Formulele bunastarii si fericirii

De la bogatia palpabila pana la fericirea abstracta, totul poate fi prins intr-o formula. O demonstreaza puzderia de retete ce apar la o cautare cu amicul Goagal. Autorii vin din toate directiile- de la Robert Kiyosaki (un fel de Sandra Brown a finantelor personale), la pshihologi pusi pe contorizat vineri seara si binecunoscutul personaj colectiv (“un grup de cercetatori britanici”) iar variabilele din ecuatiile pe care le propun- de unde nici nu banuiti. Cititi mai jos formulele bogatiei iar daca le veti gasi insuficiente sau inaplicabile va oferim spre consolare si cateva pentru fericire.

In “Tata bogat, tata sarac si cadranul banilor” Kiyosaki propune cateva formule. Reteta lefegiilor e simpla-ai un venit liniar, de regula din salariu ori pensie si il dai integral mai departe sub forma cheltuielilor personale de stricta necesitate (sau daca vreti: V=C). Formula clasei mijlocii: primesti bani din cateva surse (salariu, un mic business, ceva dividende) dar ii cheltuiesti pe lucruri care nu iti sunt neaparat necesare si ajungi chiar dator (o ipoteca secundara, multiple carduri de credit, etc). Sau: V (IF + C) unde VA reprezinta veniturile reziduale generate de activele in care s-a investit (dividende+chirii+dobanzi ,etc), VJ sunt veniturile din jobul principal sau sursa principala de activitate, IF-veniturile necesare independentei financiare si C –evident, cheltuielile. Ma rog, simplu de rezumat, complicat de realizat, de vreme ce numai 5% dintre americani se estimeaza ca sunt independenti financiar.

Profesorul Paul Zane Pilzner vine si el cu o formula pe site-ul propriu, de data asta a bogatiei natiunilor. Deci: B=R x T (cu alte cuvinte bogatia inseamna resurse multiplicate de tehnologie), formula ce explica longevitatea mariajului cu nabadai dintre tehnologia SUA si resursele Afganistanului/Irakului.

De la bogatia statelor la batranii de bani gata
Pe articlesbase.com gasim o formula a bogatiei individuale ceva mai abstracta, ce nu tine cont de active ci doar de potentialul uman. Asa ca B=S+C+P+A. Adica vei deveni bogat daca ai starea de spirit necesara (S), cunostiintele pentru a progresa in direactia aleasa (C), abilitatile de a-ti planifica pasii si determinarea de a actiona (A).

Acum, daca imi permiteti o adaptare mioritica, bogatia la romani s-ar genera asa: B=AP+CS+PM. Adica cine are aflilierea politica corecta (AP), este plasat ideal in licitatiile pentru contractele cu statul (CS) si are o portavoce media (PM) prin care sa contratace sau sa santajeze cand este acuzat de ceva, are toate atuurile pentru a se imbogati repede

Stanley si Danko propun un mod inedit de evaluare a bogatiei personale care tine cont si de varsta. Pe scurt Bn=Vn x V/10. Adica bogatia neta se obtine inmultind venitul anual net (din toate sursele, mai putin mosteniri) cu varsta si impartind rezultatul la 10. La aceasi venituri se observa ca batranii detin o bogatie neta superioara tinerilor-firesc de vreme ce au mai putin timp la dispozitie s-o cheltuie.

In sfarsit, o formula simpluta a bogatiei de pe moneywealthwisdom.com unde gasim I=OF + C (esti bogat daca veniturile sunt egale cu obiectivele financiare plus cheltuielie). Acum, daca la capitolul teorie sunteti deja burdusiti, sa invatam mai jos cum sa fim fericiti cu banetul pe care tocmai am dibuit cum sa-l facem

Avem bani, hai sa fim si un pic fericiti

In cartea sa “Authentic Happiness” Martin Seligman definea fericirea drept placere, sens si angajament. Trecem si noi asadar: F=P+S+A. Degeaba ai deci bani care sa iti aduca placere (care se cere permanent reinnoita altfel dai in plictis) daca nu ai un scop in viata care sa nu termine repede benzina. O varianta a acestei formule este : F=RS+C+O unde RS sunt relatiile sociale (familie, relatia din cuplu, prieteni), C-credinta, O-obiective. Apar deci si prietenii in ecuatie, refugiul de vreme rea. N-aveti prieteni? Nu-i nimic, alt britanic, Oswald, a gasit o formulă ce calculează suma de bani primită care ar putea compensa lipsa acestora: 50.000 de lire sterline. Ma intreb care ar fi consolarea in bani pentru lipsa nevestei, bineinteles, dupa calculele oswaldiene? Dar a soacrei? .

Psihologul britanic Cliff Arnall are si el o formula: F=O + (N x S) + Cpm/T + He
unde O este distanta fata de casă (!), N este valoarea naturii cu care esti inconjurat, S interactiunea sociala, Cpm-amintirile din copilărie din timpul verii, T-temperatura iar He exaltarea pe care o simti în timpul unei vacante. Cum se vede, unitatea de masura a fericirii poate include grade si metri. Inspirata introducerea a amintirilor din copilarie, a distantei fata de casa parinteasca (nicaieri nu-i mai bine ca in sanul familiei, nu?) si a sentimentului de vacanta. Arnall este de părere si ca a treia vineri a lunii Iunie este ziua optima pentru atingerea celui mai inalt nivel de fericire (la ce ora o fi maximul? ca nu vreau sa ratez “peak”-ul…). Bine ca nu pica niciodata vineri 13…

Concluzii (de trecut pe “curat”):
1.Cine castiga mai mult decat cheltuie ar face bine sa plaseze surplusul in investitii aducatoare de venituri reziduale (chirii, dividende, dobanzi) si nu sa isi diversifice… consumul. Astfel, va fi bogat
2.Cine isi dramuieste banii de la o luna la alta sa isi caute un scop in viata. N-o sa fie bogat, dar poate fi fericit.
3.Cine n-are nici bani nici scop sa-si faca rost urgent de niste priteni de nadejde. N-o sa fie bogat, are sanse sa fie fericit si macar nu se va plicitisi.
4.Cine n-are nici bani nici scop in viata si nici prieteni buni sa-si ia macar un pulover violet. E la moda si cica poarta noroc (are urgenta nevoie de asta!).