in anii ce vin? SIF-urile se comporta practic asemanator Guvernului care se imprumuta pentru a plati salarii si pensii, imprumutul in cauza reducand averea generatiilor viitoare care vor trebui sa-l acopere din taxe si impozite majorate.

Pe fondul provizioanelor in crestere continua, bancile unde SIF-urile au participatii au renuntat sa mai distribuie dividende actionarilor (cu exceptia BRD, unde acestea sunt insa mult diminuate). In 2009 SIF-urile au trait relativ confortabil pe seama profitului spectaculos raportat de banci in 2008 (ba chiar si in 2010 pentru ca o parte din acel profit revenit SIF a fost trecuta la rezerve), an in care creditarea mergea inca din plin, castigul bancilor nu incepuse sa fie dramuit de provizioane iar externalizarile erau izolate . Din 2009 insa bancile au inceput sa stranga cureaua (BCR e principala deziluzie pentru societatile de investitii care s-au trezit captive intr-o companie care nu pare sa se mai listeze curand si care nici dividende nu mai da), iar SIF-urile s-au vazut fara principala resursa pentru dividendele cuvenite actionarilor proprii. Nu imi amintesc de vreun plasament inspirat facut de SIF-uri in 2009, anul minimelor la BVB. Imi amintesc insa de achizitiile de actiuni Biofarm operate in principal de Oltenia prin 2008, cand multi isi imaginau ca bursa are doar o corectie de parcurs si nu un picaj in forta, asa cum imi amintesc de achizitiile de actiuni SIF facute de companiile detinute de acestea, in scopul sustinerii cotatiilor societatilor-mama, decizie care s-a dovedit mai tarziu absolut neinspirata. Iar in lipsa unor speculatii reusite pe pietele financiare sau unor exituri spectaculoase din societati construite de “strategii” SIF, singura sursa pentru dividendele actionarilor ramane vinderea unor participatii la societatile listate din portofoliu. Vezi de pilda cazul Muntenia care da in acest an un dividend brut de 0,05 lei (mai mare decat cei 0,04 lei oferiti in 2009 si 2010) pe seama unor vanzari de actiuni…BRD. SIF-ul a renuntat doar in decembrie 2010 la aproximativ 1% din actiunile banciii (in urma cu un an avea 5,27%, cota sa reducandu-se in ultima luna a anului trecut la 4,2%). Motivatia vanzarii actiunilor BRD devine clara daca observam ca in noiembrie 2010, SIF4 realizase doar 35 milioane lei din profitul bugetat de 60 milioane). BRD-ul, unde fiecare SIF avea la un moment dat o feliuta de aproximativ 5% este cea mai la indemana actiune lichida de pe care se poate iesi fara probleme la BVB. Nu contest oportunitatea acestui exit partial -bula creditarii nu se intoarce curand. Daca insa profitul generos rezultat din aceasta decizie (in contabilitatea SIF actiunile sunt prinse la valori minuscule avand in vedere ca SIF-urile sunt actionare cam de la infiintarea bancii) este distribuit mare parte sub forma de dividende actionarilor e ca si cum ai vinde din casa ca sa ai bani de cosnita. Este exemplul tipic de dividend care reduce valoarea companiei oferind satisfactie temporara actionarilor. Un administrator intelept ar redirectiona sumele provenite din exitul in cauza spre domenii cu potential (poate agricultura? Muntenia chiar are o anumita baza in domeniu) altfel cu timpul SIF-urile vor semana tot mai mult cu niste cochilii goale. Ar mai trebui mentionat “detaliul”actiunilor reziduale (cam 40% din total) la Muntenia, fapt care permite societatii sa pastreze in final o buna parte din fondul de dividende (cine isi ridica annual banii aferenti unei detineri de cateva actiuni), fapt ce explica cumva generozitatea politicii de dividend.

Riscurile renuntarii la dividende
Am subliniat modul pagubos de acordare a dividendelor prin vanzarea de active. Nu inseamna neaparat ca renuntarea la dividende din partea actionarilor-cealalta extrema-nu ar fi lipsita de riscuri. Un exemplu este Banca Transilvania care a ales sa isi capitalizeze an de an profitul acordand “actiuni gratuite”. In 2009, cand sectorul bancar avea mari probleme iar cotatiile cazusera din pod, multi au regretat probabil decizia de a-si mari numarul de actiuni in dauna incasarii de dividende ani la rand. Nu e bine nici sa vinzi din active pentru a da dividende cu orice pret dar nici sa renunti la dividende lasand la dispozitia administratorilor sume pe care nu le vor folosi intotdeauna cu cap (poate numai in situatia in care actionarul e si administrator situatia i-ar surande fara retinere). Acordarea an de an a 40-60% din profitul operational sub forma de dividende poate fi un procent bun pentru o societate care isi respecta actionarii incercand totodata sa creasca sanatos.

Ce sunt, cum se poarta si cum se pot recunoaste bulele speculative.

Dupa experientele anilor 2007-2010 s-ar crede ca toata lumea stie totul despre psihologia miscarilor speculative, fie ele in zona marfurilor, a actiunilor sau in sfera imobiliara. Oare? “Bulele sunt invizibile pentru cei ce se afla in interiorul lor” spune Bill McCready pe futurestradingsecrets.com care subliniaza ca preturile pot ajunge mai departe decat estimeaza marea majoritate a jucatorilor iar miscarea ascendenta poate dura mult mai mult decat anticipau initial acestia. Seamana cumva cu evolutiile burselor intre 2009-2011? Nu strica atunci sa recapitulam cum se umfla si cum se sparg bulele speculative si care este comportamentul-tip de evitat.
Autorul ofera si cateva exemple de fenomene speculative din ultimii ani-“preluarea lumii”de catre japonezi (sfarsitul anilor ’80), aprecierea valutelor asiatice (inceputul anilor ’90), bula dotcom (sfarsitul anilor ’90), explozia imobiliara (2000-2003) si bula banilor ieftini pompati de Fed in incercarea de a atenua efectele spargerii bulelor de mai sus si a atentatului din septembrie 2001 (articolul e scris anterior mutarilor Fed din 2008-2009). Cum se formeaza bulele?
1. Un concept de business credibil ce ofera sperante de crestere pe termen nedeterminat
2. Un surplus de fonduri sau o lipsa de oportunitati de a cumpara sau investi in altceva pe piata
3. Preturile fluctueaza de la nivelurile traditionale in zonele de supraevaluare apoi se trece in zona maximelor istorice absolute unde nu mai exista repere ale analizei tehnice.
4. Noile nivele sunt justificate de “experti” prin “am intrat intr-o noua paradigma”
5. Multimea urmeaza noii lideri de opinie. Chiar si gradinarul are un pont despre noua oportunitate
6. Frica de a pierde trenul acestei investitii minunate pune stapanire pe cei ramasi la margine. Ies la iveala si alte afaceri supraevaluate care sunt oferite publicului
7. Apar de asemenea reperele culturale. Mass-media promoveaza stiluri de viata in concordanta cu business-ul respectiv.
8. Bula dureaza deja de ceva vreme. Criticii ei sunt discreditati, ultimii fraieri de pe margini sunt aspirati in interior.
9. Incep sa apara primele informatii despre practici incorecte sau chiar fraude legate de afacerea/fenomenul din spatele bulei.
10. In final, majoritatea participantilor vede cel putin un un motiv pentru ca miscarea ascendenta sa nu mai continue dar nimeni nu vinde inca si tine de profituri. Nu mai sunt noi cumparatori.

Sa vedem acum si cum se sparg bulele:
1. Apar oferte concurente la preturi mai bune pe piata
2. Se produce treptat o majorare a dobanzilor. Guvernul face declaratii impotriva “exuberantei excesive” si inaspreste politicile de creditare
3. Preturile incep sa cada si multi se bulucesc sa vanda.
4. Sunt descoperite fraude, inclusiv in agentiile de monitorizare, audit si rating ceea ce accelereaza vanzarile.
5. Autoritatile intervin in piata oferind timp marilor investitori sa se retraga inaintea adevaratei caderi de proportii.
Reguli de urmat.
1. Nu extrapolati trecutul in prezent.Da, istoria se repeta, dar in moduri diferite
2. Trendul pe care s-a inscris bula poate continua pe termen lung (2-5 ani) pentru a se schimba apoi brusc (vezi bula dot.com)
3.Corectii intermitente apar la nivelele de retragere Fibonacci de 38%, 50% si 62% ceea ce genereaza fenomene clasice de “bull and bear trap”.
4.Incercari de a prinde minimul in cadrul unor corectii apar de mai multe ori dar bula nu mai poate fi reincalzita.
5.In final, fiecare recunoaste ca trendul a mers mai departe decat se asteptase si a durat mai mult decat credea initial. (suna cumva cunoscut pentru cei care urmaresc evolutia burselor in ultimii 3 ani?). Majoritatea renunta si vand
6.Pe masura ce volumele de tranzactionare din ciclul de scadere inceput se diminueaza treptat, o refacere modesta a preturilor are loc.
Toate actiunile, marfurile, valutele precum si piata imobiliara pot fi subiectul unui comportament de bula speculative incheie McCready, preluat de blogul Romania Nuda. De cate ori auzi expresia “n-ai cum sa pierzi cu asta” ai face bine sa alergi in directie opusa.

