marți, 14 septembrie 2010

Mai aveti 6 zile pentru a schimba ceva la dobanda creditului

Pana pe 20 septembrie puteti trimite o notificare bancii in care sa anuntati ca nu sunteti de acord cu actele aditionale conform OUG 50/2010, altfel se considera ca le-ati acceptat tacit. Majoritatea covarsitoare a bancilor, dupa semnalele pe care le am, au propus conservarea dobanzilor actuale, inlocuind dobanzile de referinta interne, cu o dobanda de referinta la nivel national sau international (Robor/Euribor/Libor) plus o marja care reprezita exact diferenta dintre cele doua. Prin urmare, va trebui sa platiti de fapt marja initiala din contract, plus noua marja propusa prin actele aditionale plus Euribor/Robor/Libor. Adica tot cu dobanzi de 10% la ipotecar va treziti, desi multe banci au in oferta lor actuala dobanzi de 6-7%. Cu alte cuvinte, prin actele aditionale avansate clientilor, nici macar nu se propune un cost similar creditelor acordate noilor indatorati, debitorii mai vechi urmand sa-si duca crucea ca pana acum, impovarati si gafaind a paguba. Sfatul meu:

1. Notificati imediat banca. Precizati ca actul aditional propus nu respecta prevederile OUG 50/2010, solicitati ca dobanda din contract sa fie egala cu indicele de referinta international (Euribor/Robor/Libor) plus marja initiala din contract, fara alte adaosuri.

2. Cautati clienti in aceeasi situatie (exista deja forumuri ale clientilor pentru diferite banci, vezi
http://blog.flavian.ro/2010/09/grupuri-de-clienti-pentru-diferite.html

3. Cotizati impreuna pentru demararea actiunii in justitie, cu cat mai numeros e grupul, cu atat mai redus va fi onorariul avocatului. Pana la solutionarea actiunii in justitie, notificati banca ca nu veti mai plati ratele aferente contractului (patrati banii respectivi separat, va trebui sa platiti retroactiv daca sentinta nu va e favorabila). Nu uitati insa: judecatorii sunt si ei oameni (citeste debitori) si nu au motive sa-i iubeasca prea mult pe bancheri

4. Cea mai dureroasa relatie cu banca o au cei care s-au indatorat pe mai bine de 10 ani si au o ipoteca atasata imprumutului. Se tem si cei care nu au ipoteca dar au proprietati si in eventualitatea ca nu mai inregistreaza venituri care pot fi poprite, banca le poate executa imobilul. Ce fac insa cei care au credite de nevoi personale fara ipoteca, nu au proprietati, nici giranti la imprumut, dar au venituri stabile si se zbat cu un raport rata venituri de peste 50%? Va dau o informatie: daca nu mai platiti rata la imprumut, creditorul nu poate obtine poprire decat pe 30% din venituri. Ce ziceti, mai merita sa va rupeti de la gura pentru a plati bancii 40, 50, 60, chiar 70% din ce castigati? Nu e mai bine sa traiti decent cu 70% din venituri, urmand ca banca sa isi retina restul, economisind in acelasi timp un drum inutil la ghiseu in fiecare luna? Stiu, nimeni nu o sa va mai dea vreodata un imprumut. Paguba in ciuperci, nu sunteti satul de dobanzi crescute arbitrar, comisioane inventate si taxe nesimtite? Aveti in plus satisfactia ca produceti la randul dvs un discomfort bancii, acesta trebuind sa faca provizoane pentru creditul restant, adica sa ia din banii de dividende ai actionarilor si din bonusurile pentru angajati. Ce ziceti, merita?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu