Cum sa nu investesti in metale pretioase si ce forte imping aurul si argintul

Argintul a inchis 2010 cu o crestere fulminanta de 80% iar aurul s-a multumit cu “numai” 30%. Sunt “bule” sau doar se pregatesc sa devina? Aflati mai jos ce au facut cele doua metale pretioase in ultimii 10 ani, cum se vor descurca de acum in colo si 3 ponturi despre cum sa nu investiti in aur si argint.
250 dolari uncia (31, 1 grame) aur, 4,1 dolari uncia de argint. Este vorba de nivelul de pret de la care cele doua metale pretioase si-au inceput urcusul in 2001, inceputul unui ciclu de crestere care dureaza de 10 ani (joi erau la 1.370 dolari, respectiv 28,9 dolari/uncia). Doua lucruri sunt de remarcat aici: 1) ascensiunea a inceput de la nivele foarte scazute de pret, moment in care investitorii au sesizat oportunitati 2) intrarea la cumparare a fost incurajata de politica monetara (Japonia deja dadea credite cu dobanda aproape de zero, favorizand speculatiile, SUA urma sa coboare dobanzile pana la 1% in 2003, pentru a contracara spargerea bulei dot-com si efectele atentatelor teroriste). In intervalul 2001 -2010 aurul a avut urmatoarele rate anuale de crestere: 0,7%-25,6%-19,9%-4,6%-17,8%-23,2%-31,9%-4,3%-25%-30,7%. Medie: +20,4%. Argintul s-a descurcat chiar mai bine: (-1,2%)-3,2%-27,9%-14,2%-29,6%-46,1%-14,4%-(-26,9%)-57,5%-81,9%. Doi ani de scadere in 2001 si 2008 dar o medie anuala de crestere de 27,5%. Ce sare in ochi la prima vedere este ca investitorii n-au fost descurajati de decizia Fed de a creste dobanzile din 2003 in incercarea de a amenda bula imobiliara care se contura in SUA. Dobanda de politica monetara din SUA pleaca de la 1% pentru a ajunge in 5,25% in iunie 2006. Cu toate astea aurul dupa un hop mic in 2004 isi accelereaza ritmul anual de crestere si prinde viteza din 2009. La fel argintul (corectia din 2008, pe fondul panicii Lehman Brothers poate fi interpretata si ca o marcare agresiva de profit-atentie deci la evolutia din prima parte a acestui an, cand castigurile sunt de asemenea consistente!), semn ca speculatorii nu intrasera prea adanc in piata metalelor pretioase in acea vreme.

Dpdv al analizei tehnice, prima rezistenta e…bunul simt
Nivelurile actuale de pret pe piata commodities nu sunt impulsionate de cererea din partea consumatorilor (piata bijuteriilor a scazut pe fondul recesiunii) ci de ingrijorarile investitorilor ca inflatia viitoare le va afecta economiile. Din punct de vedere al analizei tehnice, pretul aurului e liber ca pasarea cerului, avand in vedere depasirea succesiva a mai multor maxime istorice (in ultimele zile pretul s-a mai corectat insa). In cazul argintului, actualizat cu inflatia, pretul maxim de la sfarsitul anilor ’70 ar fi echivalentul a 50 dolari/uncia, numai ca atunci a fost vorba si de speculatii. Pe termen mediu, evolutiile cotatiilor depind de doua lucruri: politica monetara si mersul economiei. Daca reintram in recesiune, preturile actuale nu vor rezista (vezi prabusirea marfurilor in 2008) chiar daca dobanzile de politica monetara raman la firul ierbii. Daca economia tinde sa isi revina dar banii “fierbinti” nu sunt drenati din piete, vom asista probabil la noi maxime. Ramane de vazut cat de curand vom asista la cresteri de dobanzi in economii care sufera atat de tare de supraindatorare (randamentele din piata bondurilor vor da un semnal util in acest context). Aici gasiti graficele istorice pentru aur si argint.

Abecedarul investitorului
1.Nu cumpara aur si argint sub forma de bijuterii luate de la magazin. La aur platesti 30- 40% in plus manopera iar la argint manopera e de cateva ori pretul materialului. Ma rog, in cazul unor bijuterii semnate de bijutieri celebri, purtate de personaje istorice candva, etc lucrurile se schimba, dar la astea nu are acces oricine (o varianta ar fi casele de licitatie). Vorbim aici de magazine, la casele de amanet gasindu-se la vanzare aur aproape de pretul oficial BNR (problema e daca aveti suficienta incredere in obiectele pe care le puteti cumpara de acolo), nu si argint insa. Daca tot vorbim de argint, par suspecte tonetele cu lantisoare si pandantive aparute in vecinatatea statiilor de metrou de cand a crescut pretul “aurului alb”(n-as baga mana in foc pentru unele ca nu sunt doar suflate cu argint).
2.Nu cumpara lingouri, alege monedele (nu cele cu valoare numismatica, astea sunt pentru colectionari). Sunt mai usor de plasat avand dimensiuni mai mici iar monedele de argint poarta in spatiul UE un TVA redus, de 7% (fata de 19% lingourile de argint). Aurul de investitie este scutit de TVA, fie ca vorbim de monede fie de lingouri, dar din nou, atentie la pretul de achizitie. Lingourile ar trebui sa se cumpere cam la pretul aurului (nu ca la Piraeus-singura banca din Romania care vinde aur pentru populatie, dar fara sa si rascumpere insa-care le ofera cu o prima de 20%!) in timp ce monedele vin cu un anumit adaus de 5-10%, acelasi procent ca in cazul monedelor de argint fata de pretul argintului.
3.Evita aur si argintul “de hartie”, mai ales dupa shortul “apocaliptic” mostenit de JP Morgan de la Bear Stearns pe argint (echivalentul a 3,3 miliarde uncii, productia mondiala pe cativa ani), preturile pot fi manipulate relativ usor. Aurul si argintul de hartie sunt pentru speculatori, care trepideaza zilnic si urmaresc permanent pietele, metalele in forma fizica sunt pentru investitori, care cauta sa isi plaseze sub alta forma o parte din banii de hartie, si care nu vor sa marcheze profituri (sau pierderi) pe termen scurt.
Aici aveti o lista a dealerilor din Germania pentru lingouri si monede de investitie de aur si argint. Nu toti livreaza pentru Romania in schimb sunt cazuri cu optiunea de buy-back.