Ziarul Financiar si povestile lui minunate

Din ciclul “Scufita Rosie nu se teme de lupul bursier” Ziarul Financiar ne aduce azi in prim plan un personaj de basm, Florin Gavrila, caruia i-a crescut valoarea portofoliul de actiuni precum Fat-Frumos, intr-o zi cat altora (ne-emergenti) in 7 ani. Gavrila ne spune ZF-ul “dărâmă mitul conform căruia bursa este un mijloc de a face bani din speculaţii”. Adica omul a plasat banii in 1998 (10.000 dolari) si a clocit pe ei pana acum, cand din investitia sa a iesit 350.000 euro. Ma rog, ar fi iesit chiar 1,2 milioane in 2007, dar closca Gavrila nu s-a ridicat cand trebuie de pe cuib si a sufocat diferenta odata cu criza financiara. Ma rog, BET-FI-ul a pornit de la 1.000 de puncte, e posibil sa fie asa, desi in mod cert la cei 10.000 dolari s-au mai adaugat bani pe parcurs astfel incat randamentul nu e chiar atat de bun (multiplicare de 35 de ori). In ce context s-a facut insa respective investitie? Pai, Romania era aproape de faliment, fara rezerve valutare aproape, cu minerii in prim plan, cu o economie prapadita, cand nici nu se vorbea de UE. Adica a prins fundul gropii cu noroc si a cules roadele unui context favorabil. Numai ca pe nicaieri in articolasul cu pricina nu se pomeneste de asta, de contextual in care s-a obtinut randamentul respectiv (inflatia a fost si ea de 800% in respectivul interval), sansele de a fi repetat, etc ci se induce ideea ca “buy and hold” e cheia succesului. Asa or gandi si cei care au luat SIF-uri in 2007 si acum au mai ramas cu 25% din bani? Si am incalecat pe-o sa si v-am spus povestea gadilarii bizonului asa.

Din ZF:
La 43 de ani, Gavrilă a reuşit să strângă o avere de 350.000 de euro din investiţii de pe Bursă, după ce a intrat în piaţă la finele anului 1998 cu 10.000 de dolari şi spune că pe maximele pieţei, în vara anului 2007, deţinea un portofoliu evaluat la 1,2 milioane de euro. El a beneficiat de creşterile fulminante ale SIF-urilor de după anul 2000, când randamentele au depăşit în anumiţi ani şi 100%. "În opinia mea, făcutul banilor din speculaţii este o poveste. Poate pe termen scurt să prinzi o perioadă din viaţă în care eşti foarte norocos, dar pe termen lung nu este o opţiune. În cei 13 ani de când investesc am învăţat că bursa este guvernată de lăcomie şi frică, principalii factori care o mişcă. Am mai învăţat că o companie bună rămâne bună indiferent de tabloul economic şi că nu trebuie să speculez", spune Florin Gavrilă.

Ce legatura exista intre dividendele la bursa si generatia “baby-boom”

Cati dintre cei care investesc la bursa si-ar baga banii intr-un business de familie care sa le ofere recuperarea investitiei in 20 de ani? Nu foarte multi de vreme ce durata medie a investitiei in actiuni este de numai cateva luni iar principalul obiectiv este participarea la perioadele de apreciere a cotatiilor si nu la profitul impartit sub forma de dividende. Inceputul scaderii randamentelor la dividend in paralel cu cea de detinere a actiunilor se suprapune destul de bine cu intrarea masiva in campul muncii a generatiei baby-boom, presiunea sustinuta din partea fondurilor mutuale si de pensii distorsionand raportul cerere-oferta de pana atunci.

Ati urmarit vreo editie a emisiunii “Arena leilor” de pe TVR 2? Realizatorii pun fata in fata tineri antreprenori la inceput de drum cu potentiali finantatori care si-au demonstrat succesul in lumea afacerilor. Cei cu ideile ofera cote de participare in propria afacere contra unei infuzii de capital care sa le permita dezvoltarea. Emisiunea e interesanta pentru orizontul de timp in care”Leii” isi propun sa isi recupereze investitia: 3-4-5 ani cel mult (echivalentul unui randament la dividend intre 20-33%). Comparati asta cu timpul necesar recuperarii investitiei in actiuni din singurul castig palpabil: cota parte din profit-dividendul. Acum, gasiti la bursa companii care ofera 3-5% din pretul actiunii sub forma de dividende, ceea ce echivaleaza cu recuperarea integrala a investitiei in 20-30 de ani (nu ma refer la emitentii care au obtinut accidental profit consistent in urma vanzarii unui activ, si care raporteaza uneori dividende foarte atractive). Sigur, mare parte din companii isi pastreaza si pentru dezvoltare o parte din profit, asa ca randamentul la dividend ar fi mai mare daca s-ar distribui integral profitul. Cu toate astea, sare in ochi diferenta dintre perioada medie de detinere a actiunilor la bursa (cateva luni, mai pesdte tot in lume) cu intervalul necesar pentru recuperarea investitiei din dividende (cateva zeci de ani). Foarte putini mai sunt interesati de dividende (in momentul atingerii minimelor din martie 2009, randamentul la dividend nu crescuse la cote ametitoare, de regula situandu-se intre 10-20%) majoritatea se limiteaza sa vaneze mini-trenduri. Cum de s-au transformat bursele din universitati ale investitorilor in colegii ale speculatorilor? Doua sunt in opinia mea motivele principale:

1.Generatia baby-boom a gustat adrenalina
Anii ’70-’80 aduc in prim plan generatiile mai numeroase nascute dupa razboi si intrate masiv in piata muncii. Cotizatiile lor se aduna disciplinat de administratorii fondurilor de pensii care incep sa plaseze banii pe piata de capital asigurand o cerere in crestere si pe piata actiunilor. Intre 1965-1983 indicele Dow Jones se plimba intre 850-1250 puncte pentru a decola apoi aproape abrupt astfel incat in urmatorii 17 ani indicele urca in mod constant depasind 10.000 puncte in anul 2000 si 13.000 in 2007. Cum fondurile de pensii si multe fonduri mutuale investesc pe “termen lung”, cresterea preturilor si scaderea randamentelor la dividend au fost considerate neimportante. Si in definitiv, ce mai conteaza dividendul daca preturile actiunilor cresc?

Pentru cei nascuti in 1945 pensia se apropie insa cu pasi mari iar pana in 2020-2025 aproape intreaga generatie baby-boom isi va cere banii inapoi. Fondurile de pensii sunt obligate in acesti ani sa se comporte oricum mai putin speculativ pe masura ce varsta participantilor creste, si sa directioneze din ce in ce mai multi bani spre plasamente cu risc asociat mai mic, precum depozitele si, ironia sortii, obligatiunile guvernamentale (datoriile statelor vor fi platite tot mai greu de acum in colo). Asta in ceea ce priveste pietele occidentale. In Romania adevarata generatie baby-boom apare mai tarziu un pic, odata cu politica de stat de interzicere a avorturilor. Sunt 500.000-600.000 de nou nascuti pe an intre 1968-1970 fata de 200.000-300.000 dupa 1989. Desi fondurile de pensii au aparut mult mai tarziu si s-au comportat cu retinere fata de bursa autohtona, generatiile mai numeroase si-au facut simtita prezenta in perioada de crestere sustinuta dintre 2000-2007, cand multi au decis sa isi plaseze o parte din economii pe piata de capital. Cei care au prins umflarea bulei intre 2005-2007 aveau chiar 30-35 de ani, perioada cand opereaza prototipul investitorului autohton, asa cum rezulta din studiile brokerilor (“barbat, 30-35 de ani, venituri peste medie, in general necasatorit si fara copii”). In urmatorii 5-10 ani cel mai dinamic segment al investirorilor la BVB il vor reprezenta insa cei din generatiile putin numeroase post-1989

2.Diversificarea instrumentelor financiare a transformat bursa in “cazino stiintific”
La ce bun sa mai astepti dividendul daca poti paria pe crestere cu numai 20% din contravaloarea pachetului de actiuni vizat astfel incat sa-ti dublezi banii la o apreciere de 20% a cotatiilor? N-am auzit ca cineva sa cumpere in marja pentru…dividend. Exista tot soiul de produse puse la dispozitie de brokeri care iti permit sa profiti (sau sa fi spoliat) de variatiile cotatiilor pentru ca numitii “investitori” sa mai priveasca spre dividend. Contracte pe diferenta de curs, futures, optiuni pe actiuni, fonduri de indici, achizitii in marja, vanzari in lipsa, etc. In momentul in care tranzactiile au ajuns sa fie derulate de ..roboti in majoritate (deschid si inchid pozitii in functie de anumite niveluri de pret, ba cei mai sofisticati pot identifica aparitia unor ordine de cumparare si in fractiuni de secunda gasesc in piata ordine de vanzare la preturi mai mici, cumpara si revand instantaneu-vezi “robotul” Goldman Sachs), anuntarea dividendului starneste agitatie doar in primele minute de la aparitia comunicatului timp in care se executa niste stop-loss-uri sau se marcheaza ceva profituri.

Fondul Proprietatea, ultimele minute inaintea listarii: chibiti, pompe, trambuline media.

Cititi mai jos despre zumzetul din predeschiderea sedintei bursiere, buluceala ordinelor in piata pentru a-si lua fata si dimensiunea primelor pachete scoase la vanzare si anuntate la cumparare, profiluri de chibiti de pe forumurile de bursaci ori cat de generoasa a fost trambulina asigurata de presa bebelusului FP in prima sa zi de bursa. Acum, dupa lansarea bulgarelui, nu ne ramane decat sa asteptam investitorii de calibru (din cei care n-au reusit din cauza agendei incarcate sa ia inca actiuni FP) cu paine si sare ori macar prima avalansa de investitori chinezi cu valize doldora (sa speram ca nu de... alti chinezi).

Toata lumea spera ca FP va rupe gura targului la bursa. Ziare de specialitate, brokeri, reprezentanti ai societatii de administrare Templeton si-au dat coate in ultima vreme facand galerie anticipat pentru meciurile viitorului blue-chip al BVB-ului. Sa vedem cum s-au desfasurat ostilitatile in sfertul academic dinaintea demararii primelor tranzactii, intre 9,45 si 10.

