De ce nu (mai) cred in bau-baul hiperinflatiei. 8 motive

Motto: Prietenului meu Flavian

Au reinceput sa curga stirile despre pretul aurului si noile maxime pe care le ating produsele agricole. Aflam despre trilioanele pompate de Bancile Centrale, despre deficitele bugetare in crestere si datoriile nesustenabile ale statelor. “Fugi, vine hiperinflatia, ia aur cat mai ai vreme”aud tot mai des in jur. Pe langa super-tocitul contra-exemplu japonez, va propun mai jos cateva argumente de luat in calcul impotriva acestei perspective panicoase


1.Bancherii sunt spoliati. Din ce film SF e asta?
O crestere viguroasa a preturilor ii ajuta pe cei cu datorii si ii loveste puternic pe bancheri. Chiar si in cazul in care dobanzile sunt legate de indicii de referinta ai pietei monetare, inflatia va fi oricum peste ei. O inflatie consistenta inseamna pierderi masive pentru banci si regandirea prioritatilor de catre debitori-cand mancarea e un lux doar n-o sa-ti rupi de la gura sa duci bani la banca, nu? Or, daca ne gandim bine, pana acum deciziile majore s-au luat in aceasta criza in folosul bancilor, nu? Bancherii au fost salvati cu bani publici, au primit bani fara dobanda cu care sa speculeze pentru a-si reface bilanturile, etc. Credeti ca brusc vor fi lasati din brate? Mie mi-e greu sa cred asta

2.Pensionarii isi pierd banii. Cu cine voteaza ei?
Datoriile publice sunt nesustenabile, cei care au imprumutat Guvernele isi vor pierde banii pentru ca singura modalitate a plati datoriile va fi prin inflatie spun hiperinflationistii. Ok, batranii sunt parca majoritari in economiile dezvoltate. Nu credeti ca vor avea grija sa voteze cu cei care promit impozite mai mari-deci masuri de austeritate-si nu cu cei care vor sa-i rezolve pe toti cu tiparul Bancilor Centrale?

3. Slava Domnului, Guvernele n-au inlocuit Bancile Centrale!
In secolul trecut am avut hiperinflatie cand statele n-au mai putut plati o datorie considerabila contractata in moneda straina si au dat drumul la tipar pentru a o acoperi, moneda locala facandu-se arsice relativ repede (Germania interbelica, Zimbabwe). Chiar daca banii se carau cu roaba cum ne arata hiperinflationistii, doar ANUMITI bani patisera asta. Adica, dolarul Zimbabwean pierduse sirul zerourilor dar cine trecuse pe dolarul American nu avea problema asta in Zimbabwe (sau pe euro, lira, franc elvetian), nu? La fel cu marca interbelica. O hiperinflatie la nivel global n-am mai avut in istorie (ma rog, nici globalizare). Ar insemna insa ca autoritatile nationale sa faca un efort de sincronizare imens ,ceea ce n-am prea vazut pana acum, mai ales ca e vorba de convergenta in prostie.

4. Va place haosul?
Am avut deja revolte in zonele sarace ale lumii odata cu cresterea preturilor la alimente. Crestere care a parut relativ suportabila in tarile dezvoltate. Aveti imaginea unor grupuri de oameni disperati fortand granite, dand jos Guverne, jefuind pentru mancare? Vrea cineva asta? O fi un pret bun pentru ca datoriile guvenelor sa fie platite? Vrea cineva haosul? Eu indraznesc sa spun ca politicienii se feresc ca dracul de tamaie de asta, o dezordine globala le-ar trage si lor scaunele de sub fund.

5. Austeritatea suna bine
Cei care anunta hiperinflatia viitoare atrag atentia ca schema lui Paul Volcker, fostul sef al Fed, nu mai poate functiona, Bancile Centrale nu mai pot combate inflatia urcand brusc si consistent dobanzile pentru ca economiile sunt prea dependente de credit acum (si prea slabite). Ok, asa e. Dar fanii apocalipsei hiperinflationiste nu sufla un cuvant de un program coerent de reducere a cheltuieilor bugetare si crestere esalonata a fiscalitatii, program care sa echilibreze gradual finantele publice. Mi se pare cea mai echitabila alternativa

6.Pe cine pedepseste hiperinflatia?
Nu cumva tocmai pe cei cumpatati, care n-au cheltuit nebuneste indatorandu-se peste puterea lor normala de rambursare? Hiperinflatia face praf tocmai economiile acestora determinand orientarea definitiva a celor care pot pune bani de-o parte spre variante alternative (aur, pamant arabil, etc). Dolarizarea si apoi euroizarea economiei romanesti reprezinta o reminiscenta a anilor ’90 cu inflatie stelara. Or, parca nu imi vine sa cred ca autoritatile si Bancile Centrale vor sa isi asume riscul asta (ma rog, hiperinflatinistii pot sa exclame aici “da, dar le vor confisca aurul, cum s-a mai intamplat!” ).

