Rolul frizerului in bulele speculative

Va amintiti? "Cand frizerul iti vorbeste de bursa e momentul sa te retragi din piata." Atentie la varianta autohtona: "Cand taximetristul stie tot despre imobiliare, sa fugi de proprietati mancand pamantul!".
Aparitia neinitiatilor in postura de jucatori frenetici semnaleaza sfarsitul oricarei bule speculative. Iar la spargerea bulei regula ne arata ca cei care pierd cel mai mult sunt tocmai neinitiatii.

Grecia a trecut cu ani in urma printr-o bula a pietei bursiere, moment in care euforia atinsese apogeul, iar toata lumea devenise experta in actiuni.
Apoi piata s-a prabusit, iar demonstrantii s-au bulucit la Guvern cerand sa le fie inapoiati banii. Atunci pare ca frizerul a devenit etalon al contagiunii pe care o poate imbraca o isterie financiara. Istoric vorbind, bulele apar si dispar frecvent, lacomia umana fiind regenerabila. Mai avem vreme doar sa ne miram cum de personaje recunoscute pentru abilitatile lor intelectuale intra la fel de usor in scheme piramidale. Va amintiti, de pilda, ca printre pagubitii FNI s-a numarat si Varujan Vosganian, cel care avea sa devina ministru de Finante opt ani mai tarziu? Dar de ce sa ne mai miram de domnul Vosganian, cand chiar Isaac Newton si-a prins urechile in celebra bula "Marea Sudului"?
Interesant de remarcat, Newton se retrasese la un moment dat, cu un castig bunicel la acea vreme (7.000 de lire sterline), dar apoi a fost imbrancit de lacomie si a reintrat in joc, cumparand din nou actiuni. Pentru cine nu stie povestea: Anglia si Franta, iesite cu mari datorii in urma razboaielor de la inceputul anilor 1700, au incercat sa le transfere sectorului privat oferind monopolul comertului cu Lumea Noua pentru Mississippi Company – Franta, respectiv monopolul pentru America de Sud pentru South Sea Company – Anglia. Actiunile celor doua companii au declansat repede o adevarata febra printre investitori. De aceasta data, prabusirea pietei actiunilor de la maximul istoric de 15.000 livre/actiune la 500 livre – pretul initial de lansare a ofertei de cumparare pentru public – l-a gasit captiv pe Newton, care a pierdut o suma considerabila: 20.000 lire sterline. Se spune ca acesta ar fi exclamat atunci: "Pot calcula miscarea corpurilor ceresti, dar nu si nebunia oamenilor".

"Frizerul", o piaza rea?
De ce se sparg bulele tocmai in momentul in care sunt mai populare? Pentru ca asta e rolul lor; ciclurile "boom&bust" fac parte din regula jocului. Momentul in care neinitiatii devin experti in activele umflate ca pret – cand toata lumea nu vorbeste decat despre modul in care te poti imbogati repede – semnaleaza epuizarea masei de manevra, a potentialilor cumparatori. Cine sa mai cumpere de la frizeri in definitiv? Martienii? Cu alte cuvinte, aparitia frizerilor e un semnal de spargere a bulelor speculative, investitorii profesionisti intrand de regula impotriva pietei, cand nimeni nu vrea activele in cauza, si marcandu-si profiturile cand toata lumea le cauta.

Urmariti atent, in acest context, declaratiile ce se fac acum in legatura cu revenirea economiilor dupa criza si momentul de intrat la cumparare. Pare sa se fi conturat un consens printre analisti privind iesirea din criza (e adevarat, acestia prefera de regula sa se insele in grup decat sa aiba dreptate individual), astfel incat aparitia unei schimbari bruste de perspectiva devine tot mai probabila (ce ziceti de un faliment al Greciei sau de cresterea dobanzilor de politica monetara ca urmare a umflarii preturilor marfurilor alimentare si materiilor prime?). La fel ca in 2007, cand optimismul era cvasigeneral, iar pesimistii erau priviti precum extraterestrii, a paria impotriva curentului general poate deveni foarte profitabil (in piete i se spune "strategia contrariana"). Cu atat mai mult cu cat cresterea economica ce s-a obtinut pana acum s-a datorat doar injectiilor monetare si programelor guvernamentale de stimulare economica derulate de autoritati, cu pretul adancirii deficitelor publice.