Ora 9:45. Deschiderea potentiala este de 0,6 lei, cu un volum al schimburilor la aceast nivel de pret de 4, 08 milioane actiuni. Investitorii si speculatorii deopotriva raman inca prudenti. Exista un glumet care a introdus un ordin de cumparare de 1,15 lei pentru colosalul pachet de…1000 actiuni dar si un pachet consistent de 6,6 milioane actiuni la vanzare pentru 0,6 lei/actiune. Cumparatorii stau inca la cutie-totalul ordinelor reprezinta 6,1 milioane actiuni in timp ce vanzatorii se afiseaza cu 68 milioane actiuni pe toate palierele de pret . Micii speculatori de pe forumul AGF care urmaresc si ei desfasurarea ostilitatilor pe platformele brokerilor au chef de glume. “1000 in Bid la 1,15 lei, mama cata pasiune” zice Catalin-68. “De aia nu imi lua ordinul meu de 14 miliarde actiuni face haz Eugen. “Cica e cantitate insuficienta”...

Ora 9:50
Deschiderea potentiala e tot 0,6 lei, cu 10,1 milioane actiuni schimbate la acest pret. A aparut inca un glumet care introduce un ordin de cumparare a 3000 actiuni la…4,5 lei/actiune. Cineva il sustine cu inca 100 de actiuni la cumparare plasate insa la 1,2 lei. Genul asta de ordine la preturi fanteziste au uneori scopul de a deruta micii investitori care nu vad piata in adancime impiedicandu-i sa isi faca o idee despre nivelul real la care se vor face schimburile cu actiuni la deschidere. Pe AGF incep sa apara primele “pompe” optimiste. “Pregatiti-va de o zi magnifica cu super lichiditate, o sa inchida gura multor carcotasi” spune nick-ul Grimlin. “Hai ca vine Mobius si el ia pe toate-dupa aia stam cu bonuri de ordine” il incurajeaza “stef_nic”. “Parca e adunarea bildenbergilor azi pe AGF” concluzioneaza Madac.

Ora 9:55. Nu sunt multe noutati. La 0,6 lei/actiune s-ar schimba in acest moment 15,9 milioane actiuni. Tot 68 milioane actiuni sunt afisate pe toate palierele la vanzare, fata de 6,3 milioane la cumparare.

Ora 10,00! A inceput! In primele secunde se tranzactioneaza 22 mil actiuni la preturi cuprinse intre 0,6020 lei si 0,6100 lei. Cum se vede, cei care se afisau cu preturi la cumparare de peste 0,7 lei in predeschidere si-au retras in ultimul moment ordinele de cumparare. Agitatia e maxima, unele platforme de tranzactionare mai cad temporar din cauza suprasolicitarii, brokerii nu mai fac fata telefoanelor primite de la investitori, motiv care il face pe forumistul Marianr sa exclame cu naduf “fiv-ar platformele ale dreq si tranzactionarea voastra prin telefon in 2011”. E 10:04, spiritele incep incet-incet sa se calmeze, schimburile cu actiuni totalizeaza acum 30 mil actiuni, echivalentul a 18 milioane lei, iar culoarul de variatie al preturilor este in acest moment 0,6-0,62 lei.

Un interes bine stimulat
Orice se poate spune despre listarea FP, numai ca nu a generat un bombardament mediatic asupra potentialilor interesati-nu!.Ziarul Financiar a facut chiar o sectiune speciala “listarea FP”, de unde luni puteati afla de pilda ca despre fericitul eveniment a relatat chiar si un…blog afliat Financial Times! Chiar in ziua listarii citesc ca Franklin Templeton isi va exercita optiunea de a cumpara actiuni chiar de miercuri (actionarii FP au aprobat rascumpararea a pana la 10% din actiuni la un pret cuprins intre 0,2-1,5 lei pana in martie 2012, in scopul sustinerii cotatiilor). Mesaj implicit: stati linistiti la locurile voastre, ca aveti cui vinde! Sa vedem daca nu cumva pachetele scoase la vanzare vor depasi in cateva luni potentialul de rascumparare al Fondului la un pret decent (oricum pachetele rascumparate de FP vor fi monitorizate atent de cei interesati de un potential de exit) . Toti brokerii s-au calcat pe bataturi bombardand investitorii cu rapoarte super-optimiste, din care cei care nu cumparasera actiuni in decembrie, la maxim 0,55 lei, inainte de suspendarea tranzactiilor la Depozitar, erau invitati sa bata din buze a paguba deoarece cotatiile urmeaza sa ajunga musai in urmatorul an la 0,8-0,9 lei. Ma intreb insa de ce oare n-au abundat astfel de rapoarte cu invitatii la cumparare in 2008, cand o actiune FP se cumpara si cu 0,09 lei? Ca principiu, atunci cand toata lumea debordeaza de optimism, cine trebuia sa cumpere a cam luat; sa vedem cine vine din spate sa asigure actualul nivel de pret.

Fondul Proprietatea, teapa bursiera a anului 2011

In aceste zile, mari, mijlocii si minuscule case de brokeraj pregatesc rapoarte pentru Fondul Proprietatea, asteptat la bursa la inceputul anului viitor. Nu mai trebuie sa spun ca optimismul lor e direct proportional cu gradul de incarcare cu aceste actiuni pe propriul cont si cel al marilor clienti. Nu cred ca este actiune (poate cu exceptia SIF) pe care brokerii romani sa fi fost mai expusi in ultimii 10 ani. Rapoartele care vor apare vor da ca tinta de pret 0,7-0,8 lei/actiune, cu un discount moderat fata de valoarea activului net unitar (1 leu) calculata recent. Iata cateva lucruri pe care “dumb money” ar trebui sa le stie despre Fondul Proprietatea:

1. Dividendul mare acodat anul acesta e un “accident”
De fapt, e vorba de dividendele pentru 2008 si 2009. Deci in nici un caz sa nu va faceti calculul cu un randament la dividend de 10% pe an. Apoi, profitul care a stat la baza acordarii sale vine in mare parte din reevaluari de active, pe baza reboundului pe care l-au cunoscut bursele intre 2009-2010. Dividendul FP depinde in mod decisiv de dividendul platit de SNP, cea mai mare detinere a fondului. Or, in ultimii ani SNP nu s-a inghesuit sa plateasca dividende, fiind preocupat de viitoare investitii. Deci, petrecerea din 2010 nu se va repeta, valoarea mare a dividendelor (0,08 lei/actiune) fiind destinata doar sa pregateasca listarea viitoare si sa satisfaca nevoia urgenta a actionarului majoritar (statul) de lichiditati, deci praf in ochi pentru fraierii care vor cumpara in 2011 cu gandul la dividende.

2. “Are active valoroase”. Va amintiti poezia pe care o spuneau brokerii in 2007 despre SIF-uri? “Se va lista BCR, atunci vom vedea adevarata valoare a actiunilor SIF”. Nici pe varful bulei speculative din 2007, cand BET-FI tindea spre 100.000 puncte (fata de 20.000 in prezent) nu am avut pretul unei actiuni egal cu cel al activului net. Acum de pilda, raportul dintre pretul de la bursa si VUAN la SIF-uri este cuprins intre 0,4-0,5. Coincienta sau nu, este discountul la care se tranzactioneaza in prezent si actiunile nelistate ale FP. Brokerii nostri vor sa va spuna insa ca cei care pot cumpara acum cu 0,45 lei vor astepta cateva luni pentru a lua cu..0,7 si peste. Inghititi asta?

In definitiv, ce discount merita o actiune FP? Din start, minim 16% pentru dramuirea profitului din participatiile sale. Companiile la care Fondul este actionar vireaza acestuia dividende. Dividendele (din care se scad cheltuielile de functionare a FP) reprezinta profit, impozitat cu 16%. Urmeaza discountul pentru detineri minoritare lichide si cel pentru detineri minoritare nelichide. Una e sa fii majoritar intr-o companie listata la bursa, si alta e sa ai un pachet decorativ. Plus ca in cazul unei companii nelistate esti si captiv pe termen lung pe langa dezavantajul de a fi la cheremul majoritarului. Eu as baga aici inca cel putin 20%. Si uite asa ajungem pe la 0,6 din start. Atentie insa, vine punctul 3.

3. “Interes la cumparare”. Cine e prostul care n-a luat inca FP dar e pregatit sa cumpere cu ambele maini dupa listare?. Toti brokerii au, clientii lor autohtoni care n-au luat inca imbolditii de primii sunt derizorii ca numar, adaugati pe lista amatorilor de a iesi cat mai repede urmasii unor Malaxa, Mociornita, etc, detinatorii de pachete mari adica. Vor veni strainii sa asigure contraponderea la cumparare? Ha, ha, ha. Cand in urma cu 2 ani o actiune FP se vindea la 0, 12 lei, mi-e greu sa cred asta. Disproportia dintre potentialii vanzatori si potentialii cumparatori e imensa iar raportul cerere oferta va prabusi pe termen mediu cotatiile.

4. “Administrare mai profesionista decat SIF-urile”. Pana una-alta, “profesionistii” de la Templeton au avut grija sa cumpere un pachet de actiuni la BVB-stiti, compania aia care are tranzactii de 1-2 mil euro pe zi in ultima vreme (exceptand schimburile de pachete de pe final de an)- la pretul umflat din prezent. Poate au dorit sa plateasca in felul asta serviciile de analiza super-optimista prestate de brokeri inainte de listarea FP?.

In concluzie, un sfat. Sunt sanse mici ca actiunile sa decoleze la listare, poate doar ca efect al unor manipulari de piata si schimburi in suveica cu pachete de actiuni. Daca asta se intampla, FP va fi o oportunitate extraordinara de…short. Vom avea cu siguranta si un astfel de contract la bursa din Sibiu, si va recomand sa il folositi cu incredere.

Ha, ha, ha, hanalistii Raiffeisen au norma: nici un an fara 100% pe SIF-uri!

