De unde vin banii pe cardul de credit

De unde vin banii pe cardul de credit

La sfarsitul anului 2007, cand americanii ajunsesera la un sold negativ al veniturilor, cutiile postale se umpleau inca de carduri de credit nesolicitate. Chiar si tinerii fara venituri puteau obtine unul, intr-un dezmat al consumului greu de imaginat din afara. Cum este insa posibil ca o natiune indatorata pana peste cap sa fie bombardata cu instrumente precum cardurile de credit, din ce bani se generereaza descoperitul de cont daca nimeni nu mai economiseste? Intrebarea e valabila chiar si in Romania, unde raportul credite/depozite este mai decent (si tineti cont ca o buna parte a depozitelor vin tot din ..credite). Cum e posibil ca bancile sa aiba intotdeauna un astfel de instrument disponibil? De exemplu, chiar si in perioada de varf a crizei, prin februarie-martie, BCR isi promova agresiv cardul de credit. Raspunsul e simplu, am mai explicat mecanismul inventarii banilor de catre bancheri, creditele nu trebuie sa aiba acoperire integrala in depozite si aport de capital din partea actionarilor bancii, pur si simplu se emit la cererea clientului. Cand imprumutul e achitat suma e stearsa din contabilitatea bancii, aceasta oprindu-si insa ca profit toate dobanzile platite pana la scadenta de datornic. Si uite asa, de dragul de a avea crestere economica perpetua si de a nu descuraja progresul, politicienii au permis bancherilor sa ne lege cu lanturile unor datorii greu de platit. Avantaje? Cine are credit este obedient fata de angajator de care depinde achitarea datoriilor sale, fata de puterea politica care ii poate usura sau ingreuna prin taxe si impozite rambursarea. Cererea intretinuta artificial prin credit genereaza locuri de munca ni se spune. Adevarat, dar cu ce pret? Noii intrati in sistem sunt prostiti usor de marketingul institutiilor financiare, li se gadila placut lacomia si se integreaza la randul lor in corul consumist general. Care ar fi efectele comprimarii severe a creditului? Probabil ca o parte din locuitorii marilor aglomerari urbane, unde ponderea serviciilor e foarte mare si fitele de intretinut pe masura, ar ramane fara job. N-ar fi cel mai rau lucru din lume daca s-ar orienta apoi spre mici comunitati urbane sau rurale unde nevoile elementare sa le fie satisfacute mai usor, de multe ori prin munca proprie. Poate constientizam in acest mod cat de mult ne-am indepartat de natura in ultima suta de ani. In Romania, acum 100 de ani de pilda abia se sfarsise rascoala de la 1907 iar societatea era inca una majoritar rurala; intre timp au aparut si s-au dezvoltat industria, piata auto, internetul, comunicatiile, omul a zburat pe luna, se vorbeste de teleportare, etc. Ce s-a intamplat notabil in spatiul carpato-danubiano-pontic intre anul 600 si 1600, ca sa luam o mie de ani la intamplare, sau in lume? nu vi se pare ca traim deja mult prea accelerat si ca schimbarile din ultima suta de ani s-au petrecut in mii de ani in trecut? unde vom ajunge in acest ritm?