7. Sa moara si capra keynesienilor
Cei care sustin varianta hiperinflatiei (nu vorbesc de cei care au un business cu metale pretioase aici) o fac si dintr-un soi de spirit de fronda “sa se termine odata cu fiat money, cu masa monetara dilatata cum vor muschii bancherilor in folosul lor exclusiv”. Absolut de acord cu asta, dar de ce trebuie sa trecem prin convulsii, haos si lacrimi pentru asta? De ce nu se poate reglementa chestiunea in cauza cand va exista vointa politica pentru asta? Cine a avut ochii deschisi in timpul acestei crize a invatat despre “binefacerile” bancherilor si va evita sper sa mai apeleze la credite pentru a-si finanta “visurile”. Oricum, ce garantie am ca dupa o perioada de dezordine monetara urmeaza “o lumea dreapta”? Poate ca dupa dezordine vine haosul doar in razboi a sfarsit hiperinflatia Germaniei interbelice, nu?

8. Ce realitate virtuala hranesti? Nu te mira daca de ea o sa ai parte!
Trebuie sa recunosc un merit hiperinflationistilor. Prin focalizarea lor excesiva asupra exploziei preturilor reusesc sa construiasca o realitate virtuala pe care majoritatea o poate evita arantandu-i-se din timp de ce ar trebui sa se distanteze. Asta pentru ca rareori am vazut prognoze imbratisate de grupuri consistente care sa se realizeze, de regula calamitatile vin prin surprindere. Mentalul colectiv poate construi realitatea viitoare si ar trebui sa fim recunoscatori hiperinflationistilor ca ne atrag atentia din timp ce ar trebui sa evitam. Si asta din motivele expuse mai sus. Eu unul vreau in acest moment ca lucrurile sa se resolve gradual, prin respnsabilitate si austeritate. Cati dintre noi vor o terapie de soc cu lacrimi, suferinta si riscuri considerabile ca lucrurile sa scape de sub control?

PS1: Daca nu cred in hiperinflatie, asta nu inseamna ca exclud varianta unei inflatii superioare mediilor ultimilor ani (dar fara sa sara spectaculos peste cal) pentru urmatoarea perioada. Chinezii au dat peste asa ceva, “multumita” unui program de tiparire comparabil cu cel al Fed, asa ca acum s-au pus pe crescut dobanzile pentru a calma cresterea preturilor. Iar inflatia din China o va simti incet-incet toata Planeta, pentru ca depindem de chinezariile lor oferite la pret de dumping. Dar de aici pana la hiperinflatie (care presupune refugiul masiv de pe o anumita moneda, neincredere generalizata in aceasta si nu doar cresterea preturilor) distanta e lunga cat… Marele Zid.

PS2:Acest text a aparut pe Hotnews azi dimineata. Pentru a fi fair-play trebuie sa recunosc ca reprezinta o schimbare de pozitie fata de lucrurile sustinute de mine in urma cu ceva vreme. Ma incadram oarecum la punctul 7, speram intr-o resetare a sistemului dupa excesele bancherilor, care sa schimbe regulile jocului. Apoi, am stat stramb si am judecat drept. Cu ce pierderi colaterale va sfarsi hiper-inflatia pacificatoare? Oameni care isi vor pierde economiile de-o viata (nu toti se vor repezi sa ia aur si argint), oameni care traiesc acum de pe-o zi pe alta si care vor face foamea cand preturile o vor lua razna. Trebuie sa imi doresc asa ceva doar pentru a ramane bancherii fara jucaria rezervelor fractionare in mana? Oricum, bancherii se vor descurca bine si in hiperinflatie, ma rog, mai bine decat marea majoritate. Sper ca umanitatea sa mearga totusi inainte, sontac-sontac, invatand din greseli, evitand haosul si convulsiile sociale (asta nu inseamna ca sansele ca hiperinflatinistii sa aiba dreptate sunt nule; sper doar ca resursele de prostie si reaua-vointa a celor care au puterea de decizie sa fie totusi limitate). Si apoi, cine ne garanteaza ca in contextul unui climat inflationist de la urne va iesi cine trebuie, pentru a implementa schimbarile in bine? Vezi ce au patit nemtii in perioada interbelica...

Asta in ceea ce priveste pozitia mea. O pozitie pe care am discutat-o zilele trecute chiar cu amicul Flavian de la dileme-existentiale, cineva pro-hiper inflatie. Nu mica mi-a fost mirarea sa vad ca primele comentarii de la articolul meu de pe Hotnews au venit de la el, sub doua pseudonime diferite-arb si pmr. Cum imi daduse aceleasi linkuri si pe mess cu cateva minute inainte, nu i-am inteles risipa de energie (din moment ce era la curent cu schimbarea de optica) si nici excesul de conspirativitate. Ma rog, am inteles ca se impunea insa demascarea mea pentru lipsa de consecventa. Cum i-am si raspuns, oricine isi poate schimba parerea daca se schimba contextul sau pur si simplu daca isi reevalueaza rationamentele. Doar talibanii sunt inflexibili. Si ma tem draga Flavian ca tu te-ai purtat ca un taliban azi. Sper cel putin sa nu te arunci in aer cand imi mai vizitezi blogul, ca n-am o varianta complet salvata a lui.