Prin 2008, cand piata de capital se pregatea de un picaj pe cinste, baieteii de la Raiffeisen Capital & Investment spargeau gura lumii cu un raport de analiza care demonstra ca actiunile SIF se pot aprecia cu peste 100% in urmatoarele 12 luni. Cotatiile s-au facut praf atunci, dar pentru RCI n-a contat, anul urmator au comis ceva similar, avertizand ca urmeaza, dupa calculele lor, cresteri similare. Azi, un nou raport, preluat cuminte de trompeta ZF : “Raiffeisen: SIF-urile sunt de cumpărat, indiferent cum ar fi evaluat BCR”. Subtitlul zice asa :”Acţiunile celor cinci SIF-uri au potenţiale de creştere cuprinse între 35% şi 110%, potrivit unui raport de analiză realizat de firma de brokeraj Raiffeisen Capital&Investment, care recomandă cumpărare pentru toate cele cinci titluri”.
Cu alte cuvinte, analistii RCI isi respecta norma: nici un an fara crestere de 100% pe SIF-uri. Ma rog, exista si variatii, potentialul de crestere intre cele 5 societati variaza an de an, banuim in functie de…interesele clientilor RCI. Care este rationamentul care sta de regula la baza acestor estimari optimiste? VUAN-ul domne’. E mult peste valoarea actiunilor. Deci, au active valoroase SIF-urile. Faptul ca zona financiara e ocolita din ce in ce mai mult, provizioanele bancilor din portofoliul SIF tot cresc iar dividendele acordate acestora tot scad, nu are prea mare importanta pentru RCI. De la nasu mare, catre baietii destepti care mai au de maritat ceva actiuni, procente fara numar, fara numar, ca doar nu dau de la ei baietii si fetele RCI zerourile din rapoartele de analiza cu estimari de crestere. Up, up, up! Pump and dump, ca la BVB nimeni nu mai tine minte azi ce pronosticuri s-au dat ieri.
A, sa nu uit de prietenii de la Erste. Prin februarie, departamentul lor de analiza comitea urmatoarea capodopera. "Romania are cel mai ridicat potenţial de creştere dintre pieţele de acţiuni din Europa Centrală si de Est, cu un avans estimat la 77% al indicelui BET in acest an, un factor determinant fiind scăderea aversiunii faţă de risc, se arata intr-un raport al Erste Bank. " Pana acum, indicele BET a urcat cu 11%. Mai are un mizilic de peste 60% de parcurs in urmatoarele doua luni jumatate pentru a-l felicita pe d-l Ekuchen, strategul Erste. Articolul integral la:

http://cristiandogaru.blogspot.com/2010/02/raport-actiunile-erste-vor-creste-cu-un.html

Promotie de promotie: La fiecare 100 de mii de lei tranzactionati, SSIF Broker iti da o chifla!

Vineri suna postasul la usa, evident, de doua ori. Scrisoare de la SSIF Broker. Aflu doua lucruri. Ca sunt actionar si ca mi s-a pregatit o oferta de nerefuzat. Pentru mine, ca definitiv vindecat de microbul cazinoului stiintific BVB, surpriza cea mare a fost calitatea de actionar de care nu-mi mai aminteam. Probabil uitasesm un rest de actiuni de la a N-spea majorare de capital a societatii. Eram deci actionar si urma sa fiu recompensat. Cum? Daca eram dispus sa imi transfer portofoliul de actiuni de la societatea de brokeraj unde tanzactionez de obicei ACASA, la SSIF Broker unde avem atatea in comun, ei bine, voi primi o reducere a comisionului de tranzactionare. Tineti-va bine, acum urmeaza vestea: reducerea e de 0,1% din valoarea acestuia. Ce inseamna asta? Sa zicem ca faceti tranzactii de 1 miliard de lei vechi (100.000 RON). Eu aveam parca pe vremea cand mai jucam la bursa un comision de 0,6%. Adica la suma respectiva brokerul baga in buzunar 600 lei doar ca apasa niste taste ca sa imi cumpere actiuni de toti banii. Cat as economisi daca apelez la SSIF Broker? Pai 0,1% din 600 lei egal 0,6 lei. Cu banii astia iti iei o chifla, sigur ca merita efortul de transfer al actiunilor! Iar daca te infranezi la prima achizitie, la o tranzactie dubla, de vanzare-cumparare de actiuni in valoare de un milliard de lei vechi, ai putea economisi chiar o franzela. Scrisorica e semnata de Mirela Maxim, directoarea sucursalei Bucuresti, deci e lucru serios. Aparent e doar o ..chifla pe care o dau brokerii din Cluj, lansand o oferta cu castig derizoriu (in definitiv, putin dispun de 1000.000 lei pentru achizitii de actiuni). Eu banuiesc insa ca in mintea lor incoltise speranta ca vor exista suficient de multi naivi care sa considere, citind pe diagonala, ca prima de 0,1% se aplica la valoarea tranzactiei si nu a comisonului vechi (care trebuie sa fie peste 0,45%, altfel nici cu chifla respectiva nu va mai alegeti, scrie mic cu steluta undeva in josul paginii). Ca nu pot sa cred ca foamea prin piata de capital ar fi asa de mare.

PS: Uitai sa va spui. Daca aduci si un prieten, SSIF Broker ii va acorda si lui reducerea de 0,1% chiar daca nu e actionar iar tu ai un bonus suplimentar de...0,05%! Adica, vii cu Dorel de mana, fiecare cu 1 miliard de lei vechi la tescherea, un mizilic la urma urmei, si cu discountul pe care il da cu generozitate SSIF Broker, va luati impreuna cate un covrig!! Oau!

O manipulare nerusinata la bursa: actiunile BVB

Daca n-ati aflat intre timp, economia romaneasca duduie, capsunarii aduc valuta cu doua maini in tara, strainii ne calaresc ca sa ne ia din ce in ce mai scump activele valoroase. Cum de unde am scos-o? Pai, ce altfel ar fi determinat cresterea actiunilor BVB cu aproape 50% de la listare, de la 24 la 35 de lei (atentie, e vorba de mai putin de 3 luni!)? Intre timp bugetarii au primit o reducere de venituri, economia gafaie, bursele straine s-au corectat. S-a corectat si BVB dar nu si actiunile…BVB. In fond, la ce va asteptati de la un titlu la care toate societatile de brokeraj sunt printre actionari? Au primit moca actiunile in cauza, prin urmare li se pare firesc sa le vanda la preturi cat mai mari. Cum, lichiditatea la bursa s-a redus intre timp deci si castigurile din comisioane vor fi mai mici? Detalii…Cum, anul trecut firma asta senzationala a avut pierderi operationale si doar dobanzile pentru disponibilul parcat la banca au salvat-o de la un profit…negativ? Rautacisme…Cum, anul listarii a fost si singurul in care s-au dat dividende? Doar nu vreti sa insinuati ca…Cum, actiunea are PER de 27 fata de BRD cu 11?. Domne, dar se compara o banca cu provizioane tot mai mari cu o firma in expansiune, cu 22 milioane de virtuali bursaci tropaind cu entuziasm pentru a cotiza la cazinoul stiintific al domnului Farmache, acest Ion Iliescu al pietei autohtone de capital? Ce daca doar 5-10.000 de romani mai se joaca la bursa, vor fi milioane in curand, sa fim optimisti. Nu ati vazut ca si dl Pasol, acest Warren Buffet al Intercapitalului a pus in struto-camila botezata I-Fond actiuni de la BVB si Sibex, alaturi de SIF-uri, banci si….Fondul Proprietatea (50% FP, 50% restul)? Ma rog, mai lipsea sa puna si leustean, ca sa avem ghiveciul perfect….Sau poate de asta o fi crescut actiunea BVB, ca era Pasol la cumparare (evident nu cu banii personali ca nu e asa de fraier) si toata lumea la vanzare, calcandu-se pe bombeuri? Ia hai sa fim seriosi…Nu ma indoiesc ca actiunile BVB au pompagii de seama la butoane care o recomanda clientilor in nestire, nici ca indivizii isi mai schimba intre ei actiunile pentru a da senzatia de crestere…Totusi pare ca lipseste ceva…Dupa “pump” nu urma parca “dump”? Ia sa vedem baieti, aveti destui saraci cu duhul la primire?. Ca eu daca ma iau dupa lichiditatea de azi de la cascanaveta voastra BVB-1,6 mil euro-n-as baga mana in foc ca da. Si nici pe Morgan Stanley nu il mai pacaliti o data.

PS: Actiunile BVB or avea prag? Daca nu, ridicati baieti pragul!!! Ce motiv mai bun de pompare ati putea gasi? Majorarea cu "gratuite"? Noo, pe asta ati fumat-o deja.

Poate fi citit in stele cursul actiunilor?

Soarele, Luna, pozitionarile celorlalte planete au, se pare, o anumita influenta asupra burselor. Explicatia e simpla: pietele financiare sunt un amestec intre reflectarea datelor fundamentale ale emitentilor si emotivitatea investitorilor iar diferitele configuratii astrologice au corespondente subliniate de secole asupra psihicului uman. Cititi mai jos o serie de corelatii intre astre si pietele financiare.

Cum sunt nascut in zodiac Racului, voi incepe cu…Luna. In 2001, doi profesori de la University of Michigan Business School, Ilia Dichev si Troy Janes au realizat un studiu care avea ca obiectiv analiza corelatiilor dintre ciclul lunar si evolutia bursei. Concluzia lor? Exista corespondente surprinzatoare intre ciclurile lunii si castigurile obtinute la bursa. Astfel, aprecierea cotatiilor intr-un interval de 15 zile care include perioadele cu luna noua este dubla raportata la un interval similar centrat in jurul perioadelor cu luna plina. Cu alte cuvinte, nu e de bun augur sa investesti la bursa cand satelitul nostru se apropie de faza “Luna plina”. Cei doi cercetatori au studiat principalii indici americani in ultima suta de ani si principalii indici bursieri din alte 24 de mari economii, in ultimii 30 de ani. Nu au remarcat insa vreo corelatie intre fazele Lunii si volumele de tranzactionare ori volatilitatea pietelor.

Un alt analist al ciclurilor bursiere, Steve Puetz, a remarcat o corelatie interesanta inte eclipse si prabusirea burselor. Puetz a studiat 8 crash-uri majore, de la Tulip-mania din 1637 pana la caderea indicelui Nikkei in 1990 si a ajuns la o concluzie interesanta: prabusirea pietelor tinde sa se intample in apropierea perioadei cu Luna plina, un numar mare de corectii majore ale burselor survenind la prima Luna plina care a urmat unei eclipse solare. Puetz a descoperit ca toate cele 8 crash-uri analizate de el s-au petrecut intr-un interval cuprins intre 6 zile inainte si 3 saptamani dupa o Luna Plina ce a urmat unei eclipse de Soare. Probabilitatea ca acest lucru sa reprezinte o coincidenta fiind, tot dupa calculele sale, de 1 la 127.000.

“Cardinal Climax”
Arch Crawford, fondatorul Crawford Perspectives este, poate, cel mai in voga astrolog financiar, imbinand analiza tehnica cu studiul miscarii astrelor. Omul a prezis destul de exact spargerea bulelor dotcom si subprime, Cernobil, atentatele de la 11 septembrie 2011 iar despre 2010 vorbeste ca despre anul unui crash spectaculos. In jurul datei de 1 august vom avea un aliniament a 5 planete ale sistemului solar, cea mai provocatoare combinatie din ultimele sute de ani din punct de vedere astrologic, postura cunoscuta drept “Cardinal Climax”. Crawford recomanda din acest punct de vedere inchiderea tuturor pozitiilor la bursa (exceptandu-le desigur pe cele short) desi recunoaste ca pietele financiare sunt printre ultimele lucruri care sa ne preocupe in acest caz. Dand o cautare pe Google dupa “Cardinal Climax” am obtinut 418.000 de rezultate, o cifra greu de ignorat. Un interviu mai amplu cu Crawford il gasiti la
http://seekingalpha.com/author/hewitt-heiserman/instablog
Cum despre soare si burse n-am spus inca nimic, va invit sa studiati un articol care trateaza corespondenta dintre eruptiile solare si burse/economii la http://bursier.ro/traian/2007/05/27/ciclicitatea-eruptiilor-solare-si-influenta-lor-asupra-bursei/.

Merita investit in propriile actiuni ale BVB? Eu zic ca nu

Bursa se pregateste de listare, ocazie cu care se deretica prin bilanturi, se sterge praful, s-au dat dividende actionarilor desi existau pierderi din activitatea de baza, etc. Uitandu-ne la traiectoria pietei in ultimii 15 ani, la numarul de investitori activi, costurile de tranzactionare si ofertele burselor regionale eu n-as paria pe termen lung pe actiunile BVB desi, cu atatia “market-makeri” la dispozitie, evolutia cotatiilor dupa listare poate fi pe termen scurt ascendenta.

La inceputul verii am putea vedea primele tranzactii cu actiunile BVB (CNVM a avizat pe 18 mai listarea), moment asteptat cu nerabdare de SSIF-urile care detin feliute de diferite dimensiuni din tortul bursei. Cum am asistat la tot soiul de previziuni super-optimiste privind viitorul bursei in ultimii ani contrazise relativ repede de evolutia din teren, eu raman foarte rezervat in ceea ce priveste recomandarea acestei investitii. Va amintiti ca in urma cu aproximativ 5 ani, pe cand presedintele asociatiei brokerilor era Siminel Andrei iar presedinte al bursei tot Stere Farmache, exista un plan ambitios de dezvoltare care urma sa faca bursa autohtona “cea mai atractiva piata din regiune”, cu tranzactii impresionante si instrumente variate oferite investitorilor?. Ma rog, s-a incercat genul de prognoza care se “autoindeplineste” dar ratarea fuziunii cu bursa din Sibiu din cauza orgoliilor marunte si autoevaluarilor fanteziste, pierderea startului pentru intrarea in actionariatul BVB a unei burse regionale puternice (precum cea de la Warsovia) si, nu in ultimul rand, iesirea Morgan Stanley cu pierderi consistente, spun destul de multe despre perspectivele bursei locale. Grupul american si-a lichidat astfel la inceputul anului participatia de 2,7% pe care o detinea la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), dupa ce in martie 2009 a renuntat la pachetul majoritar de actiuni la HTI Valori Mobiliare. Morgan Stanley cumparase la inceputul lui 2008 doua pachete de cate 1,3% din actiunile BVB de la WBS Romania si H&C Securities din Iasi la preturi de 150 si 160 de lei/actiune, platind in total circa 5,5 milioane de euro. Valoarea tranzactiei de vanzare n-a fost dezvaluita dar cum in acel moment schimburile cu actiunile BVB se faceau la 30-40 lei pierderile marcate de americani sunt importante, prin raportare la investitia initiala. Morgan Stanley si-a scos la vanzare pachetul de actiuni detinut la BVB inca din noiembrie 2008 dar timp de un an nu a gasit comparator (cel care i-a “eliberat”in final din actionariatul BVB este tot un client al HTI Valori Mobiliare, Mircea Niculae Musgociu, care a devenit astfel printre cei mai importanti actionari ai bursei.
Dupa “dezertarea” Morgan Stanley, actionarii BVB au incercat sa atraga in compensatie ceva vedete locale pentru a puncta la capitolul vizibiliate, asa se face ca Ionut Popescu, directorul general al Fondului Proprietatea, cantaretul Tudor Chirila sau creatoarea de moda Irina Schrotter au devenit si ei actionari.
Pierderi operationale, profit mai mic decat fondul de salarii
Bursa va distribui în acest an un dividend brut de 1,023 lei/acţiune, după ce anul trecut acţionarii au primit cate 1,305 lei/acţiune. Fondul de dividende este astfel de 7,8 milioane lei, reprezentând 94% din profitul raportat, de 8,3 milioane lei. Anatomia profitului se compune in principal dintr-un castig de 11 milioane lei provenit din dobanzile primite la depozitele si titlurile de stat detinute si o pierdere operationala de 1,4 milioane lei din activitatea de exploatare, din cauza incasarilor reduse din comisioanele percepute la tranzacţii (in 2008, BVB a avut un profit de 5,4 milioane lei din activitatea de baza).

Pentru 2010, BVB a prins in buget un profit de 150.000 lei din activitatea de baza, luand in calcul o medie zilnica a valorii tranzacţiilor de 6,5 milioane de euro, mult insa peste ce s-a intamplat pana acum la bursa (profitul brut estimat este insa in scadere cu 40%, la 5,7 milioane lei, probabil din cauza scaderii intre timp a dobanzilor la termen). Bursa si-a planificat pentru acest an cheltuieli cu salariile de 8,2 milioane lei, cu 4,2% mai mari decat in 2009, deci mult peste profitul sau total estimat pentru acest an. Iar daca tinem cont ca dobanda bancara nu reprezinta decat un mic castig real in majoritatea cazurilor, randamentul depozitelor la termen fiind plasat doar putin peste inflatie, diminuarea valorii activelor prin distributia dobanzilor din depozite si titluri de stat sub forma de dividente pare evidenta. Oricum, cred ca acest lucru se intampla doar conjunctural, pentru a spori atractivitatea actiunilor in perspectiva listarii, si ca nu se va mai repeta anii viitori, cu atat mai mult cu cat in planul achizitiilor bursei este si un nou sediu. Caz in care randamentul la dividend va fi unul derizoriu sau nu se vor mai da dividende.

Una peste alta, actiunile bursei nu sunt o mare oportunitate, chiar daca pe termen scurt evolutia dupa listare poate fi pozitiva, avand in vedere “market-makerii” pe care ii are titlul respectiv la dispozitie, multe societati de brokeraj sperand sa-si poata vande cat mai scump actiunile pe care le-au primit cu ani in urma gratis

L-ati vazut pe dl Henning Ekuchen de la Erste? Salutarile mele!

Ieri, marti, 3 ceasuri rele, indicii bursei au cazut din pod, BET-FI pierzand aproape 14%. Am aruncat ieri la inchiderea sedintei un ochi pe performanele indicilor in 2010, si ce vad? BET-FI a scazut cu 24%, BET cu aproape 7% si BET-C cu doar 2%. Olala! Pentru BiETul FI care trecuse la un moment dat in forta de 30.000 de puncte, caderea la numai 18.000 e o performanta. Sigur, e o evolutie abrupta care lasa locul unor reveniri pe termen scurt, pentru a fi atrasa niste carne de tun proaspata in malaxor. Nu vreau sa vorbesc despre evolutiile macro care ar fi dus la acest fenomen de corectie generalizata pe pietele internationale, miscare la care BVB s-a raliat, ci despre cu totul altceva. Va amintiti aceasta prognoza de la inceputul anului?

"Romania are cel mai ridicat potential de crestere dintre pietele de actiuni din Europa Centrala si de Est, cu un avans estimat la 77% al indicelui BET in acest an, un factor determinant fiind scăderea aversiunii fata de risc, se arata intr-un raport al Erste Bank. Potrivit autorului raportului, Henning Ekuchen, desi cresterea se va menţine sub potential in intreaga regiune, se astepta totuşi ca pieţele din Europa Centrala si de Est sa raporteze valori mai bune decat zona euro in anul 2010".

Scriam atunci (12 ianuarie) in Pontul Zilei: Nu stiu ce raport au ticluit analistii lui Erste dar, un minim de respect fata de inteligenta investitorilor autohtoni i-ar fi obligat sa ofere variante. Sa spunem, in varianta A, in care economia globala devine amnezica si uita de orice fel de criza, datoriile oamenilor si companiilor dispar peste noapte iar statele isi acopera in mod miraculos deficitele fara sa apeleze la tipar si cresterea impozitelor, BET-ul nostru are un salt de 77%. Varianta B: economiile din regiune au un an mai bun ca 2009, dar departe de 2007, asa ca bursele cresc usor peste performanele PIB-urilor din regiune. Varianta C: programele de stimulare se retrag, dobanzile cresc, actiunile vin iarasi in bot. Or, fie nu exista variante iar baietii astia de la Erste chiar ne iau de prosti, or exista si scenarii alternative dar nu sunt pentru presa ci doar pentru anumiti ochi, presa fiind folosita ca de obiecei doar pentru a insufla un anumit sentiment in piata de care avizatii sa profite la timp.

Ei, suntem aproape de jumatatea anului si prognoza Erste merita o examinare. Eu rog frumos conducerea BCR, departamentul de comunicare (va salut domnule Cojocaru) sa imi spuna in ce mod sunt sanctionati analistii bancii cand prognozele lor dau serios cu oistea in gard? Li se taie din prime si bonusuri, iau amenda, li se da preaviz sau poate sunt pusi in genunchi pe coji de nuca? Aastept cu mare nerabdare raspunsul, atat eu, cat si investitorii care au cumparat poate cand BET-FI-ul era la 31.000 puncte si bifeaza deja o scadere cu 40% a portofoliului. In continuare, va las sa cititi finalul articolului meu din 12 ianaurie, care ramane actual sper eu, spre deosebire de analaliza domnului Ekuchen.


Cum de stiu analistii Erste ca BET-ul o sa creasca cu exact 77% in 2010? Au formule de calcul? Au. Au grafice frumos colorate? Au. Scriu ei frumos concluziile in pagina, cu aliniat la stanga? Scriu. Si atunci, ce nu ne convine? Un singur lucru, faptul ca publicului i se livreaza mai mereu varianta optimista si nimeni nu pare sa-si mai aminteasca de rateurile lor trecute. Noi am cautat si alte analize interesante ale Erste, si iata ce gasim in martie 2008 (preluare din Saptamana Financiara): "Si analistii Erste Bank sustin perspectivele bune ale sectorului financiar romanesc, estimarile acestora pentru 2008 si 2009 plasand Banca Transilvania (TLV) si BRD printre cele mai bune investitii din sectorul bancar european. In conditiile in care valoarea medie a PER estimata pentru 2008 este de 14,9, pentru titlurile BRD nivelul este de 11,6. In plus, pretul-tinta inaintat de analistii Erste Bank pentru BRD este de 24,86 lei/actiune pe termen de un an, cu 24,3% mai mare decat cel actual. Desi pentru titlurile TLV cresterea estimata de analistii Erste este de 10,4%, exista potential, mai ales ca banca mai are perspective de crestere ca urmare a dimensiunii sale mai reduse si a posibilitatii de a fi preluate. In contextul actual, "bancile romanesti BRD-GSG si Banca Transilvania, precum si banca sarba AIK Banka sunt cele mai bune alegeri", sustin analistii Erste". Ei bine, stiti ce s-a intamplat in urmatorul an cu cele mai bune alegeri.

Stiti ce inseamna o crestere de 77% de la valorile actuale ale BET? Ca indicele merge la 9.000 de puncte, cu doar 10% si ceva sub maximul sau istoric din 2007. Mai stiti si ca ponderea cea mai importanta in indice o au bancile, da? Ei bine, in conditiile in care profiturile bancilor romanesti s-au prabusit in 2009, sub povara provizioanelor, in conditiile in care numarul de interogari la Biroul de credit scade la fel de dramatic pentru ca oamenii s-au desteptat si nu mai vor sa auda de imprumuturi, in conditiile in care economia care duduie ia acum credite pentru salarii si pensii, ei bine in aceste conditii discountul imaginat de analistii Erste fata de varful bulei speculative bursiere autohtone este de NUMAI 10%???

In definitiv oameni buni, la ce va asteptati citind o analiza? Ca radiografia trecutului sa se potriveasca manusa viitorului? Stiti bine ca nu se intampla asta, altfel n-am mai avea crize si cicluri economice. Viitorul e pana la urma o creatie colectiva si nimeni nu vede in detaliu toate fortele implicate pentru a deduce unde se indreapta rezultanta. De ce mai fac totusi analize? Pentru ca si oamenii de la research trebuie sa ia un ban, si pentru ca exista inca destui prosti care sa le ia de bune ajutandu-i pe destepti sa marcheze niste profituri. Si mai exista un motiv, pe care il scriu cu majuscule. PERCEPTIA GENEREAZA REALITATEA. Poate intelegeti de ce sunteti bombardati zilnic cu stiri optimiste, de ce va sunt facute injectii prin media pentru colorat realitatea in roz. Concluzia care se incearca sa va fie inoculata acum este: "lucrurile revin la normal, consumati, va rog, consumati, uitati de gunoiul din banci, uitati ca ati platit chiar voi pentru linistea bancherilor".

Inca doua lucruri. Discutand cu unul si cu altul, analisti de prin banci dar mai ales societati de brokeraj a reiesit o concluzie dureroasa (pentru client). Credeti ca se pleaca de la premize, se introduduc in ecuatie variabilele, se fixeaxa datele problemei si apoi se ofera o estimare de pret? Fals dragii mosului. De cele mai multe ori analistii pleaca direct de la rezultatul dorit, la sugestiva expresa a sefului. De exemplu, stiu ca SIF 5 ar fi bine sa dea din analiza lor cu un target price de 3 lei sa zicem, apoi incep sa discounteze, sa aplice formule, sa traseze graficele pentru a obtine evident un raport "corespunzator", cu "buy" pana la 3 lei.

In final vreau sa fac eu insumi un raport-fulger pentru actiunile Erste Bank pentru 2010. Presupun in prima instanta ca fiintele verzi si simpatice care ne viziteaza din Sirius au descoperit recent fericirea pe datorie si vor dori sa se imprumute de la prietenii austrieci, recunoscuti pentru bunele servicii bancare in intreg Universul. In plus, mai e loc de crestere si prin Insula Mare a Brailei, slab bancarizata. Recomandarea mea pentru actiunile Erste este deci de buy cu target de profit de un trilion la suta (ce mai sunt si trilioanele astea, vedeti cat de usor se fac prin America). Raport pe care ma fac ca il scap pe jos cand chem niste ziaristi sa le arat ce bibelouri mi-am luat din Bora Bora. Buun. Acum, mai am si variantele B si C, cea mai dura dintre ele explicand pe larg ce se intampla in cazul in care criza financiara revine, tiparul nu mai face fata iar prin zona sunt niste banci super-leveregiuite. Ma rog, de variantele B si C au uitat cretinii aia doi de la ziar sa intrebe, fiind prea ocupati sa se indoape cu fursecuri.


PS: Armatele stau acum fata in fata. In coltul rosu, cei putini, lumea financiar-bancara si retailistii de toate culorile, cu armata lor de analisti tocmiti, presa flamanda dupa ultimele farame de publicitate, lobbysti care stiu cum sa hraneasca politicienii si oficialii de toate rangurile. In coltul albastru, cei multi si prostiti de tabloide si reality-show-uri, haituiti la joburi din ce in ce mai acaparante si impovarati de datorii-legiunile de cosumatori. In curand goarnele vor suna atacul (citeste ultimele raportari trimestriale, PIB-urile cresc, economiile isi revin, bla, bla) iar cei putini se vor repezi din nou asupra celor multi incercand sa-i convinga sa mai ia un imprumut, sa mai cumpere un nimic inutil, sa isi mai cedeze o felie de viitor. Va merge si de aceasta data? Voua ce va spune intuitia, acea voce interioara careia ar trebui sa-i acordati mai mare autoritate decat tuturor baltazarilor, isarestilor, libocorilor, goldman sacsilor si analistilor lui Peste? Eu citesc si aud pareri tot mai clare si vehemente care cer o schimbare radicala a regulilor, normelor, reglementarilor. Intuitia imi spune ca minciuna si manipularea vor fi tot mai greu de acceptat, ca modelul termitelor consumeriste, lacome si egoiste se va vinde mult mai greu. Ce parere aveti?

(articol integral la http://www.baniinostri.ro/Raport-Actiunile-Erste-vor-creste-cu-un-trilion-la-suta-Sau-banca-va-da-faliment--p289.html)

Studiu de rentabilitate: actiuni BRD vs gaini de curte

Cu actiuni BRD sub cap astepti amortizarea investitiei din dividende cam 50 de ani. Gaina mea pestrita, Poliana, si-a acoperit banii in numai patru luni, facand disciplinata cate un ou pe zi (cu alte cuvinte PER-ul Polianei ar fi de 0,3 daca as dori sa ma laud cu ea pe Rasdaq). Se poate extinde comparatia cu actiunile si la alte active mai mult sau mai putin“imobile” dar tranzactionabile gen vaci ori rate, cu alte cuvinte, Ferma Animalelor Listate?

In urma cu vreo cinci ani, cand jucam ping-pong cu cativa brokeri de la Intercapital, in pauzele dintre seturi, auzeam cate o mantra de inviorare: “ai actiuni, beneficiezi de o parte dintr-o afacere, fie cat de mica, ai dreptul la profit sub forma de dividende, poti ridica pliscul (pardon Poliana!) intr-o Adunare Generala a Actionarilor”, etc. Asa sa fie oare? Teoretic e chiar asa, dar practic ai investi intr-o afacere de familie stiind ca iti vei recupera banii din dividendele incasate anual abia …generatia urmatoare, cum se intampla acum la BRD, unde dividendul e mai putin de 2% din pretul actiunii? Eu unul nu m-as mai simti deloc… cocos in casa dupa o asemenea intreprindere. Ce ar fi sa comparam actiunile cu investitiile mult mai domestice si conservatoare, de pilda cele de prin gospodarie?

Tudorica si actiunile gratuite
O gaina costa cam 30 de lei. In perioadele de raportari bune face cam un ou pe zi, iar la 0,5 lei/ou ecologic, ajungem la incasari lunare de 15 lei. Consumul e minim, ce gaseste prin curte plus maxim 1,5 kg de seminte de floarea soarelui, sau grau pe luna (6-7 lei). Mai bea si apa (nu apa plata!), trebuie sa ii faci curat din cand in cand dar, daca cand se transforma in closca demareaza operatiuni de majorare a capitalului foarte profitabile. Sigur, Poliana il tine in spate din perspectiva investitorului si pe Tudorica (virgula) cocosul, care aparent nu produce nimic. Aici pot extinde comparatia Poliana-BRD la una speciala, Tudorica-TLV, presupunand ca Tudorica da ca si Banca Transilvania dividende sub forma de actiuni gratuite si nu cash. Una peste alta Poliana are individual un PER de 0,3 (investitia se amortizeaza din profit in 4 luni) in timp ce cuplul conjugal Poliana-Tudorica ar avea un PER de 0,6 (ma rog, vorba vine, Tudorica n-ar accepta monogamia nici cu cutitul la gat). Conculia? Victorie prin abandon in fata BRD cu PER-ul sau de 12.. Poliana face sa paleasca deci orice rasdaca mai rasarita din perioada 2005-2007, cand investitorii nu ajunsesera sa vaneze “nestematele”pietei secundare si nici nu numarau metri patrati de sub curtea fabricilor (plus bordurile), in ideea ca acestea vor fi preluate de rechinii imobiliari.

Ce “price to book” are o vaca?
In acest moment pentru o vaca fara pedigri se ofera cam 2000 lei. Sa presupunem ca aceasta e si valoarea la care taranii o au prinsa in contabilitate, P/BV egal cu 1, ca la o banca in perioada de criza. Iei 20 de litri pe zi, iti sunt cumparati in bataie de joc cu 2 lei/litru, platesti 500 lei cu intretinerea domnitei Violeta pe luna, rezulta un profit de 700 lei. Nu e deloc rau, PER-ul este in acest caz de aproximativ 0,3 (am presupus ca Violeta mai are si zile cand e indispusa), aproape de performantele Polianei. Sigur, daca introducem in ecuatie si taurul Viorel, rezultatul se dilueaza, precum in cazul anterior. Am si un calcul cu rate lesesti si SIF-uri, dar nu vreau sa va plictisesc suplimentar, plus ca in acest caz pietele sunt distorsionate de sistemul de tranzactionare pus la cale de diabolicul speculator Goldman Ducks.

Ce face bursa azi? Nu stiu, sa intreb robotul!

Dow Jones, principalul indice ce reprezinta economia spre care investitorii se refugiaza de porcusorii europeni, a picat joi brusc cu 1000 de puncte, reusind sa recupereze pe final o parte din pierderi. Explicatia marmotei? A fost o eroare in sistemul de tranzactionare.Cu alte cuvinte, robotii astia care fac “high frequency trading” n-au pic de suflet, iti lasa copii pe drumuri daca au o zi proasta.

Din panica din 1987, la falimentul Long Term Capital Management, “Black Monday”(apropos, tot o constructie care se baza pe calcule sofisticate computerizate), pietele din SUA n-au mai vazut o cadere la fel de brusca. 1000 de puncte in cateva minute, cam 9%, fara nici o veste catastrofala care sa bulverseze pietele, nu e un eveniment marginal. Explicatia la prima mana? O eroare a sistemelor de tranzactionare. Daca vreti o adresare familiala, greseala apartine numitilor High Frequency Trading, Flash orders, Predatory algorithms, Sigma X, Sonar, Market topology, Liquidity providers, Supplementary Liquidity Providers, etc. Nu stiu care sunt numele de alint. In invalmaseala care a durat au fost actiuni care au picat de la 40 de dolari la 1 dolar, pentru ca sistemele astea de tranzactionare sofisticate, puse la cale in principal de Goldman Sachs, pot rade toata piata cand se pornesc, pe principiul bulgarelui de zapada (atingerea unui nivel de pret duce la activarea in cascada a ordinelor de vanzare, optiunilor, etc). Pot fi treribil de eficiente (conform raportului sau din trimestrul al treilea din 2009, Goldman Sachs a bifat multumita si softurilor sale electronice de tranzactionare, un procent de succes de 98,4% in sedinţele de tranzacţionare, adica doar intr-o sesiune a iesit in pierdere. Or, daca Goldman casiga mereu, cine pierde?) dar si teribil de periculoase.

O poveste cu derivate si robotul R2-D2
Valoarea contractelor cu produse derivate este cam de 7 ori mai mare decat cea a PIB-ului global. Va dati seama cat de mare este riscul de contraparte, toti marii jucatori din sistem fiind legati unii de altii prin astfel de produse (CDO, CDS, etc). Intelegeti acum si conceptual “too big to fail”. Dormiti mai bine la noapte? Ei bine, luati aceasta necunoscuta si puneti-o in ecuatie cu un robot care se ocupa de sistemele de tranzactionare.Banii se pot topi instantaneu (asa cum si apar in ultima vreme din laboratoarele Bancilor Centrale). Ce se intampla daca maine pietele se fac praf iar miiilor de investitori furiosi Goldman Sachs sau oricare alt mare nume din “big five” le aduce in fata un Robot? “Buna baieti, el este R2-D2, a provocat haosul din piete, dati-l in judecata pe nemernic, trageti-i o mama de bataie, al vostru e!”.Poate ca experienta zilei de ieri va duce si la reglementarea acestor arme de distrugere in masa, desi modul in care s-au miscat lucrurile pana acum (in SUA s-a demonstrat ca angajatii SEC, CNVM-ul lor, erau mari amatori de filme pornografice in anul prabusirii Lehman) si vigilenta cerberilor pietei de aratata anterior ma fac sceptic.Joi, unii au castigat si altii au pierdut la bursa. Credibiliatea pietei de capital in sine a suferit poate cea mai mare corectie. Va recomand in final un articol interesant de pe blogul Zero Hedge (“ The Day The Market Almost Died”):

http://www.zerohedge.com/article/day-market-almost-died-courtesy-high-frequency-trading

Actiuni si imobiliare la proba de pentatlon financiar

Se poate compara BRD cu o garsoniera din Berceni? Dar SNP cu un teren in Ciorogarla? Cu putin efort de imaginatie putem aduce la aceasi linie de start actiunile si proprietatile imobiliare intr-un concurs cu 5 probe diferite: lichiditate, volatilitate, capacitate de a genera profit, viteza de reactie la socuri socio-economice si perceptia actuala a publicului.

Cum in aceasta rubrica s-au adunat si comparat de regula mere cu mere o schimbare de ritm n-ar face decat sa ne imbogateasca perspectiva:Vom pune impreuna deci mere si pere, analizand cele mai lichide plasamente (actiunile) in oglinda cu cele mai imobile solutii de plasare a banilor, adica …imobiliarele.

Investitor captiv sau investitor naiv?
In martie 2009, cine intrase la bursa in urma cu un an si jumatate pe SIF-uri, contempla o pierdere de 90%. E ca si cum cel care isi cumparase un apartament s-ar fi trezit ca i-au ramas doar usa si termopanele. Sigur, erau aceleasi actiuni, confereau aceleasi drepturi si ofereau aceleasi promisiuni de dividend. Se schimbase insa radical perceptia iar la bursa asta face cat jumatate din pret. Pe piata apartamentelor vechi, cele mai populare, scaderea este acum cam de 50% fata de maxime. O scadere lenta, constanta, pe o curba aplatizata de aparitia programului Prima Casa, fara “rebound”. Cum este deci mai bine? Sa ai un apartament care sa faca acum jumatate din pretul din 2007, sau actiuni care sa faca acum jumatate din pretul din 2007, dupa ce au trecut insa si prin borna “20%”? Eu nu pot iesi din dilema asta asa ca acord nota de trecere actiunilor la capitolul lichiditate si le pic la testul volatilitatii, ca nu toti avem temperament de sfinx ca sa suportam montaigne-russe-ul burselor. Cu imobiliarele lucrurile se intorc la 180%: pica la testul lichiditatii, il trec pe cel al volatilitatii, “dintii de fierastrau” fiind aici mai tociti, deci mai putin primejdiosi pentru cardiaci.

Ce dividend ai din 2 camere?
Cu preturi de vanzare de 50-60.000 euro, apartamentele ceausiste de 2 camere din cartierele Bucurestiului ofera un venit din chirie de 250-300 euro pe luna, deci 3000-3600 euro pe an. Asta inseamna un randament din dividend de aproximativ 6%. Avand in vedere inerentele mici stricaciuni provocate de chirias si impozitul datorat statului (aici toate chiriile se subevalueaza in declaratiile de la Fisc) putem considera un castig anual net de 5% din pretul in euro al apartamentului. E relativ modest? Pai, uitati-va atunci la BRD cu cei 2%! Doar SIF-urile au la bursa randament la dividend de …apartament vechi si asta pana la anul (cand societatile de investitii nu vor beneficia de dividendele de la BCR iar cele de la BRD se subtiaza dramatic). Concluzie? Nota de trecere la disciplina dividend apartamentelor ceausiste (desi una mica, un amarat de 5) si corigenta pentru actiuni.

Busele “hais: imobiliarele “cea”
In vara lui 2007 bursa incepuse sa scada in timp ce economia “duduia” inca. Imobiliare au avut maximele in prima parte a lui 2008, cand multa lume vorbea deja de criza iar in SUA fenomenul subprime lua amploare. Pe scurt, bursele o iau cu 6 luni inaintea economiei, iar imobiliarele sunt cu 6 luni intarziate, inertia fiind mult mare in cazul lor. Cum e mai bine pentru public? Incepatorii isi prind urechile in acest decalaj al burselor dar ar putea sa intuiasca cate ceva in ceea ce priveste imobiliarele, daca au un minim de cunostiinte. Acord deci un mic plus pentru imobiliare la nota finala.

Poiana financiara a lui Iocan
Ce crede “publicul” despre bursa si perspectivele ei? N-am facut un sondaj despre asta dar ganditi-va ca, in contextul in care piata bursiera a crescut continuu 7 ani (2000-2007), numarul jucatoarilor activi la bursa n-a depasit cateva mii pe luna. In plus, cum somerii nu se dau in vant sa consume, profiturile corporatiste vor fi destul de firave in anii ce vin, asa ca bursele o sa aibe tot mai putina benzina. Dar despre imobiliarele ceausiste? Nici acum n-am un sondaj, dar aud tot mai des la piata pomenindu-se de uzura fizica si morala a apartamentelor vechi plus ceva voci panicoase amintind de cutremurele care s-au intensificat prin lume. Una peste alta, “vox populi” nu debordeaza de optimism si nu si-ar bloca banii nici in apartamente (mai ales cand s-a inteles cum vine treaba si cu imprumuturile), nici in actiuni despre care nu stie la ce servesc. Iar in lipsa unei perceptii optimiste a majoritatii (perceptia da realitatea, nu uitati!) bursa si imobiliarele nu primesc note de trecere la aceasta disciplina.

Ok, concursul este la final. Tragem linie si adunam. Imobiliarele au castigat 3 probe, au pierdut una si au fost descalificate la una. Concluzia nr 1? Victorie la puncte in fata actiunilor. Concluzia nr 2? Asta nu inseamna ca trebuie sa va bagati banii in imobiliare acum. In ce ar trebui bagati totusi banii ? Asta e o intrebare de 100 de puncte si spatiul nu imi mai permite acum sa raspund pe larg. Voi trata insa chestiunea intr-un articol viitor (speculatorii la bursa vor aprecia, sper, suspansul!)

Cel mai mare dusman pe piatele financiare? Tu insuti!

Oamenii tind sa investeasca la bursa dupa cresteri sustinute si sa vanda dupa scaderi consistente. Cu aceasta filozofie pusa in practica, investitorul mediu iese de regula in pierdere desi indicii pietei arata pe intervale lungi crestere.

Chris Mayer arata intr-un articol scris pentru Daily Reckoning cum investitorul mediu din cel mai performant fond mutual American din ultima decada, CGM Focus Fund (cu cresteri de 18% pe an, cu 3% peste urmatorul clasat, conform Morningstar), a inregistrat o… pierdere medie de 11% pe an in acelasi interval. Cum a fost posibil acest lucru? Foarte simplu, oamenii tind sa investeasca dupa cresteri mari si sa se retraga dupa scaderi pe masura. In acest fel, chiar avand la dispozitie gaina cu oura de aur a industriei fondurilor din SUA, multi investitori au iesit in pierdere. De altfel, veti remarca lansari de fonduri mutuale pe banda rulanta in momentele de exuberanta ale pietei de capital, cand corectiile sunt pe drum, si nu in cele cand preturile sunt la minimele istorice. Firesc de vreme ce fondurile mutuale sunt la urma urmei niste vehicole de marketing care speculeaza abil acest detaliu de comportament al investitorilor, scopul lor fiind sa genereze in primul rand comisioane de administrare si abia mai apoi, in masura posibilitatilor, cresteri ale activului net.

Urma scapa turma..dar cine mai are rabdare pana la urma?
Pornind de la aceasta observatie, Meyer citeaza in acelasi context o carte legendara: “Value investing-Tools and Techniques for Inteligent Investment” de James Montier.
Una dintre ideile-forta ale sale este ca nu te poti astepta ca investitor sa performezi tot timpul. Mai mult chiar, cei mai mari investitori chiar sunt printre codasi pe perioade scurte de timp, cand inregistreaza pierderi consistente. Montier citeaza un studiu al Brandes Institute conform caruia, in orice perioada medie de 3 ani, cei mai buni investitori s-au aflat in aproximativ 40% din timp printre cei mai modesti participanti din piata la capitolul performante! Aici se impune un comentariu personal. Faptul ca acest lucru este posibil denota volatilitatea extrema (in care multi incepatori isi pot prinde urechile) si irationalitatea periodica a pietelor financiare. Una peste alta, cine urmareste idei-forta va iesi mai bine decat cel care vaneaza permanent oportunitatile momentului este inca o concluzie interesanta subliniata de Meyer.

De ce sa fie complicat cand poate fi simplu?
O alta idee interesant a lui Montier este ca in momentul in care investitorii au la dispozitie o paleta vasta de informatii vor lua decizii mult mai proaste decat in momentul in care vestile si interpretarile erau mai putine. Exista un studiu citat in carte in care participantilor la un focus-grup li s-a cerut sa alega cea mai buna masina din 4 marci diferite puse la dispozitie, pentru fiecare tip existand 4 informatii diferite pentru a le usura alegerea. In 75% din cazuri, pe baza acestora, oamenii au facut alegerea corecta. Apoi, numarul informatiilor despre fiecare marca a crescut la 12. Va imaginati ca s-a imbunatatit numarul alegerilor corecte? Gresit, a scazut de la 75% la 25%! Ce rezulta de aici? Prea multe detalii va dinamiteaza sansele unei alegeri corecte. Cine se gandeste ca beneficiind de mai multe pareri din piata, de informatii si analize din cat mai multe surse va lua deciziile ideale, se inseala!
Sa ne mai bucuram atunci de diversitatea surselor de informare din mass-media? Sau sa ne ingrijoram de posibilitatea ca zumzetul lor sa distorsioneze si deformeze perceptiile importante ale publicului? Cum va place, vorba lui Shakespeare.

Top 5 idei preconcepute despre investitiile la bursa

Cum resorturile care misca pietele financiare tin tot mai mult de psihologie si “timing” decat de avantajele certe ale pozitiei de actionar (cati mai pun dividendul pe prima pozitie cand se gandesc la o investitie la bursa?), trecem in revista cele mai importante erori de mentalitate ale “jucatorilor” activi.

1. “Bursa e un mod de viata”
Nu, bursa nu e un mod de viata. Cum veti privi bursa daca in urmatorii 10 de ani, bilantul pierderilor si castigurilor voastre nu va sari de dobanda unui banal depozit la termen (cine a investit de pilda in actiunile din compozitia indicelui S&P500 in anul 2000 este in pierdere acum raportat la inflatie, asa ca nu este chiar un scenariu SF)? A meritat efortul, stresul, transpiratia, noptile de nesomn in care s-au calculat indicatori (PER, P/BV) si perspectivele lor, alura graficelor, in care s-au tot masurat si comparat declaratiile analistilor, expertilor, bagatorilor de seama pentru a va contura propriul punct de vedere? Investiti in ceva la bursa doar cand credeti in respectiva afacere si potentialul ei (eventual lucrati intr-un domeniu conex si o cunoasteti indeaproape), sau cand avantajele pe care le ofera actionarilor (dividend, crestere de profitabilitate) au un istoric multumitor si perspective la fel.

2. “Pietele cad, dar isi revin mereu”
Spuneti-le asta prietenilor din Japonia care asteapta din 1990 Nikkeiul sa isi revina. Depinde foarte mult de fundamentele economiei pe care o reflecta bursa. Evident, cine pariaza pe ciclicitatea pietelor pariaza de fapt pe ciclicitatea psihologiei oamenilor. Daca ati luat pe maxime istorice, cand lipsa de ratiune era regula, de ce sa nu asteptati o noua inflamare a cotatiilor fara fundament? Sigur, teoria a functionat, cu cateva exceptii, pana acum. Va permiteti insa riscul de a va bloca banii o generatie? Majoritatea investitorilor au orizonturi de timp foarte scurte pentru plasamentul lor.

3. “Merg cu piata, restul nu conteaza”
Eu personal am auzit sintagma “the trend is your firend” de nenumarate ori in emisiunile Money Chanel din 2007 (va amintiti de “Ringul”?), cand indicii bursieri bateau noi maxime istorice. Dupa care trendul s-a inversat. Si am vazut aceeasi brokeri recomandand in momente diferite in 2008 cumpararea, pe motiv ca actiunile erau din ce in ce mai bune “fundamental”. Pai, cum ramasese cu “the trend is your friend”?. Adevarul este ca “the trend is your friend until it ends”. Si putini recunosc momentul in care trendul s-a sfarsit. Intotdeauna vor exista informatii si stiri contradictorii, declaratii care sa va deruteze, niciodata intoarcerea trendului nu apare clara ca lumina zilei astfel incat majoritatea sa apuce sa-si plaseze banii.

4. “Toti gresesc, eu am dreptate”
Este adevarat, pietele se pot dovedi irationale. Din pacate, pot fi irationale mai multa vreme decat putem ramane noi solvabili. Eroarea pe care o fac multi jucatori vine din dorinta de a demonstra lumii ca ei au avut dreptate si restul s-a inselat. Bursa devine astfel doar un accesoriu al orgoliului personal. Vrei sa castigi la bursa nu doar pentru bani, ci pentru a te lauda apoi prietenilor la o bere cu plasamentele si jucaria ta cea noua. Evident, cei care gandesc asa nu supravietuiesc pe termen lung la bursa, decat daca primesc o mostenire colosala intre timp.

5. “Ma pasioneaza bursa, vreau sa traiesc din speculatii”
Ce frumos, oare brokerilor cum de nu le-o fi dat asta prin cap? De ce nu sunt ei toti intr-o vacanta prelungita in Hawai, cu laptopul sub un brat si cateva accesorii blonde prinse de celalalt? Cumva pentru ca afacerea de a lua comison pe fiecare tranzactie e mai profitabila decat cea care s-ar baza doar pe tranzactii personale castigatoare? Exista doar 3 categorii de participanti care castiga permanent la bursa: cei care iau comision pe tranzactii, cei care iau dobanda pe actiunile imprumutate (operatiuni de vanzare in lipsa) si cei care furnizeaza “tools”-uri pentru toata lumea (analize, programe de tranzactionare, etc). Restul practica doar visele de imbogatire si cotizeaza la bunastarea primilor.